Page 87 - 1960-08
P. 87
¦---------- ------- ............... .......... .. ........—----——T
Btbhouca O n u aia >
Reg-ona-a I
4 ; ţA4iU,-JGnv«.vAJ ..t".ftm-De^vâffutry\'
........... * •**
PROLETARI DIR TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAt Primirea în partid a celor mai
fff buni colectivişti şi întovărăşiţi—
%fflmrgssaarxm
e De la Comisia regională de în centrul atenţiei comitetului
fotbal.
(pag. 2-a)
e Prin muncă patriotică. raional de partid
(pag. 3-a)
o Ziare americane combat De aceea, orga
nizaţia de bază
poziţia S.U.A. la conferinţa statelor In raportul şi-a format un
larg activ fără
americane. prezentat la cel ŞTEFAN BOUREANU
de-al III-lea prim-secretar al Comitetului de partid, pe ca-
o Cauza Gongcului este cauza
Congres al parti raional de partid Alba
r Anul X!î Nr. 1764ear » 3t*ri«nwvit^iK>iiicBiiirA3n«oca^cwu»re> tuturor ţărilor Africii. (Declaraţia dului tovarăşul
| Sîmfoătă 27 august 1960 făcută de primul ministru Lu - re l-a educat
ncanKa¦BBMgi^ao.-am-raaaaayMiaiLioyjaiasga^-.r^^nrjTTrrzmKZTm^-K^i^anrirr^rm^tvKmmtim^tv^ r--' • ¦—in—g a ümium 4 pagini 20 bani mumba). (pag. 4-a) Ghecrghe Gheor-
ghiu-Dej a subliniat faptul că in şi l-a crescut cu multă stăruin
vederea sporirii forţelor partidu ţă, făcîndu-1 un sprijin de nă
IN ÎN T R E C E R E A S O C IA L IS T A lui la sate, este necesar să acor dejde.
O 000000< xx>0000<x>w 00 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO dăm o atenţie mai mare primirii Fiecare membru de partid a
in partid a ţăranilor muncitori primit sarcina să se ocupe de
Oamenii muncii obţin noi succese colectivişti şi întovărăşiţi, care creşterea şi educarea unui
s-au dovedit cei mai activi în număr de tovarăşi din activul
lupta pentru consolidarea şi
ncaaBaaroewimaxs^^vxiar!wurnwimb dezvoltarea sectorului socialist fără de partid.
ai agriculturii şi pentru creşte
•v »t *r~*/""¦*/ > august inclusiv, mai mult de Pendularistul Ioan rea continuă a producţiei agri Cind în cadrul organizaţiei de
L 1.000 tone lam inate. Săbău este anul cole. bază s-a hotărit să se treacă
[ Colectivele de muncitori, te hrdeieni şl ingineri din intre- j dintre fruntaşii fa la desfăşurarea unei munci po
L a T e liu c bricii „11 Iunie" din Ţinind seamă de aceste indi litice mai concrete in vederea
l prinderile regiunii noastre au întimpinat ziua eliberării patriei¦) Orăştie. Brigada din caţii, precum şi de indicaţiile formării gospodăriei colective,
Şi minerii din T eliuc depun care face parte, îşi tovarăşii din activul fără de
teu realizări dintre cele mai bu ne. Angajamentele luate in cin-] eforturi ca realizările ce le ob depăşeşte planul lu anterioare ale Comitetului Cen partid, urmînd exemplul comu
ţin în a ceste zile să fie cît m ai nar cu 10-12 la tral, Comitetul raional de partid niştilor, s-au înscris primii în
[¦stea acestei măreţe sărbători a u fost îndeplinite şi depăşite.1 bune. Cele mai frum oase rezul sută. Alba a vegheat cu stricteţe şi a G.A.C. Apoi,. împreună cu comu
[Elanul întrecerii socialiste n-a scăzut însă. Siderurgiştii şi m i- 1 tate le obţine colectivul secto îndrumat organizaţiile de bază niştii, aceştia au pornit de la
nerii continuă să lucreze cu ace laşi entuziasm. In fiecare zi, alte rului I ii. In zilele de 24 şi 25 om la om în muncă de lămurire.
august, acest colectiv a extras săteşti să respecte Statutul par Astfel, tcv. Gh. Bedelean şi Onu
r zeci şi sute de tone de metal şi minereuri se adaugă la succe-l peste plan aproape 50 tone m i tidului şi Instrucţiunile Comite Breazu din activul fără de par
nereu. tului Central în aşa fel, incit, tid, au pornit alături de comu
\1sele înregistrate de ei pină la 23 August. -j să acordăm calitatea de mem nistul Sever Truţă pentru a
In fruntea întrecerii socialiste bru de partid celor mai buni lămuri de a intra în gospodăria
*— /«— h— r% -J \— I U O de la acest sector se află bri dintre cei mai buni oameni ai colectivă pe Gh. Goadă, Breaz
gada condusă de minerul Pan- Simicn-Ghiuc şi pe alţii.
La CâSan telim on Dobrescu. muncii, care prin întreaga lor
activitate şi comportare, se do Văztnd însuşirile precum şl
Furnaliştii uzinei „Victoria“ In a c e ste zile. întrecerea s o vedesc demni de înaltul titlu de menirea înaltă pe care o au
Călan s-au prezentat la m area cia listă la furn alele din C ălan comunist. comuniştii, tovarăşii Gh. Bed'e-
se d esfă şo a ră în toată p lin ă ta lean, Onu Breazu, Gh. Gc-adă
dem onstraţie a oam enilor m un tea ei. în 24 şi 25 au gust, au Raionul Alba este in întregi şi Breaz Simion-Ghiuc au cerut
fost produse peste plan m ai mult me cooperativizat. In asemenea Ia scurt timp după ce au intrat
cii cu un b i l a n ţ c î t s e p o a t e d e de 250 tone fontă. Cu multă în condiţii se ridică necesitatea în colectivă, să fie şi ei primiţi
consolidării gospodăriilor colec in rîndurile candidaţilor de
rodnic. D e la în cepu tu l an u lu i sufleţire au m uncit echipele con tive şi întovărăşirilor existente,
şi pînă la 23 A u g u st in clu siv, duse de Ieronim Foray, Ioan partid.
Suoiu, Teodor C oştiuc şi d oza pentru ca ele să devină tot mai
ei au p r o d u s p e s t e p la n a p r o a p e torul Sim ion Stănculea. După formarea gospodăriei
puternice şi să ridice continuu
12.700 tone tontă de bună cali nivelul de trai al ţăranilor mun
tate, iar la preţul de cost au rea citori. Or, cum la îndeplinirea
lizat econom ii în valoare de cir acestor măreţe sarcini comuni colective, mărirea numărului
Muncesc cu spor ştii sînt chemaţi să fie în frun candidaţilor de partid a consti
ca 1 . 2 0 0 .0 0 0 lei. te, e necesară continua sporire tuit una din preocupările per
a forţelor partidului la sate. manente ale organizaţiei de ba
ză. Intr-una din adunările or
l& însiiozatui porumbului Să m u r i c m bine cu activii1 ganizaţiei de bază s-a analizat
La H u n ed o ara
fără de partid modul în care s-a muncit pen
Şi în secţiile m arelui C om bi O .S.M . 1 de pildă, se putea citi / p e n t r u asigurarea unor tu- garantează terminarea acestei juns în faza de lapţe-ceară, co tru creşterea rindurilor organi
nat siderurgic din H unedoara se în ziua de 26 au gu st un plus f - S raje de calitate, în cadrul lucrări in cel m ult 5— 6 zile. lectiviştii din Veţel au început Un exemplu bun în ceea ce zaţiei de bază. In gospodăria
m unceşte cu mult entuziasm . de 1.477 tone oţel de la începu gospodăriei agricole de Stat din să-l recolteze. Pînă la data de priveşte îmbunătăţirea muncii colectivă existau peste 300 bra
După sărbătorirea celei de-a tul lunii. Din acestea, 135 tone Alba Iulia, se vor însiloza anul •k 25 august, ei au recoltat po de primire în partid îl consti ţe de muncă. Membrii de partid
16-a aniversări a eliberării p a au fost elaborate num ai în u lti acesta 1.866 tone de nutreţuri, rumbul de pe 4 ha., l-au tocat cu tuie organizaţia de bază din au ajuns la concluzia că în
triei, graficele de producţie con m ele 3 zile. cea mai mare parte fiin d po ?Corespondentul nostru Florin ajutorul unei tocătoare mecanice gospodărie sînt multe posibili
tinuă să indice în fiecare zi noi rumb siloz. După cum ne in E - - I-ilip din satul Veţel, raio prim ite de la S.M.T. Dobra şi G.A.C. Mihalţ. tăţi pentru creşterea număru
cantităţi de oţel, fontă şi lam i La secţiile lam inoarelor de 800 formează corespondentul nostru, nul Ilia, ne relatează că la gos l-au însilozat. M uncind în aces Gospodăria agricolă colectivă lui de candidaţi’de partid. Pen
nate produse peste plan. La şi 1.000 m m. au fost produse tov. Aurel P e t r o v ic i, pînă în pre podăria colectivă din localitate te zile efectiv la recoltatul şi îrt- tru că in rindurile candidaţilor
peste plan în perioada 23— 25 zent aici s-au şi însilozat 536 s-au făcut pregătiri intense în silozatul porumbului, membrii din comuna Mihalţ a luat finţă nu exista nici o femeie, organi
IM tone porumb. Cantitatea de ma vederea însilozării. Deoarece su gospodăriei agricole colective în toamna anului trecut. Zilele zaţia de bază a luat măsuri
La fabrica de să verde recoltată de pe parce prafaţa cultivată anul acesta cu în care s-a intensificat munca pentru îmbunătăţirea muncii
teracotă din Deaa, lele irigate, a dat peste 52.000 porumb pentru siloz este mai din Veţel vor reuşi să aibă asi politică pentru formarea ei au politice în rîndurile femeilor.
lucrează şi tinărul kg. la ba. Operaţia de recoltare g urat cel puţin cîte 10 tone si fost zile de mari fram întări. Totodată, activul fără de partid
Ştefan' Daruca. Prin a porum bului se face manual, mare decît anul trecut, s-au să loz pe cap de vacă furajată — Comuniştii au găsit rezolvare a fost lărgit cu un număr mai
depăşirile zilnice de iar tocarea mecanizat, cu a ju pat noi gropi pentru siloz, iar aşa cum de fapt .s-au angajat frământărilor şi tot ei au ştiut mare de femei. Acest fapt a
plan de 5-10 la su torul a două tocători acţionate cele existente din anii trecuţi au în răspunsul la chemarea colec să găsească calea pentru infrin- făcut ca mai multe femei să-
tă, el se numără de tractor. fost lip ite şi văruite. • tiv iş tilo r din Gîlnic. gerea îndoielilor pe care unii participe la diferite acţiuni
printre.cei mai buni ţărani muncitori le mai aveau. întreprinse de organizaţia de
din brigada in ca La munca de însilozare se e De îndată ce porumbul a a- bază, să înţeleagă rolul parti
re lucrează. videnţiază ing. Gh. Filipescu Pe atunci erau doar 8 mem dului şi apoi să ceară a fi pri
care răspunde de baza furajeră bri de partid şi tot atiţia can
brigadierul zootehnic Sabin Pier didaţi de partid. Ca să cuprinzi mite în rindurile partidului.
şa şi tractoristul Ioan Apostol un sat atît de mare cum e Mi
halţul, să stai de vorbă cu fie Preocuparea organizaţiei de
* care ţăran muncitor, să~i explici
De pe fiecare heefar — cu răbdare şi pe înţeles politica
z~7ntr-o singură zi — ne in-
formează corespondentul partidului eu un număr atît de (Continuare tn pag. 2 a)
restrîns de comunişti era greu.
C o s m a LJriţescu — în gospodă
ria colectivă din satul Aurel pesfe 4 0 .0 0 0 porum b siloz
Vlaicu, raionul Orăştie, s-a re
coltat porumbul pentru siloz de La secţia Lăpuşnic a gospodăriei bunei funcţionări a utilajelor, s-au Prin contribuţia cetăţenilor
pe, 12 ha. din cele 30 cultivate agricole de stai Mintia, raionul 1- însilozat peste 200 tone de porumb.
cu această plantă şi s-a însilo lia, porumbul pentru siloz a fost Această cantitate a fost obţinută de In curind, în comuna Valea lui lăcaş de cultură. In tre ace-
zat întreaga cantitate obţinută, cultivat in acest an pe o supra pe o suprafaţă de circa 5 ha., ceea B radului se va inaugura un că şfia se remarcă tin e rii a rtişti a-
faţă de 27 hectare. Pregătirea so ce înseamnă că producţia medie min cu ltural nou şi modern. In matori, membri ai brig ăzii ar
in total, la această gospodărie lului (arătură adincă grăpată de porumb siloz la hectar este pi cea mai mare parte, acest că tistice de agitaţie, Petru Morar,
se vor însiloza 1.300 tone po in primăvară înainte de se nă in prezent de peste ‘10.000 kg. min a fost ridicat prin contribu Dorina Mateş, M aria Pavel, Vio-
rumb siloz şi alte nutreţuri. mănat), semănatul şi lucrările de De aceea, credem că vom putea ţia voluntară a cetăţenilor. In rel Oprea, Gh. Miclea şi a lţii.
întreţinere pe întreaga suprafaţă realiza nu 800 lone cit avem in fruntea acţiunii sînt comuniştii Aceştia, din ton duri le adunate
Faptul că ziln ic participă la cultivată cu porumb pentru siloz, plan (împreună cu alte nutreţuri Petru Bexa, Nicolae Criştiu, prin pregătirea unor programe
recoltarea porum bului şi la în- au fost făcute in acelaşi timp şi furajere), ci cel puţin 1.000 tone Maria Maleş, Ana Sîrbu, Gheor- cultural-artistice inspirate din
silozări cîte 30— 35 colectivişti, in aceleaşi condiţii agrotehnice ca siloz. ghe Cioara, Tiberiu Nicula şi a l viaţa satului, au cumpărat şi
şi la porumbul pentru boabe. Ca ţii. confecţionat pentru scena căm i
urmare, producţia de porumb siloz Executind lucrările agricole, în nului cultural o cortină şi o se
este foarte bună. ¦special cele de inlreţinere a po A lă tu ri de cei vîrstnici, şi u- rie de decoruri..
rumbului pentru siloz, in timp şi tem iştii participă la diferite ac
La secţia noastră din Lăpuşnic, la un nivel agrotehnic corespunză ţiu ni patriotice, menite să gră LUCIAN M ATEŞ
tor, muncitorii şi mecanizatorii sec bească darea în folosinţă a nou corespondent
ca de altfel în întreaga gospodărie ţiei noastre vpr asigura o cantitate
Cocsarii himeâoreni trebuie mare de nutreţuri murate peniru Excursie în Retezat
să-şi realizeze angajam entul de stat Miniia, pregătirilor pentru hrana animalelor in timpul iernii,
recoltatul şi însiiozatui porumbului, bogate in unităţi nutritive. In fe Zilele trecute, pionierii şi şco escaladat spre lacul Galeşul,
Colectivul de muncitori, teh cărbuni şi lipsa vagoan elor pen au ieşit Ia iv ea lă în prim ul rînd lul acesta noi vom contribui atit la rii a tlaţi în tabăra de odihnă culmile G runiul Mic, G runiul
nicieni şi in gin eri de la uzina tru exp ed ierea co csu lu i, au dus o serie de deficienţe organizato li s-au acordat o mare atenţie. Gro la creşterea productivităţii celor de la Pietrosu, iii de m ineri din Mare şi v irfu t Lazărul.
cocso-chim ică Hunedoara, ală la pierderea unei în se m n a te c a n rice. In se cţia de p regătire a 88 vaci de lapte şi 30 capete ti Valea Jiu lu i şi Ţara Zărandului,
turi de toate colectivele secţi tităţi de cocs. D incolo de aceste cărbunelui, s-au m anifestat acte pile au fost amenajate din vreme, neret bovin, cit şi la reducerea pre au participat tim p de două zile Tn această excursie, cei peste
ilor m arelui com binat, s-au an cauze obiective, sînt în să şi al de indisciplină din partea unor ţului de cost la lapte şi carne. la o interesantă excursie ş tiin 80 pionieri şi şcolari prezenţi,
g a ja t în cin stea C o n g resu lu i ai tele, asupra cărora, cocsarii ar m un citori şi m aiştri. V ina o iar utilajele reparate cu mult timp ţifică în m u n ţii Retezat. In p ri au colecţionat o serie de plante
III-lea al partidului să dea pes fi putut a c ţio n a cu s u c c e s, în- poartă în prim ul rînd co n d u ce 1. R U S A N ma zi au v iz ita t pepiniera oco rare din flora alpină, insecte şi
te plan în cursul acestui an lăturîndu-Ie. Aşa cum arată in rea secţiei şi o rg a n iz a ţia de par înainte de începerea muncii. ;.efu! secţiei Lăpuşnic lu lu i silvic din Pui şi îm preju probe de roci, care .le vor servi
17.000 tone cocs. Privit prin form area prezentată în ad u n a tid, care în g o a n a după rezu l De citeva zile, la noi au început rim ile cabanei Baleia. In cea la îmbogăţirea cunoştinţelor teo
prisma posibilităţilor reale de rea generală a organizaţiei de tate bune în producţie, au lăsat G.A.S. Mintia de-a doua zi, ei au urcat pe c u l retice asimilate la orele de clasă.
care dispun cocsarii şi a rea li partid, este vorba în prim ul rînd pe plan secundar tnunca cu o a recoltatul şi însiiozatui porumbului mea Cczmi, au trecut şeaua
zărilor fru m o a se ob ţin ute de ei de calitatea slab ă a co c su lu i în menii, iar abaterile, n-au con spre V îrful Mare, pe care l-au Prof. TRANDAFIR RAHOTA
în anii trecuţi, a n g a ja m e n tu l este u n ele p erioade, ca re a d us la stituit prilej de com batere a Recoltatul îl facem manual iar io corespondent
pe deplin realizabil. m icşorarea num ărului de piloţi atitu d inilor n e să n ă to a se în pro
p revăzuţi în grafic. De a se m e ducţie, prilej de educare a co catul porumbului ii executăm mecd
Dar, analiza făcută recent de nea, lipsa de şarje la turnurile lectivului.
către o rg a n iz a ţia de partid din de cărbune din cauza slabei or nic, cu ajutorul a două tocători
cocserie, asupra activităţii în g a n iză ri în secţia d e pregătire De asem enea, blocarea celor Pină la data de 25 august, datori
cele 7 luni ce s-au scurs din a- a cărbu n elu i ca şi n eaten ţia în două cuptoare de la bateria
cest an, arată că realizarea an su p ra v eg h erea unor a g re g a te, au 11l-a se d a to r eşte tot u nor a- tă bunei organizări a muncii la
gajam entului nu se prezintă de dus la sta g n ă ri ap reciab ile în bateri de la disciplina teh nolo
loc favorabil. In perioada de gică. Şi deşi de atunci a trecut recoltat, transport şi la local şi
mai sus, n-au fost date peste producţie. Pentru exem plificare o bună bucată de timp situaţia
plan în contul an gajam en tu lu i este suficient să arătam că nu a rămas aceeaşi. ASPECT EXTERIOR AL FABRICII DE SODA DE LA U Z IN E L E DE P R O D U SE SO DICE DIN GOVORA.
decît 6.S60 tone cocs. Această mai blocarea la sfîrşitul lunii
cifră arată că m unca cocsarilor aprilie a două cu p toare de la în lă tu ra rea a cestor lipsuri ar
a avut lipsuri serioase, care tre bateria U l-a (în prezent tot fi. d u s la o b ţ in e r e a p e s t e p la n
buie grabnic lichidate. b lo ca te), a dus pînă acu m la a unor im portante cantităţi de
pierderea a peste 2.000 tone cocs. A devărat este în să şi fap
Dincolo de cauzele cocs. tul că un sprijin mai susţinut
©bieciive din partea direcţiei tehnice a
Iată principalele cauze care com binatului şi a serviciului de
La nerealizarea a n gajam en au influienţat asupra producţiei a p r o v iz io n ă r i, ar fi d u s la re
tului in proporţia aferentă a c e s de cocs, la analizarea cărora — zu ltate m ai bune. N e referim la
tei perioade, au co n cu ra i o se din păcate — s-a trecut cu oare faptul că se putea face mai
rie de factori şi cauze. Este cu care întîrziere, deşi aceste cauze
noscut că intrarea în funcţiune se cunoşteau mai demult. L. V îSK I
cu în tîrz ier e a b ateriei a 111-a,
aprovizionarea defectuoasă eu D in inform area şi discuţiile (Continuare in pag. 2-a)
purtate în adunarea de partid,