Page 88 - 1960-08
P. 88
Pag. 2 u rumu'H rsvcim i§ m u L vi îsaresygKressmiaoa Nr. 1764
-XK3ttzaaM3!LBii!rKK3-BtTi
CoGsarii hunedoreni trebuie Rămaşi în urmă De la comisia
să-şi realizeze angajam entul cu arăturile regională de fotbal
(Urmare din pag. !-a). tr-o m ai bună cooperare între In comuna Doştat, raionul Sebeş, Comisia regională de fotbal a hotărît ca începerea campio
cele trei unităţi. In acest sens, Ireierişul griului se apropie de sfîrşit. natului regional de fotbal 1960-1951 seniori, să aibă loc la data
m ult în direcţia îm bunătăţirii a- un schimb de experienţă mai Colectiviştii din Doştat, de pildă, au de 4 septembrie a.c. orele 17. Campionatul regional de fotbal
provizionării cocseriei cu căr am plu între cocsarii din H u ne treierat griul de pe 95 ha. din cele seniori se va desfăşura in două serii a cîie 13 echipe, In care
bune. d o a r a ş'i C ă l a n şi m in e r i i şi l u 120 ha. cultivate cu această plantă, sînt incluse şi echipele de rezervă şi juniori ale echipelor de
c r ă to r ii de Ia p r e p a r a ţia din cei din sattil Boz, de pe 180 hectare şi categoria A Minerul Lupeni şi Corvinul Hunedoara. Pentru se
Iarăşi despre caiitaîe Lupeni (schim b cerut cu mare rrial au de treierat circa 35 hectare, ria l-a se stabileşte următoarea programare:
insistenţă de cocsarii hunedo iar întovărăşiţii din Doştat, mai au
Calitatea cocsului — obiecti reni), ar aduce reale îm bunătă Studenţii In s titu tu lu i de mine Gheorghe Gheorghi-u-Dej din de treierat griul de pe 60 ha. din to E tapa l-a din 4 IX. 1960 ra— Retezatul H a ţeg ; A.S. Cof-
vul principal al m uncii cocsa- ţiri calităţii co csu lu i. Petroşani, au toate condiţiile asigurate pentru a studia temeinic. talul de 470 ha. vinul Hunedoara— Rapid Deva;
rilof — a constituit şi d e a c e a M inerul Petrila — Parîngul C.F.R. Sim eria—M inerul Petri-
stă dată obiectul unor aprinse Dar nu num ai acestea sînt Iată-i în fotografia noastră, în laboratorul de' preparare, în Cu toate că trei!?riştiI este destul de Lonea; Rapid Deva— G. F. R. la ; P arîngul Lonea — Horea
discuţii în adunarea de partid. cauzele ce au influenţat asu tim pul unei experienţe. avansat, aici nu au fost însă luate din Simeria; Retezatul Haţeg— A.S. C ris tu r; M inerul Vulcan stă.
Şi ia acest im portant capitol, pra calităţii cocsului. La pregă timp măsurile necesare pentru ca, pa Gorvinul H unedoara; M inerul
au fost arătate multiplele cau tirea cărbunelui de pildă, m ăci Düsa? ralel cu transportarea snopilor ia sirii Gliei ar—Şantierul Hunedoara ; E tapa a V U I-a din 23 X. 1960
ze care au îăcut ca în cele 7 narea fină nu a dat încă re şi eliberarea terenurilor, să se desfă Victoria Călan — M inerul L u
luni ale anului, calitatea cocsu zultate, din cauza unor abateri şoare şi arăturile adinei de vară. peni; M inerul Vulcan— M inerul Minerul Vulcan— M inerul Lu
lui să varieze m ult nu num ai de la procesul tehnologic. D e Aninoasa; Horea G ristur stă. peni ; Victoria Călan— Şantierul
de la lună la lună, dar chiar asem enea, la baterii, nu se res Numai astfel se explică rămînerea Hunedoara ; M inerul Ghelar —
de la o zi la alta. pectă întotdeauna regim ul ter în urmă cu arăturile la cele trei uni E t a p a I l - a clin 11 IX. 1 9 6 0 A. S. Corvinul Hunedoara; Re
mic. N um ai în luna iulie, cobo- tezatul Haţeg—C.F.R. Simeria ;
Sîntem de acord cu cocsarii, rîrea tem peraturii de reg im în tăţi socialiste agricole din comuna Horea G ristur— Rapid Deva ; Rapid Deva— Parîngul Lonea;
că aprovizionarea ritmică cu m ed ie eu 15 grade, a dus la Parîngul Lonea— Retezatul Ha M inerul P etrila — Horea Cristur;
cărbuni şi depozitarea acestora, scăderea rezistenţei m ecanice Doştat. !,a G.A-C. din Boz. spre exem ţeg ; C.F.R. Simeria— M inerul M inerul Aninoasa stă.
este o cauză importantă care a medii a cocsului cu 7 kg. Tot Ghelar , A. S. Corvinul Hune
adus m ari variaţii în calita tea la baterii, unii m ecanici d e pe plu; s-au arat nurriăi iOO ha. din doara— V ictoria Gălan ; Şantie Etapa a IX-a din 30 X. 1960
cocsului. Dar, oare un m ai bun m aşinile de şarjare nu acordă cele 380 ha. planificate, iar Ia G.A.C. rul Hunedoara — M inerul V u l
sistem de depozitare în Peştiş atenţie piloţilor, producîndu-se can ; M inerul Lupeni—A4in©rul Şantierul Hun edoarâ—M ifief ii I
si o con su m are raţion ală a că r încă un num ăr de spargeri d es din Doştat au tnai rămas de arat 115 Aninoasa ; M inerul Petrila stă. Aninoasa; A. S. Corvinul H u
bunilor după vechim ea ior în tul de mare. Aceste abateri se nedoara — M inerul Vulcan ;
depozit, nu era posibilă ? Ba da. datorase Unor maiştri de aici, ha. Şi mai necorespunzător se pre E t a p a I lI - a d in 18 IX. 19(50 C.F.R. Simeria — Victoria Că
M ai m ultă grijă şi interes din care lasă pe planul ai doilea lan ; Parîngul- Lonea— M inerul
partea delegatului cocseriei care tehnologia. Ei nu respectă gra zintă situaţia la întovărăşirea din Doş Retezatui Haţeg—M inerul Pe Ghelar; Horea C ristur—Reteza
se ocupă de acest lucru, mai ficul de exploatare, înregistrînd tat unde, din cele 365 ha., au fost a- trila ; Minerul Ghelar—Horea tu l H a ţe g ; M inerul P etrila—•
m ultă grijă şi interes din par d a te fictiv e cu p rivire Ia în c ă r G ris tu r; Victoria Călan — Pa Rapid Deva; M inerul Lupeni stă.
t e a C . F . U . ş'i a s e r v i c i u l u i d e carea şî descărcarea cuptoare rate doar 10 ha. rîngul Lonea ; M inerul Vulcan-
aprovizionări, îm binate cu un lor. C um li s e perm it a c e s to r Situaţia arăturilor adinei de vară din C.F.R. Simeria ; M inerul A n i Etapa a X-a din 6 XL 19.60
ajutor eficace din partea direc m aiştri asem enea practici ? noasa — A. S. Corvinul Hune M inerul Lupeni— A. S. Co-rvi-
ţiei tehnice a com binatului, ar comuna Doştat trebuie să dea serios doara; M inerul Lupeni— Şantie nul Hunedoara ; M inerul A ni
duce la îm bunătăţirea sim ţitoa C onducerea secţiei şi o r g a n i rul Hunedoara ; Rapid Deva noasa— C.F.R. Simeria; Miffferifl
re a acestei stări de lucruri, ar zaţia de partid trebuie să ia de gîndit comitetului comunal de par stă. Vulcan— Parîngul Lonea; Victo
crea posibilitatea reală a depo m ăsuri serioase. R ăm în erea în tid, comitetului execiitiv al sfatului ria Călan— Horea C ris tu r; A4f-
zitării cărbunilor după sorturi şi urm ă în în deplinirea a n g a ja popular comunal, cit şi conducerilor u- E tapa a IV-a din 25 IX. 1960 nerul Ghelar—M inerul Petrila;
consum area lor după vechim ea mentului trebuie să pună pe Retezatul Haţeg— Rapid Deva ;
în depozit, astfel ca ea să nu gînduri pe liecare cocsar, re nităţilor socialiste, de pe raza acestei Rapid Deva— M inerul Ghelar; Şantierul Hunedoara stă.
treacă de 45 de zile. cuperarea pierderilor în timpul Minerul Petrila — Victoria Că
ce-a mai răm as fiind încă posi comune. lan ; Horea G ristur—M inerul E tapa a X l-a din 13 X i. 1960
Fiind la acest im portant ca p i bilă. Dar aceasta num ai cu con Vulcan; Paringu! Lonea—M ine
tol, al calităţii cocsului, nu pu diţia luptei de fiecare zi pen —3-miem.mil es-miiMulil&v- rul Aninoasa ; C.F.R. Simeria— G. F. R. Sim eria— Şantierul
tem trece cu Vederea nici fap tru aplicarea m ăsu rilor ad o p ta M inerul Lupeni; A. S. Gorvinul Hunedoara ; P arîngul Lonea —
tul că sem ico csu l de C ălan şi te de com unişti în adunarea de Era aproape miezul nopţii, adevărat plan de bătălie in jurnalişti, i-au ajutaj să iuţe Hunedoara—Şantierul Hunedoa M inerul L u p e n i; Hoţea" Cris-
cărbunii de Lupăni so se sc la partid. Realizarea angajam entu lii cabina maistrului, pe plat- ra; Retezatul Haţeg stă. tu r—M inerul Aninoasa; M inerul
cocserie cu foarte mari defici lui este o ch estiu n e de on oare vederea traducerii în viaţă a leagă că fiecare tonă de fon- Petrila—M inerul Vulcan ; Râ-
enţe !a um iditate şi m aterii v o pentru fiecare dintre cocsnri. forma furnalului nr. 1 de la tă dată in plus, fiecare leu Etapa V-a din 2 X. 1960 pid Deva— Victoria Călan; Rete
latile, în m ulte cazuri peste ad A şa cum în anii trecuţi ei au uzina „Victoria“ Călan, se celor prevăzute de proiectul economisit, înseamnă o con zatul Haţeg — M inerul G heţar;
m is (cărbunele de Lupani are d at dovadă că sîn t ia în ălţim ea strînseră mai mulţi muncitori. de Directive. tribuţie la făurirea vieţii noi, Victoria Călan— Retezatul Ha A. S. C orvinul Hunedoara stă.
3 7 — 42 Ia su tă m a terii v o la t ile ). sarcinilor încredinţate de par Ascultau cu toţii pe agitato fericite, aşa cum se prevede ţeg ; M inerul Vulcan — Rapid
Pe bună dreptate deci, cocsarii tid, şi de data aceasta vor d e rul Augustin Sucim, care citea Discuţii asemănătoare cu D eva; M inerul Aninoasa—M i E ta p a a X lI - a clin 2 0 X t. 1960
reclam ă lipsa de ajutor în în pune toate eforturile în scopul cu glas tare din ziarul „Sein- cea care a avut loc în noap in Directivele Congresului. nerul Petrila; Minerul Lupeni—
deplinirea sarcinilor lor, din aprovizionării ritmice a furna teia“ proiectul de Directive ale tea de 20 mai pe platforma Horea Gristur; Şantierul Hune A. S. C orvinul Hunedoara —
partea unităţilor de mai sus. lelor cu cocs m ult şi de bună celui de-al îll-lea Congres al furnalului nr. 1 s-au purtat de Ca urmare, indicii de utili doara— Parîngul Lonea ; A. S. Parîngul Lonea ; Şantierul H u
Această cauză, care se face mai P.M.R. La discuţii, jurnaliştii atunci în nenumărate rinduri zare ai furnalelor au crescut Corvinul Hunedoara— C.F.R. S i nedoara— Horea C r is tu r ; /Mine
des sim ţită în ultim ul timp, ar calitate. la Călări. în fiecare adunare de la o zi la alta, consumurile meria; M inerul Ghelar stă. rul Lupeni — M inerul Petrila ;
putea îi uşor rem ed iată prin- au vorbit cu înflăcărare des- M inerul Aninoasa — Rapid De
generală a comuniştilor, în specifice de materii prime s-au Etapa a V l-a din 9 X. 1960 va ; M inerul Vulcan— Retezatul
Haţeg; Victoria Călan— Minerul
fiecare consfătuire de produc- redus, iar calitatea fontei a Minerul Ghelar — M inerul Ghelar ; C.F.R. Simeria stă.
Vulcan ; Retezatul Haţeg—M i
ceputul anului, despre cei 65 aici, fiecare vorbea despre satele au fost reduse la ze- nerul Aninoasa; Rapid Deva— Etapa a X lII-a din 27 XI. 1960
lei economisiţi pe tona de specificul unui anumit loc de ro, iar la furnalul nr. 1 la Minerul Lupeni; Minerul Petri
fontă în primele două decade muncă. Dumitru Jenam de 0,26 la sută. Angajamentele la— Şantierul Hunedoara ; Ho Horea C ristur— C.F.R. Sime
ale lunii mai şi despre posi pildă, de la silozul de zi, expli- luate in cinstea celui, de-al III- rea C ristur — A. S. Corvinul ria ; M inerul P e trila — A. S. Cor-
bilităţile ce le aveau pentru ca muncitorilor despre impor- lea Congres al P.M.R. şi a zi- Hunedoara ; Parîngul Lonea — vinul Hunedoara; Rapid Deva—
a obţine în viitor rezultate şi tanţa respectării reţetei de in- lei de 23August, au început C.F.R. Simeria; V ictoria Călan Şantierul Hunedoara; Retezatul
mai bune. Mai ales despre po cărcare în îmbunătăţirea caii- să. devină fapte. Piriă la 25 stă. Haţeg—M inerul L u p e n i; Aţine
sibilităţi au vorbit ei atunci, taţii fontei şi reducerea con- august inclusiv, au fost pro- rii! Ghelar—M inerul Aninoasa
loan Crişan Marişea şi loan sumurilor specifice. Vtorel Fă- duse peste plan 12.699 tone E ta p a a V H -a din 16 X. 1960 Victoria Gălan — M inerul V ul
Noi şcoli în construcţie Blaj spuneau că pot îfnbună- niş, de la hala de descărcare, fontă, iar la preţul de cost s-a ş can ; Parîngul Lonea stă.
tăţi calitatea fontei, că pot re- vorbea despre felul în care se înregistrat o economie de cir- ( M inerul Aninoasa — Victoria
duce consumurile specifice de face o descărcare corectă şi ca 1.200.000 lei. Călan ; Minerul Lupeni—M ine
M o b iliza ţi de organizaţiile de eiste compusă dintr-o sală de materii prime printr-o doza rul G h e la r; Şantierul Huriedoa-
!partid, ţăran ii -întovărăşiţi din clasă, o sală festivă, locuinţă re mai corectă a încărcăturii, despre disciplina muncii, im Acum, loan Stăniloiu, loan
satele Almaş şi Ce'rul Băcăinţi, pentru învăţător şi alte depen portanţa acestor factori în Blaj, loan Crişan Marişea, Si
au hotărît în adunările populare, dinţe. Construcţia începută în prin respectarea întocmai a sporirea producţiei de fontă, mion Stănculea. loan Nedelea,
să construiască noi localuri de luna mai a. c. este pe terminate. procesului tehnologic, ingine
şcoli prin contribuţie bănească In satul Cerul Băcăinţi, pînă în rul Furman Coloman, şeful de Apoi, vorbea muncitorilor des~ lOsif Bîrlea şi. toţi ceilalţi
şi muncă voluntară. pre'zent, s-a tu rn a i fundaţia. schimb, spunea că cele 9 ore /fiinţaşi ai. secţiei, au de ce să
Noua şcoală va avea două săli ale zilei de muncă pot fi fo pie angajamente, ce înseamnă
După ce au p rim it proiectele, de clasă, sală lestivă, bibliotecă depăşirea planului şi reduce fie mulţumiţi. La temelia vie
cetăţenii au început lucrările ; ati si alte dependinţe. losite mai judicios, că agre rea preţului de cost pentru e- ţii noi care se construieşte in
săpat fundaţiile, au transportat conomia naţională. pentru ri
materiale. R U SU VASILE ţara noastră şi ei aduc o con
corespondent gatele pot fi folosite şi. mai dicarea nivelului de trai.
Noua şcoală din satul Almaş bine. Asemenea lor procedau toţi tribuţie preţioasă.
I Furnaliştii au întocmit un comuniştii. Ei au însufleţit v <; GH. COMSUTA
3ÖO®®«»®©©®©»©®®®©4>®®®©«O0C
Primirea în partid a celor mai buni liul de conducere al gospodă sului al IÎI-lea al P.M.R., un se ocupă permanent de aceas jul cu secretarii şi birourile or
tă sarcină importantă. ganizaţiilor de bază, s-a apre
riei încă 18 cereri; pentru pri număr însemnat de candidaţi ciat că organizaţiile de bază
Ceea ce caracterizează insă adoptă hotărîri de primire în
mirea în G.A.C. au făcut preţioase propuneri cu munca de primire în partid a partid numai aturici cînd au
organizaţiilor de bază, este fap certitudinea deplină că cei pri
colectivişti şi înfovărăşifl — privire la dezvoltarea întovără tul că marea lor majoritate îşi miţi sînt oameni care nutresc
Stagiul de can d id atu ră —* şirilor şi G.A.C. din care fac întăresc rîndurile cu cei mai
înaintaţi colectivişti şi întovă un profund devotament faţă de
şcoală de educaţie parte. răşiţi, fruntaşi în producţie, cei partid, oameni cu trecut politic
care se disting în lupta pentru curat, gata să facă sacrifidil
In centrul atenfiei comitetului comunista Organizaţiile de bază dove întărirea şi dezvoltarea unită pentru triumful cauzei partidu
desc o exigenţă sporită la pri ţilor socialiste. De pildă, orga lui nostru.
nizaţia de bază din întovărăşi
raional de partid Stagiul de candidat trebuie să mirea în partid a candidaţilor rea Ighiu a primit candidat pe O lipsă care mai dăinuie în
constituie o şcoală de educaţie după expirarea stagiului. Ast tov. Gheorghe Ureche, iar or activitatea noastră, este aceea
(Urmare din pag. l-a) asupra creşterii conştiinţei lor tieipat la o acţiune voluntară ganizaţia de bază din Bucer- că nu toate birourile organiza
comunistă. îndrumate de comi fel, organizaţia de bază din în dea Vinoasă a primit în rîndu ţiilor de bază se ocupă cu su
bază este in prihful rînd nu politice. Organizaţia de bază de desecare, redînd agriculturii tetul raional de partid, comite tovărăşirea agricolă din comu rile candidaţilor pe tov. Nlco- ficient simţ de răspundere de
atât cie a mări numărul candi tele comunale de partid şi or na Stremţ, luind în discuţie ac lae Feneşer, Astăzi, ambii sînt educarea, ideologică şi politică
daţilor de partid, ci ca aceştia din satul Vurpăr a primit pină 0 suprafaţă, de 150 ha. şi reali- ganizaţiile de bază din raionul tivitatea tov. Simion Dărămuş, confirmaţi membri de partid şi a candidaţilor de partid, in spe
să fié din rîndurile fruntaşilor, Alba acordă o atenţie deosebi sînt preşedinţi de G.A.C. Ei cial diipă ce aceştia au fost
să fie cei friai cinstiţi şi devo în prezent 22 candidaţi de par zind în acelaşi timp 0 economie tă educării candidaţilor. In a- a constatat că, cu tot ajutorul dau dovadă de mare cinste şi primiţi şi confirmaţi. Sînt uneie
taţi. Astăzi, in gospodărie sînt primit' din partea organizaţiei încredere, luptînd pentru con organizaţii de bază din raza co
J0 membri de partid şi 39 can tid, cea din întovărăşirea „7 de 60.000 lei. In această comu cest scop, candidaţii de partid de bază în perioada stagiuiui, solidarea sectorului socialist din mitetelor comunale de partid
didaţi de partid, cai:e sînt în au primit sarcini concrete, au el nu a reuşit să se ridice la agricultură. din Almaşu Mare, Berile, Inuri,
fruntea luptei pentru întărirea Noiembrie“ din Vinţul de Jos nă, precum şi în altele, atît fost încadraţi în învăţământul nivelul unui adevărat membru care nu depun eforturi péntríi
şi consolidarea gospodăriei co de partid, astfel că. membrii de Trebuie arătat faptul că au ridicarea la un nivel mai înalt
lective. Atunci cînd în cadrul a primit 10 candidaţi de partid, -membrii de partid cit şi candi de partid. partid din organizaţie au hotă fost şi cazuri cînd activişti de a muncii de educare marxist-
gospodăriei s-a pus problema De fiecare bată, în şedinţe rît prelungirea stagiuiui cu în partid, membri ai comitetelor leninistă a membrilor şi candi
Construirii unui grajd, comuni iar cele din comunele Imiţi au daţii, au participat la o seamă că 6 luni. De asemenea, adu comunale de partid, sau membri daţilor de partid.
le biroului şi ale comitetului narea generală a organizaţiei de ai birourilor organizaţiilor de
ştii au luat iniţiativa realizării primit 70 candidaţi. de alte acţiuni voluntare: la raional de partid, se fac infor bază, au tratat cu superficiali Trebuie arătat că în ultimii
lui prin rntincă voluntară. Pen mări asupra felului cum se des bază din întovărăşirea Bâră- tate munca de primire în par ani, organizaţiile de partid au
tru întărirea legăturii colecti Şi in alte corilune şi sate din curăţitul păşunilor, şanţurilor, făşoară munca de primire în banţ, i-a retras calitatea de tid, neglijînd tocmai criteriul acumulat o experienţă valoroa
viştilor cu întovărăşiţii din sat, raion s-au obţinut reZUltâte bu reparatul drumurilor etc. partid şi cum se face educa candidat de partid,' la expira fundamental — calitatea celor să în activitatea pentru în tă
biroul Organizaţiei de bază din rea candidaţilor. La rîndul lor rea stagiului, tov. Teodor Trip- care solicită primirea în rîndul rirea rîndurilor partidului nos
gospodarié a propus biroului ne. Ca urmare a grijii cu care O mare preocupare dovedesc şi comitetele comunale de par candidaţilor şi membrilor de tru. Eăspîndirea largă a expe
organizaţiei de bază din întovă tid procedează la fel. Trebuie şa care în perioada candidatu partid. rienţei ciştigate de unele or
răşirea agricolă să mobilizeze oiganizaţia de bază din satul membrii şi candidaţii de partid să arătăm şi făptui că fiecare rii a avut o seamă de lipsuri, a ganizaţii de bază din raion —•
întovărăşiţii péntril a participa secretar al Comitetului raional fest inactiv şi deci nu s-a achi Cum era şi firesc, Comitetul pentru care militează comite
si ei ia construirea grajdului. Drîmbar se ocupă de creşterea pentru consolidarea şi dezvolta de partid are o evidenţă per tat de sarcinile ee-i reveneau. raional de partid a combătut tul raional de partid — contri
Chemarea biroului organizaţiei cu tărie lipsa de vigilenţă po buie în mod vădit la ridicarea
de bază a avut ecou în rîndul şi educarea utemiştilor şi a to rea gospodăriilor colective. In litică manifestată de către a- nivelului întregii munci de par
întovărăşiţilor. In muncă în ceste organizaţii de bază şi co tid, la continua întărire a rîn
sufleţită,’ colectiviştii şi întovă varăşilor din activul fără de G.A.C. Miceşti există pe lingă mitete comunale de partid. Pen durilor partidului nostru. lâ
răşiţi) din sat au efectuat peste tru a trage învăţăminte în ur creşterea rolului de conducător
5.000 ore muncă voluntară, reâ- partid, un număr de 14 tovarăşi membrii de partid, 16 candidaţi ma acestor lipsuri manifestate, al organizaţiilor de partid in
lizind o economie de peste 40.000 cazurile au fost dezbătute în toate sectoarele de activitate.
lei. O mare contribuţie au adus âu cerut să fie primiţi în rin- de partid, din care 10 sînt fe plenara cu activul comitetului
la construirea grajdului femeile raional-de partid, în şedinţele In prezent, la organizaţiile
şi îndeosebi candidatele de dufile cafididaţilor de partid. mei. La propunerea membrilor de instructaj cu instructorii te de bază se depun continuu ce
partid María Aldea, Vica Boah- ritoriali şi secretarii comitete reri prin care ţăranii munci
căş, Mafia Crişan, Armeana Toţi membrii şi candidaţii de şi candidaţilor de partid, con sonală asupra felului cum se In acelaşi timp, au fost can lor comunale de partid. In dez tori solicită primirea în rîndu
Cirriaţ. Anica Dărămuş şi altele. baterile care au avut loc, s-a rile candidaţilor de partid. Bi
partid din această organizaţie siliul de conducere a organizat face primirea de candidaţi în didaţi de partid cărora organi reamintit faptul că in partid roul Comitetului raional de
Rezultate deosebite în munca se primesc numai acei oameni partid veghează ca în rînduri
péntru primirea de candidaţi au şi-au depits cereri pentru în mai bine munca Drept urmare, organizaţiile de bază de care zaţiile de bază le-au redus sta le organizaţiilor de partid să
Obţinut şi organizaţiile de bază ai muncii care prin întreaga lor intre elementele cele mâi me
din cOffitlria Virtţui de Jos. Éle scrierea în G.A.C. Acelaşi lucru toţi colectiviştii au participat răspunde. giul. Astfel tov. Vasile Breaz din rituoase, mai cinstite şi mai
au atras în activul fără de viaţă şi activitate dau dovadă devotate cauzei pentru care
partid pe cei mai înaintaţi în l-au făcut şi membrii şi candi ia iucru, s-au aplicat o seamă In faţa candidaţilor de partid G.A.C. Obreja, pentru activita luptă partidiil nostru, âstfel in
tovărăşiţi, fruntaşi ai recoltelor şi a activului fără de partid tea deosebită în munca de co că merită această înaltă cinste.
bógate.’ Participarea activului daţii de partid din întovărăşi do reguli agrotehnice impor s-au ţinut conferinţe, cu teme lectivizare completă a satului, cit tîndUHie partidului să fie
fără de partid lâ munca politi rile din Teleacufi şi Hăpria, In tante, iar acum la recoltare, s-a c a : „Drepturile şi îndatoririle pentru grija faţă de avutul ob După aceste prelucrări care au
membrilor de partid“, „Ce este ştesc şi îndeplinirea cu conştiin întărite şi să devină o forţă tot
că de filâsă, la rezolvarea pro- prezent, atît membrii şi can obţinut o producţie medic la partidul“, „Munca organizaţiilor ciozitate a sarcinilor trasate de continuat pînă îh organizaţiile mâi puterfticâ.
blemeiOr c'âre stâti In fâţâ or organizaţia de bază, adunarea
ganizaţiilor d.e bază, a influenţat didaţii de partid cit şi tovarăşii griu de toamnă de 2.230 kg. la de partid“ etc. generală a organizaţiei de bază de bază, cit şi diipâ instructa
i-a redus stagiul cu 6 luni. De
din activul fără de partid, ha. Muncind cu însufleţire, co De asemenea, în multe co asemenea, i-a fost redus stagiul
mune, printre care şi în comu cu 4 luni tov. Laurenţiu Ganga
desfăşoară o muncă susţinută lectiviştii au obţinut, o producţie na Mihalţ, a fost organizată vi pentru merite deosebite în mun
zionarea şi apoi discutarea cu că. Pentru aceleaşi motive le-a
de lămurire pentru colectiviza mare şi ia legume, ceea ce le-a membrii şi candidaţii de partid fost redus stagiul de candidat
a filmelor „Pagini de vitejie“, cu 4-6 luni tov. Naghi Cornel,
rea satelor, reu$lndu-se ca un dat posibilitatea să valorifice o „Carnetul de partid“ etc. O
mare parte din candidaţi sînt Dumitru Cîrnâţ şi loan Seicean.
număr însemnat de ţărani tfitih- märe cantitate de legume pe
antrenaţi să scrie la gazetele de
citori să-si depună cereri pen baza contractului încheiat, cu
tru G.A.C.’ cooperaţia, precum şi pe piaţă,
Milnca pentru trecerea de la reaiizînd pînă în prezent veni
întovărăşire; la G.A.C. este îm turi in valoare de peste 160.000 perete. Membrii şi candidaţii de Mai sînt însă organizaţii de
pletită eu alte acţiuni care fac lei. Totodată, ei şi-âu dezvoltat
să se sudeze legătura dintre avutul obştesc, realizind prin
comunişti şi masa nemembrilor valorificarea producţiei de lapte
de partid. Astfel, la mdemriul partid sînt abonaţi la diferite bază care nu acordă atenţia cu
şi prin' exemplul personal al obţinută de la cele aproape 200 ziare şi reviste, pe care le citesc venită muncii de primire şi e-
comuniştilor, în mai puţin de de oi, surna de 27.230 lei. cu regularitate.
40 Zile, a fost ridicat în roşu. Toate aCeste rezultate, pre In cadrul adunărilor organi ducare a candidaţilor de par
prin muncă voluntară, localul cum şi altele determină pe tot zaţiei de bază, candidaţii de
pentru cooperativă. mai mulţi ţărani întovărăşiţi tid. Astfel, organizaţiile de ba
să ceară primirea în G.A.C. De partid participă mai activ la ză. din satele Dumitra (secre
întovărăşiţii din cofriuna Bă- discuţii. îndeosebi, cu prilejui tar tov. loan Cosma), Straja
răbatiţ, ftiobilizaţi dd membrii
şi candidaţii de partid, au par- curind au fost depuse la consi dezbaterii Directivelor Congre (secretar tov. Gh. Gligor), nu