Page 9 - 1960-08

Reckons !!
m ulsocialismului
Toate forţele pentru stringerea recoltei
Chitanţa nr. 1
Gînd s-au încheiat contractele
de vînzare a produselor către
stat, colectiviştii din Nalaţi au
fost primii care au contractat.
Marti dimineaţa, la G. A. G.
Nalati a început treierişul şi cu
două ore mai tîrziu, o căruţă
încărcată cu saci şi pavoazată
cu flori şi drapele, însoţită de
candidatei de partid Lucian Fo-
na, a plecat la baza de recepţie
din Haţeg.
Predînd cele 733 kg. grîu —
în contul celor 6.900 kg. con­
tractate — colectiviştii din.N a­
lati au primit chitanţa nr. 1 pe
raion.
oc-
Treieră de zor
Pe aria de la Sălci, au înce­
put mărfi treierişul şi colectiviş­ gospodăriei, tov. Andrei Buş-
tii din Reia. Muncind organizat
ei au reuşit ca paralel cu treie
rişul să transporte la arie o bu­
nă parte din snopii de grîu de
pe tarlalele colectivei. Pînă sea­
ra, cantitatea de boabe rezulta­
tă de la treieriş trecuse de 7.000
kilograme.
---------- QJ----------
Strîny recolta şi ară
Bătălia strîngerii recoltei o
dau şi colectiviştii din Pîclişa.
Paralel ou seceratul celor 78
ha. de grîu şi secară, colectiviş­
tii au recoltat de pe 15 ha., pes­
te 60 căruţe de fîn natural, care
a fost uscat şi poate fi .depo­
zitat.
In timp ce atelajele gospodă­
riei sînt mobilizate pentru trans­
portul la arii al snopilor, pe mi­
rişti, un tractor de la S. M. T.
Orâştie a început arăturile de
vară.
Pînă mărfi seara, acesta a-
rase o suprafaţă de 5 ha. din te­
renul eliberat de cereale. • tractoristul Donu Brăilă are alte
:'ift------- - -¦ ------
Tehnica nouă în minele
Văii Jiului
In acest an, exploatările car­
bonifere din Valea Jiului au fost
înzestrate cu noi utilaje de mare
productivitate ca : maşini de în­
cărcat cărbune, perforatoare e-
lectrîce, ciocane pneumatice, va-
gonete pentru transportul căr­
bunelui şi materialelor etc. La
mina Lupeni a fost introdusă de
curînd o combină sovietică pen­
tru înaintări. Cu ajutorul ei, mi­
nerii vor spori de trei ori lucră­
rile de avansare la pregătiri.
Datorită introducerii tehnicii a-
vansate, la mina Lupeni pro­
centul de mecanizare în abataje
a crescut cu 9,7 la sută faţă de
anul trecut. In sectorul 1 A au
fost mecanizate în acest semes­
Hunedoara-Deva
LA ARIA DIN LEŞNIC
Vreme de treieriş. Colecti­
viştii din Leşnic nu cunosc
oboseala. Din sori şi pînă se
înnoptează, roiesc pe arie în
jurul batozei, care treieră
fără întrerupere. Sacii plini,
rînduiţi în stivă lingă cîntar,
arată cit de spornică e
munca.
— Sîntem in întrecere cu
toţi colectiviştii din raion —
spune tov. Octavian Goţu,
brigadierul gospodăriei. Vrem
să fim primii la treieriş. Aşa
ne-am angajat. Şi, cred că
ne respectăm cuvîntul dat.
Cel mult intr-o sâptămină
treierăm griul de pe cele 100
ha. Pînă acum am treierat
mai mult de 25.000 kg. Orzul
l-am treierat de mult.
— Acum e la rînd echipa
L-a, adăugă vicepreşedintele
tea.
Colectiviştii şi-au organizat
bine munca. Cu vreo 10 ca­
re se transportă snopii la
arie, cîţiva colectivişti ii a-
şează in stoguri, doi flăcăi,
care se schimbă din cină in
cină. îi aruncă voiniceşte pe
ambele părţi ale batozei la
coşar. Vreo trei inşi, la cu­
pe, ţin sacii pînă se umplu
şi-i cană apoi în stivă, lingă
cintarul unde delegatul de
batoză Loghin Dan îşi no­
tează ce cantitate conţine fie­
care sac. Faţa-i. radiază- de
bucurie, semn că recolta e
cit se poate de bună. In
spatele batozei colectivistele
Ileana Belea, Lucreţia Cim-
poner. Eleonora Buştea şi
S tă d e g e a b a
In G.A.C. „Pămînt desţelenit“
din Ostrov, a sosit în urmă cu
11-12 zile o batoză a S. M. T.
Orăştie.
Odată cu ea a sosit şi trac­
toristul Donu Brăila, care de loc
e din Ostrov. De-atunci însă, şi
tractorul şi batoza, stau degea­
ba. In loc să execute arături de
vară pe terenul gospodăriei,
In secţia croi a
fabricii „Ardelea­
na" din Alba lulia
lucrează şi comu­
nistul Marin An-
gelescu. Harnic şi
priceput, tov. An-
gelescu depăşeşte
norma zilnică cu
12 la sută, obţi-
rund şi importante,
economii.
In clişeu: Tov.
Marin Angelescu
croind feţe pentru
ghete de copii.
>11 Veşti din industria locală
tru un număr de cinci abataje.
Şi la mina Petrila a fost ri­
dicat indicele de mecanizare
prin dotarea cu încă şase ma­
şini de încărcat în galerii.
Prin înzestrarea continuă a
minelor din Valea Jiului cu ma­
şini de havat, precum şi cu benzi
cu raclete sau cu cauciuc, tă­
iatul şi transportul cărbunelui în cost pe mia de cărămizi a
aceste abataje se realizează în
cea mai mare parte mecanizat.
Datorită introducerii tehnicii
noi, precum şi a elanului cu
care lucrează minerii, din aces­
te exploatări carbonifere se tri­
mit centrelor siderurgice din
ţara noastră cantităţi sporite de
cărbune cocsiîicabil.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ!
Maria Popa, dau in lături
paiele pe care le strîng apoi
în grămăjoare şi le împing
spre şira de paie. De aici sînt
luate in primire de Andron
Nojogan care le aşează cu
grijă pentru ca ploaia să nu
poată pătrunde in ele.
Octavian Goţiu, care asis­
tă la cintărirea sacilor de
grîu. anunţă bucuros:
— Din ce am treierat azi,
putem spune că recolta
noastră de griu din anul ăsta
depăşeşte 1.700 kg. la hec­
tar.
Timpul trece pe nesimţite
şi iată că se apropie ora 13,
cînd urmează la rină cea
de-a doua echipă. Dar nici
unul din cei care muncesc
la batoză nu se opreşte din
lucru. Ii dau zor pentru că
au de recuperat timpul din
urmă cînd a plouat. Inter­
vine insă brigadierul:
— E vremea să vă opriţi
— le strigă acesta. Oame­
nii care vă schimbă au ve­
nit de mult. Is mai odihniţi
decît voi, aşa că...
Cei din echipa l-a fac loc
noilor sosiţi şi munca conti­
nuă cu şi mai multă însu­
fleţire.
Aşa se întîmplă mereu, de
cîteva zile încoace, la aria
din Leşnic. Muncesc cu în­
sufleţire oamenii pentru că
ştiu că rodul bogat e nu­
mai al lor. Şi-apoi, în felul
acesta vor putea să fie pri­
mii din raion cu treierişul
terminat-
V. PITAN
preocupări, printre care şi aceea
de a frecventa bufetele şi bode­
gile. E bine ca toate acestea să
le ştie şi conducerea S. M. T.
Orăştie.
PETRE FĂRCAŞIU
¦ corespondent
>c-
Acţiuni obşteşti
Un număr tot mai mare de oameni
ai muncii din Deva, participă la di­
ferite acţiuni de folos obştesc. Numai
între I şi 31 iulie a.c. 9.884 cetăţeni,
din care 6-20o femei, au efectuat
32.764 ore de muncă voluntară, eco­
nomisind 133.482 lei. De la începutul
anului şi pînă la 1 august a.c., 58.798
cetăţeni au efectuat 280.798 ore de
muncă voluntară, economisind 907.523
lei, adică cu 171,210 lei mai mult de­
cît angajamentul luat pentru întregul
an 1960.
Printre acţiunile mai importante (a
care cetăţenii oraşului au participat în sînt hotărîţi să depună toate e-
ultimele 4 săptămîni, se numără lu­
crările de amenajare a zonelor verzi
de pe străzile General Bălan, Aurel
Viaicu şi Gh. Bariţiu, cit şi a parcului viaţă cu succes sarcinile ce le
de la gara C.F.R. Deva, curăţirea de
şanţuri şi rigole pe o suprafaţă de
8.600 m. etc.
Succese însemnate
Colectivul I.I.L. „Horia“ din
Alba lulia a obţinut în pri­
mul semestru al anului succe­
se frumoase mai ales pe linia
reducerii preţului de cost. Ce­
le mai importante succese au
fost obţinute de sectorul ce­
ramic Sîntimbru, care în pe­
rioada amintită a redus sim­
ţitor preţul de cost al cără­
mizii. Fciţă de aceeaşi perioa­
dă a anului trecut, preţul de
fost redus cu 49 de lei. Tot
în această perioadă, sectorul
ceramic Sîntimbru a îndepli­
nit planul de producţie în
proporţie de 107 la sută, iar
planul producţiei marfă în
proporţie de 134 la sută.
La obţinerea acestor succe­
se au contribuit mai mulţi
factori. Printre aceştia, amin­
tim. : repartizarea judicioasă
a oamenilor la locurile de
* Punerea in valoare a tot ce este nou, a tot ce duce la ţ
J ridicarea nivelului tehnic al producţiei, a căpătat un carac-1
4 ter tot mai organizat la secţia i-a furnale a C.S. Hunedoara, ţ
| In fo to : Cîţiva inovatori in frunte cu loachim Tocaci stu- J
4 ăiind posibilitatea de extindere a acţionării de la distanţă al
• „clopotelor“ de la furnalul nr. 4. ¦*-O— »«iv»-S»-»*«-* ••‘O"«
tV-*»- »¦* *»*-»«-*
Dapâ 7 luni de întrecere
Anul acesta a avut loc unul din cele mai de seamă eveni­
mente din viaţa oamenilor muncii din patria noastră: cel de-al
IlI-lea Congres al P.M.R. Pentru a-1 cinsti aşa cum se cu­
vine, colectivele tuturor întreprinderilor şi-au luat angaja­
mente preţioase, privind depăşirea planurilor de producţie şi
reducerea preţului de cost, ang renîndu-se într-o întrecere so­
cialistă plină de entuziasm.
De la începutul anului şi pînă în prezent, s-au scurs mai
bine de 7 luni, iar bilanţul întrec erii este cît se poate de rodnic.
Pentru furualişti
(Minerii din Teliuc au primit
cu multă bucurie şi încredere
Directivele celui de-al IlI-lea
Congres al partidului. Pentru a
le da viaţă, ei şi-au sporit e-
forturile, şi-au organizat mai
bine munca. Ga urmare, au reu­
şit să încheie luna iulie cu pla-, riera Bănită. De unde în pri­
nul depăşit la toate sectoarele.
Plusul realizat pe mină se ci­
frează la peste 2.000 tone mine­
reu de fier.
Gu aceasta, depăşirea de plan
Muncind cu însufiefire
încheind primul semestru cu
rezultate bune, minerii de la
Ţebea au continuat să lucreze
cu şi mai multă însufleţire. Ei
forturile pentru a traduce în
revin din hotărîrile celui de-al
IlI-lea Congres al P.M.R.
Hotărîrea şi entuziasmul lor tic.
muncă, reducerea personalului
auxiliar, aplicarea scării arti­
ficiale a cărămizii în podul
cuptorului nr. 1, valorificarea
căldurii gazelor arse în cup­
toare şi altele.
Sarcina de reducere a pre­
ţului de cost pe întreaga în­
treprindere a fost depăşită in
primul semestru cu 403.000 lei.
Importante economii
Muncitorii întreprinderii de
industrie locală .,Vasile Roai-
tâ“ din Haţeg obţin pe zi ce
trece noi succese în producţie.
De' pildă, în primul semestru
al anului curent, colectivul de
aici a îndeplinit planul pro­
ducţiei globale în proporţie de
106,50 la sută, iar cel al pro­
ducţiei marfă în proporţie de
105,60 la sută.
In aceeaşi perioadă au fost
obţinute economii la preţul
de cost in valoare de 88.000
VN
8 in drum spre rentabili­
zare (pag. 2-a) ;
® Muncă entuziastă — Pe
şantierul oraşului Hunedoara
(pag. 3-a) ;
8 Declaraţia guvernului so­ de construcţii din regiunea noa­ roţi dinţate, curăţitorul de argi­
vietic în problema efectuării stră, cinci vagoane încărcate cu lă nu funcţionează. Acest lucru
exploziilor nucleare subtera­ cărămidă. Alte două vagoane face ca pămîntul să ajungă la
ne. urmau să fie încărcate. Lîngă modelare nepreluorat, cu foarte
(pag. 4-a). ele, o echipă de muncitori în­ multe impurităţi. De asemenea,
.m ;-
* rezervă de nisip cernut pentru
t de producţie, am constatat că
)6S9S :
înregistrată de la începutul a-
nului şi pînă în prezent se ri­
dică la mai mult de 11.400 tone
minereu de fier.
Demne de remarcat sînt şi e-
forturile muncitorilor de la ca­
mele luni ale anului aveau un
minus de circa 8.000 tone de
calcar, acum au ajuns să li­
vreze furnaliştilor cu peste 3.000
tone mai mult decît prevederile
planului.
sînt materializate prin îndepli­
nirea planului de producţie pe
luna iulie în proporţie de peste
100,7 la sută.
Cea mai frumoasă realizare
în această perioadă a fost ob­
ţinută de colectivul sectorului
II. El a dat peste plan mai mult
de 70 tone de cărbune energe­
lei, şi beneficii în valoare de
673.000 lei.
Cu planul lunar depăşit
In cinstea zilei de 23 August,
colectivul de muncitori de la
secţia de tîmplărie a între­
prinderii „1 Mai“ din Deva ob­
ţine succese frumoase în înde­
plinirea şi depăşirea sarcini­
lor de plan.
Astfel, planul de producţie
pe luna iulie a fost realizat
în proporţie de 103,35 la su­
tă. Printre lucrările date pes­
te prevederile planului în a-
ceastă perioadă amintim cele
13 garnituri mobilă de bucă­
tărie tip „1 Mai“, precum şi
numeroase lucrări pe bază de
comenzi c a : mase, scaune,
rafturi şi altele.
Un aport însemnat la obţi­
nerea acestor rezultate l-au
adus echipele conduse de Var­
ga Andrei, Bela Kaytăr, Ion
Meărea, losif Mureşan, Ladis-
lau Csapo etc.
' v W W -vA A ,V v\ *W -
Şantierelor, cărămidă
de bursă calitate
Lîngă rampa fabricii de că­ taţii cărămizii e şi slaba prelu­
rămidă din Pricaz, aşteptau să crare a materiei prime. La presa
ia drumul spre marile şantiere nr. 4, de pildă, din lipsa a două
cărcători făceau unele observaţii. cernutul nisipului care se folo­
Printre altele, unul dintre ei a seşte ia degresat nu se face con­
spus :
— Noi, încărcătorii, sîntem
ultimii care ne luăm rămas bun
de la producţia fabricii. Tot noi
sîntem aceia care aproape ca şi
beneficiarul, putem constata da­
că este sau nu bună calitatea
cărămizii. Şi, cu părere de rău
trebuie să spunem că în unele
cazuri această calitate lasă de
dorit.
Pornind-o pe firul procesului
muncitorul de Ia încărcare avea
dreptate. Calitatea unui produs
depinde şi de materia primă. La
această fabrică, materia primă
o constituie pămîntul. Alegerea
lui cu atenţie va face ca şantie­
rele noastre să primească o că­
rămidă de bună calitate. Dar a-
cest lucru nu se prea întîmplă.
Aici, în carierele de la Pricaz,
sînt zile întregi cînd din lipsă
de atenţie se foloseşte şi pămînt
cu prea mult calcar. Cărămida
fabricată din acest pămînt are
o înfăţişare frumoasă, dar cum
dă de umiditate, calcarul reac­
ţionează şi astfel cărămida se
sparge. Aşa se face că numai
în ultima lună, circa 120.000 că­
rămizi au fost trecute în ceea
ce priveşte calitatea la o cate­
gorie inferioară.
O altă cauză care influenţea­
ză în mod negativ asupra cali-
Minereu mult şi
de bună calitate
Prin răspunsul la chemarea la
întrecere socialistă lansată de
colectivele celor 19 întreprinderi
fruntaşe din ţară, minerii din
Ghelar s-au angajat să extragă
pînă la tinete acestui an cu cel
puţin 15.000 tone minereu mai
mult decît prevederile planului.
Muncind cu entuziasm şi hăr­
nicie, ei au reuşit să dea de la
începutul anului şi pînă în pre­
zent, în afara planului, peste
15.600 tone minereu.
Calitatea minereului în ace­
eaşi perioadă a fost îmbunătă­
ţită. In primul semestru, bună­
oară, cantitatea de metal livra­
tă în plus siderurgiştilor se ri­
dică Ia circa 6.000 tone.
Realizările minerilor din Ghe­
lar se datorează în mare mă­
sură telului cum a fost organi­
zată întrecerea socialistă între
brigăzi, sectoare şi pe profesii,
aplicării unor măsuri tehnico-or-
ganizatorice bine gîndite.
Printre fruntaşii întrecerii so­
cialiste se numără brigăzile con­
duse de Nicolae Gazacu, loan
Şoit, Teodor Bueureştean, Is­
pas Balea, Nicolae Florea şi al­
tele.
imr.
Muncind cu hăr­
nicie şi îndemina-
re, turnătorul Aurel
Vinerean de la fa­
brica chimică din
Orăştie, obţine re­
zultate deosebit de
frumoase in între­
cerea socialistă. El
îşi depăşeşte in fie­
care lună norma
cu 20-22 la sută,
reducind totodată
rebutul la zero.
•O
form normelor procesului de pro­
ducţie. Trecîndu-se cu prea mul­
tă uşurinţă peste această fază
de lucru, în cărămidă ajung o-
datâ cu nisipul şi cantităţi în­
semnate de pietriş. Conducerea
fabricii a căutat să justifice a-
cest lucru prin faptul că de mul­
te ori, nisipul fiind umed, sînt
puşi în situaţia să-l folosească
necernut. Dar cine opreşte con­
ducerea fabricii să-şi formeze o
timp nefavorabil ?
Multe neajunsuri se manifestă
şi în ceea ce priveşte procesul de
uscare. Trebuie spus că timpul
de uscare nu este întotdeauna
respectat. Sînt dese cazurile cînd
cărămida se introduce în cup­
toare cu o umiditate mai mare
de 9 !a sută, ceea ce face ca
în faza finală ea să ajungă cră­
pată, cu fisuri sau chiar şi
spartă. Nici manipularea, în spe­
cial atunci cînd cărămida e
crudă, nu se face cu atenţie,
ceea ce face ca zilnic, sute da
cărămizi să fie trecute îa repre­
sare. In problema uscării mai
trebuie spus că s-au cheltuit în
ultimul timp mulţi bani dar fără
rost. Astfel, tov. Ilie Popa, in­
ginerul şef al Î.I.L. „I. C. Fri-
mu“ din Orăştie, de care aparţi­
ne fabrica de cărămidă, a pro­
pus ca aici să se instaleze o
uscătorie artificială. Toată in­
stalaţia a costat peste 40.000 lei
pentru ca pînă ia urmă să nu
fie bună de nimic. Desigur, a-
cest lucru a influenţat în med
negativ preţul de cost.
Conducerea fabricii de cără­
midă din Pricaz a primit foarte
multe reclamaţii din partea be­
neficiarilor şi în ceea ce pri­
veşte categorisirea cărămizii.
Sînt cazuri cînd la beneficiari
ajunge în scripte cărămidă de
calitatea l-a iar în realitate este
de calitatea a Il-a.
Pentru a se evita pe viitor a-
cest lucru este necesar să se a-
corde mai multă atenţie sortă­
rii cărămizilor. Şantierele de
construcţii din regiunea noastră
aşteaptă de la colectivul fabricii
din Pricaz cărămidă de bună
calitate. Cu mai multă exigen­
ţă, colectivul fabricii din Pricaz
poate şi trebuie să îmbunătă­
ţească calitatea cărămizilor.
I. MANEA
------ O5.C-------
U nitate rentabilă
Magazinul nr. 22 din strada
Horia, apa-rţinînd O. A. D. L. F.
Deva, este o unitate bine apro­
vizionată. Datorită preocupării
gestionarului Ciorno Gabor. zil­
nic se desfac populaţiei însem­
nate cantităţi de fructe, legume
şi zarzavaturi. De asemenea, de­
servirea este bine organizată şi
se desfăşoară în mod civilizat.
Toate acestea, au tăcut ca ma­
gazinul respectiv să îndeplineas­
că planul de desfacere pe luna
iulie în proporţie de 112,5 la
sută. Astfel, magazinul nr. 22
se situează în rîndul celor mai
rentabile unităţi ale O.A.D.L.F.
din Deva.
P. JURCONI
corespondent