Page 90 - 1960-08
P. 90
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISM u Lui Nr. 1764
DBKBBB
Cauza Congoului jx U A m e fjs s U rL • ixiSAxrisie sJtini • xiiitotel© , ş_t_iri
©sfe cauza tuturor firilor
Africii
- Declaraţia fă G u tă de primo! ministru lu m u m b a -
LEO P O LD VILLE . 26 (Ager- belgiene, cu ştirea lu i Ham-
pres). — TASS tra n sm ite : In marskjoeld, au trim is în Katan
seara zilei de 24 august, cores ga un grup de jandarm i belgieni Succesul expoziţiei Primul ministru ai Federaţiei le ii cere Lupia gravisi'ă
pondentul TASS, împreună cu sub pretextul acordării de „a ju
corespondenţii „Pravdei“ , agen tor tehnic“ . convocarea Consiliului de Securitate a marinarilor
ţiei ADN şi zia ru lu i „Obser-
ver", au iost p rim iţi de prim ul Referindu-se la problema con din A nglia
m inistru al Republicii Congo,
P. Lumumba, care a răspuns la ferinţei m iniştrilor Afacerilor PARIS 26 (Agerpres). create în Federaţia M a li în ur confinuă
o serie de întrebări. Printre al
tele, răspunzînd la întrebarea cărţii romîneşti la B ud apestaExterne dintr-o serie de ţări ale După cum anunţă corespon ma a cţiunilor scizioniste ale u- LONDRA 25 (Agerpres). — In pre
prin ce mijloace guvernul re zent în porturile Angliei staţionează
p ublicii intenţionează să rezol A fric ii, P. Lumumba a spus că 181 de nave din cauza grevei marina
ve problema Katangăi, P. Lu rilor care continuă lupta revendicativă
mumba a declarat cu fermitate : scopul ;i este de a apropia ţă dentul din Bamako (Republica nor elemente reacţionare şi să într-o serie de porturi din nord-estul
„V om rezolva această problemă Angliei, , din Scoţia şi Irlanda de nord,
prin forţe proprii“ . El a adău rile africane, de a întări poziţia > BUDAPESTA 26. — Cores- văţămintului şi Culturii din Sudan) al Agenţei France Pres trim ită trupe ale O.NU. in a- cerînd majorarea salariilor şi reducerea
gat că numai prezenţa trupelor lor în faţa manevrelor colonia ; pondentul Agerpres tran- R.P. Romînă, a prezentat se, prim ul m inistru al Federa ceastă ţară. săptămînii de lucru.
belgiene în Kstanga şi s p rijin u l } sm ite : După cum s-a mai oaspeţilor date cu privire la ţiei M ali, Modibo Keyta a decla
acordat Belgiei şi mkrionetei lism ului internaţional. Această anunţat, la 21 august s-a dezvoltarea sistemului edito rat la 25 august la o conferinţă Referindu-se la in vita ţia pre La un miting din Liverpooi la care
Chombe de către o serie de pu conferinţă va demonstra întregii rial în ţara noastră, precum de presă că a cerut Organizaţiei şedintelui Franţei, generalul De au participat peste 1 000 de oameni a
teri occidentale împiedică guver lumi că cauza Congoului este ¦i deschis in sălile „Mucsar- N a ţiu nilor Unite să convoace o Gaulle, de a sosi la Paris pen fost adoptată hotărîrea de a se conti
n ul central să restabilească o r şi unele lucrări mai impor tru a duce tra tative în legătură nua greva. O rezoluţie similară a fost
dinea în Katanga. Nu ne îndoim, cauza tuturor ţă rilo r A fricii. < nok“ expoziţia cărţii roml- aprobată de marinari la mitingul care
a subliniat P. Lumumba, că a- tante apărute in ultimul a avut loc la Middlekorowgîi.
cest lucru se va produce în cu- > neşti. Un număr mare de iu- şedinţă a Consiliului de Securi cu divergenţele dintre Sudan şi
rînd, întrucît marea majoritate Marinarilor grevişti li s-a alăturat
a populaţiei se pronunţă în spri La sîîrşltul convorbirii cores s bitori ai cărţii vizitează zil- tim p. tate pentru discutarea situaţiei echipajul transoceanicului „Empress Of
jin u l guvernului central, iar France“ care a sosit la 25 august la
Chombe se menţine la putere pondentul TASS a adresat şefu C nic expoziţia, care a trezit ? :OCi Senegal care fac parte din Fe Liverpooi.
lu i guvernului congolez rugă < un viu interes în capitala deraţia Atali, Modibo Keyta a
mintea de a spune cîteva cuvin < R.P. Ungare. Presa indoneziana condamnă poziţia spus că-probabil el va pleca la
te pentru oamenii sovietici care guvernului japonez Paris ceva mai tîrziu.
au urm ărit cu mare interes şi > La 25 august expoziţia căr-
atenţie lupta eroică a congolezi ţii romîneşti a fost vizitată Prim ul m inistru a cerut bata
lionului Federaţiei M a li care fa
% de şefii misiunilor ăiploma-
lor pentru independenţa lor. Ca \ tice acreditaţi la Budapesta ce parte din trupele O.N.U. din
răspuns la aceasta, P. Lumumba Congo „să nu fie o marionetă
a d e c la ra t: „în că înainte de pro şi de numeroşi membri ai DJAKARTA 27 (A gerpres).— prim at deja nem ulţumirea, a- docilă în m iinile Iui Chombe şi
clamarea independenţei Congo ţ corpului diplomatic, Opinia publică indoneziana este minteşte ziarul „Times Ot Indo ale tuturor acelora care încear
indignată de refuzul guvernului nezia", iar M in iste ru l de Externe '
ului şi după aceea am sim ţit în i La vizitarea expoziţiei a japonez de a anula autorizaţia japonez este dator să aleagă fă că să atenteze la demnitatea şi
> fost prezent Vaslle Pogăcea- pentru sosirea în Japonia a u- ră echivoc între Indonezia şi 0 -
nu, ambasador extraordinar
şi plenipotenţiar al R.P. Ro-
permanenţă sp rijin u l moral al mîne la Budapesta. 1 nor nave m ilitare olandeze t r i landa. onoarea A fric ii“ .
numai datorită baionetelor bel U niunii Sovietice pentru care Aurel Mihale, director ge- mise de colonialişti spre ţărm u
giene. sîntem profund recunoscători
guvernului şi poporului U.R.S.S. Lneral al editurilor şi difuză- ¦ rile Iria n ulu i de vest.
Vorbind despre ro lu l O. N. U.- In prezent prim im nu rAimai rii cărţii din Ministerul In- Poziţia Japoniei subliniază In sprijinul cauzei drepte
lu i în Congo, P Lumumba a scos sp rijin moral, dar şi ajutor ma
în evidenţă însemnătatea poziti terial. Ieri am p rim it din U niu ziarul „Suluh Indonezia“ nu nu
vă a h otă rîrii C onsiliului de Se nea Sovietică un transport de
curitate care a dus la începerea autocamioane şi u tila j şi înainte Oea mai scăzută mai că este neprietenoasă faţă a poporului cuban
retragerii trupelor belgiene de de aceasta am p rim it alimente. de Indonezia, dar este totodată
pe te rito riu l Congoului. Totuşi, Duşmanii independenţei noastre
a subliniat el, poporul nostru şi încearcă să ne intimideze şi să detemperatură pe glob contrară spiritului conferinţei
opinia publică internaţională tre ne tacă să renunţăm la ajutorul de la Bandung care a condam
buie să urmărească cu vig ile n U n iunii Sovietice. Noi sîntem
ţă îndeplinirea şi pe v iito r a ho însă ferm convinşi că acest aju MOSCOVA (Agerpres). TASS tran nat colonialism ul sub toate fo r Ziare americane combat poziţia S.U.A.
tă rîrii C o n siliu lu i de Securitate, tor este dezinteresat şi uman.
întrucît unele cercuri occidentale F! corespunde în triito tu ! p rin ci smite : După cum s-a anunţat de la mele lui. Ziarul cere să se rupă
încearcă să folosească O.N.U. p iilo r Declaraţiei drepturilor o-
în scopurile lor şi să dea cu a- mului pe care U.R.S.S. a sem Observatorul sudpolar Mirnii, la 24 au legăturile economice cu Japo conferinţa statelor americane
jutorul O.N.U. o nouă înfăţişare nat-o şi o apără activ. Vreau gust personalul de la staţia sovietică nia dacă aceasta din urmă nu-şi
vechiului colonialism folosindu-1 să mulţumesc încă o dată prin iniracontinentală Vostok din Antarctica
în acest scop şi pe secretarul intermediul presei dv., poporului
general al O.N.U. Hammarsk- a înregistart un nou minim absolut al va modifica atitudinea faţă de
temperaturii aerului de pe globul pă- indonezia. NEW YORK 26 (Agerpres). le ziarelor provinciale care nu a- O.S.A. „se află într-o situaţie
mîntesc — minus 88,3 grade C, viului Acelaşi punct de vedere este — Comentînd desfăşurarea con parţin cercurilor of ic iale ameri delicată“ , deoarece îşi dă seama
suflind din sud-sud-vest . cu o viteză de ferinţei de la San José (Costa cane. că ţelurile revoluţiei cubane se
Rica) a m iniştrilor Afacerilor bucură de mare simpatie în ţă
5 metri pe secundă. Piuă in prezent exprim at şi de ziarul „B in ta n g Externe ai ţă rilo r membre ale R. Dudman, comentatorul zia rile Americii Latine. Washingto
Organizaţiei Statelor Americane rului „Post Dispatch“ (Sainl nul are de făcut faţă crizei în
temperatura cea mai joasă — 87,4 gra T im ur“ care avertizează.că în Louis), într-un articol trim is din re la ţiile sale cu ţă rile Am ericii
de C a jost înregistrată tot aici la 25 găduinţa faţă de. colonialişti (O .S.A.) la care se discută pro San José recunoaşte că masele Latine care, după cum se vede,
august 1958. Toi atunci la staţia in- poate să ducă la izolarea Japo populare din America Latină a devenit m ult mai gravă din
tracontinentală Sovetskaia, care. func blema re la ţiilo r dintre S.U.A. s p rijin ă Cuba revoluţionară şi momentul cînd a fost proclama
că p articipanţii la conferinţa tă doctrina Monroe. Mase uriaşe
ţiona în acea vreme, s-a înregistrat o niei de ţările afro-asiatice. şi Cuba, presa americană p ub li m in iş trilo r Afacerilor Externe ai
te-m8p6e,8ratgurraăde.minimă a aerului de
Preşedintele Sukarno şi-a ex că articole şi reportaje consa
O:
joeld. P. Lumumba a dat ca e- şi guvernului U.R.S.S. pentru Guatemala — bază a S. U. Â. crate problemelor Americii La O.S.A. nu pot să nu ţină seama ale poporului care au tră it tim o
xemplu cazul cînd autorităţile prietenia sa dezinteresată“ . tine şi p o litic ii S.U.A. în emis de aceasta. îndelungat în condiţiile unui n i
H A V A N A 26 (Agerpres) — Company“ , au tost puse la punct fera occidentală. In numeroase vel de tra i scăzut se ridică a-
Tractoare conduse prin Ziarul c-uban „R evolución“ a pentru a permite decolarea şi a- articole sînt exprimate păreri „P opularitatea de care se bu cum la luptă.
radio în U.R.S.S. dezvăluit că în ultim ele luni terizarea unor avioane m ilitare. care demonstrează totala nete- cură Caslro în rîndurile cercu
„Guatemala a fost transformată Unul din aceste aerodromuri a metnicie a concluziilor Departa rilo r la rg i ale opiniei publice Intr-un articol redacţional zia
STALINORAD 26 (Agerpres). TASS anunţă: La Uzina d e{ într-o bază a Statelor Unite mentului de Stat care încearcă din America Latină, declară au ru l „Gazette and D a ily “ care a-
tractoare din Stalingraă a fost fabricat primul lot experimen pentru pregătirea unei agresiuni test pus la dispoziţia unui grup să justifice acţiunile agresive ale torul, va exercita o mare in flu pare în oraşul York (statul
tal de tractoare cu şenile, dirijate prin radio, înzestrate cu un\ împotriva Cubei“ . P otrivit rela de contrarevoluţionari cubani. S.U.A. îm potriva Cubei. Apre entă asupra h o tă rîrilo r pe care Pennsylvania), critică cu tărie
dispozitiv de copiere de model !van Loghinov. La baza noului \ tă rilo r ziarului, ştiri sosite din cieri realiste asupra .re la ţiilo r le va adopta conferinţa în ce p ri politica intervenţionistă a S.U.A.
tractor dirijat prin radio se află cunoscutul tractor sovietic , Guatemala arată că 25 de aero Guvernul guatemalez — scrie dintre S.U.A. şi ţă rile Am ericii veşte. ?disputa dintre Statele U- în ţă rile A m ericii Latine „S .U .A .
„DT-54 dromuri, aparţinînd societăţii Latine apar de regulă în paglni- nite şi Cuba“ . au proclam at totdeauna şi au ă-
noid-americane „U nited Fruit ziarul in continuare — a cum- părat pe toate căile politica ..ne
Un singur om conduce două tractoare pe ogor. In faţa Recunoscînd că acţiunile a- amestecului“ riguros faţă de ce
[lui, în cabina tractorului este instalat un radioemiţător m i ¦parat 9 bombardiere de tipul gresive ale guvernului S.U.A.
B 26. împotriva Cubei sînt condamnate le mai crunte d icta tu ri m ilitare
în ţările Am ericii Latine, Dud
t\. man scrie în continuare : „In reacţionare. Faţă de regim urile
actuala dispută de partea lui
IM P O T R IT A R E S IA R M ARE! Castro se află faptul că ţările progresiste, combative, n-oi pro*
movăm însă o poltică de ames
niatural. El cintăreşte cel mult două kilograme. Radioemiţăto- Am ericii Latine se pronunţă în tec activ“ .
\rul este prevăzut cu 6 butoane pentru darea comenzilor trac-
G E R M A N IE I O C C ID E N T A L E favoarea principiului neameste Referindu-se la încercările
j torului care se deplasează înainte fără tractorist la o distanţă cului. Acest principiu îl folosesc S.U.A. de a intensifica campa
de circa 100 m. Apăsînd pe butoane, tractoristul poate întoarce în prim ul rînd ţă rile mici pentru nia de provocări îm potriva Cu
a-şi apăra independenţa împo bei „Gazette and D a ily " subli
\cel de-al doilea tractor spre dreapta sau spre stingă, poate? Uniunea persoanelor persecutate de nazişti triva oricăror ameninţări din
>spori sau micşora turaţia motorului, poate efectua arături de) condamnă memorandumul afară...“ niază că a încerca să prezinţi
,o adincime mai mare ori mai mică.
Pe tractorul dinainte este instalat un mic radioreceptor pe „ I n lum ina acestor fapte, scrie drept activitate subversivă acor
’bază de semiconductori. în încheiere Dudman, apare ex durile comerciale, încheiate de
trem de dubios caracterul şi e- Cuba, cu Rusia şi China, — este
Cind tractorul trebuie oprit, tractoristul n-are altceva de BONN 26 (Agerpres). — U- expuse pe un ton de ultimatum le... Demnii generali şi-au le ticacitatea oricăror acţiuni ţaţă pur şi simplu un lucru absurd.
lfăcut ăeclt să deconecteze receptorul. Bacă tractorul din faţă niunea persoanelor persecutate cererile cu privire la înzestra pădat masca. de Cuba care ar putea ti adop
de nazişti a dat publicităţii o rea Bundeswehr-ului cu arma tate la conferinţă“ . In încheiere „G azette and D a i
ts-a distanţat de cel de-al doilea mai mult decît era necesar, el declaraţie în legătură cu memo nucleară. Uniunea persoanelor In încheierea declaraţiei se
randumul statului major al persecutate de nazişti protes subliniază că „memorandumului
, se opreşte automat şi-l aşteaptă pe celălalt. Apoi, motorul se) Bundeswehr-ului în care sînt generalilor vest-germani i se
tează cu hotărîrg împotriva a- poate da doar un singur răs
)conectează de asemenea in mod automat şi tractorul înaintează)) ------ K------- ------ cestor planuri lipsite de răs puns : Unirea tuturor forţelor M. Childs, corespondentul din ly “ condamnă tendinţa S.U.A.,
mai departe. ’) pundere ale generalilor, care democratice pentru salvarea pă
Un nou p a r tid p o litic ameninţă poporul german cu o Washington al zia ru lu i „C hica dictată de interesele monopolu
A fost prevăzut un sistem de protecţie în caz de avarie: j nouă catastrofă militară. cii, democraţiei, pentru viitorul go Sun And Times“ , observă că rilo r, „de a-şi asigura drepţi. ’
in R. F. & .
,la supraîncălzirea motorului sau scăderea presiunii uleiului, > In istoria poporului nostru, se luminos al poporului german“. delegaţia S.U.A. la conferinţa de a interveni în treburile in
motorul se opreşte automat. La ieşirea aparatului de copiat •
m in iş trilo r A facerilor Externe ai terne ale ţă rilo r suverane“ .
, din brazdă, tractorul se opreşte de asemenea.
Şase tractoare din lotul experimental au fost încercate cu] BONN 26 (Agerpres). — Zia spune în declaraţie, numai in S15S5Ü
,succes în uzină. Ele au efectuat arăturile cu pluguri suspen rul „D ie Andere Zeitung“ rela secolul acesta generalii s-au
tează că în R.F.G. a fost creat amestecat de două ori în poli
d a te cu 4 trupiţe. Un om a condus cu uşurinţă două tractoare.' un nou partid de opoziţie —
„Uniunea democrată a alegători tică şi de tot atâtea ori, după
Aceste prime 6 maşini urmează să fie expediate in sovhozul t înfrîngeri îngrozitoare şi după
pierderea a milioane de vieţi
,Okteabrskt“ din regiunea Pavlodar (Kazahstan) pentru încer
cări mai prelungite. Este pe terminate fabricarea cehii de-al< lo r“ — care intenţionează să omeneşti, poporul nostru s-a
)doilea lot de tractoare dirijate prin radio. Acestea vor fi incer- , desemneze candidaţi la apropia pomenit în pragul pieirii. Ge
cate in regiunea Rostov din R.S.F.S.R. tele alegeri comunale din landul nerali ca Heusinger, Rugge,
Renania de nord Westfalia. Du Kammhuber, care au servit în
pă cum arată ziarul, acest par Wermachtul hitlerist, irnping în
Apatia alegătorilor şi represiunile polifieneşti tid a tost creat ca opoziţie Ia prezent Bundeswehrul pe calea
politica lui Adenauer şi la con ignorării totale a învăţăminte
au caracterizat ale g erile din Iran ducerea oportunistă a P.S.D.G. lor celor două războaie mondia
PARIS 26 (Agerpres). că încearcă să-i silească pe ţă Actuala conducere a P.S.D.G.
Comentînd alegerile parla rani şi păturile sărace ale popu duce o politică capitulardă
mentare din Iran, coresponden laţiei de la oraşe să voteze pen
tu l din Teheran al agenţiei Fran tru candidaţii partidului de g u faţă de Adenauer
ce Presse relatează că alegerile vernământ M elliun. Ei au cerut
se caracterizează în prim ul rînd să se anuleze rezultatele ale BONN 26 (Agerpres). — Co reprezenta o opoziţie reală şi e- Poporul cuban protestează împotriva agresiunii economice americane.
prin indiferenţa şi apatia alegă gerilor mitetul Central al social-demo ficientă faţă de această poli
torilor. craţilor retraşi şi ekcluşi din tică“. IN FOTO: Aspect de la mitingul din faţa Palatului prezidenţial din Havana la care au
In pofida declaraţiilor autori După cum arată coresponden
tă ţilo r oficjale iraniene cu p ri tul, numeroşi observatori politici partid a făcut o declaraţie in Autorii declaraţiei subliniază participat peste 500.000 cetăţe ni. , *
vire la garantarea lib e rtăţii de din Teheran subliniază că dacă
exprimare liberă a voinţei ale în perioada alegerilor opoziţia care demască politica capitu marea nemulţumire şi indigna
gătorilor, alegerile s-au desfă a avut vreo posibilitate să tacă lardă a aetualşi conduceri a re existentă în rîndurile mem
şurat într-o atmosferă de pre observaţii critice la adresa gu brilor P.S.D.G. faţă de poziţia
siuni politice şi represiuni p oli vernului, după campania elec P.S.D.G. faţă de guvernul Ade
ţieneşti. Chiar şi reprezentanţii torală ea va ti privată cu totul nauer. După cum se sublinia capitulardă a conducerii parti
P artidului Mardom, p artidul o- de aceasta posibilitate, deoarece dului. In declaraţie se arată că
ficial dc „opoziţie“ , şi-au expri ză în declaraţie, . afirmaţiile
mat îndoiala în ce priveşte l i autorităţile declară încă de pe făţarnice. ale conducătorilor Comitetul Central al social-de
bertatea alegerilor, ia r candida P.S.D.G. că nu ar capitula faţă mocraţilor retraşi şi excluşi din
ţii independenţi au acuzat gu acum tăţiş că orice încercare de partid va convoca în noiembrie
vernul pe bază. de documente de Uniunea creştin-democrată,
acest fel va ti considerată un un congres la care va fi pro
„nu schimbă cu nimic faptul că, clamată „alternativa social-de-
atentat la securitatea internă a situindu-se în principiu pe po mocrată Ia politica capitulardă
statului. ziţia politicii de la Bonn, con
a conducerii- P.S.D.G.“.
ducerea P.S.D.G. nu mai poate
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183; 189 > 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea P o lig ra fic ă „1 M a i“ — 'D eva."