Page 91 - 1960-08

Hunedoara-'
A n u l X I I N r. 1765
Sporesc succesele oam enilor m uncii
O O O O O O O O O O O O O O o o O O O O O O O O O O C O < X > vO O O O O O O O O O O O O O O v O O O O O O O O O i, o o o o o < x x x > o < x x > o o o o o o
i i întrecerea socialistă
o o o c o o o o o > 0 0 0 0 0 0 0 O O O O O O O O O O O O O O C K OOOOOCXXX O O O O O O
Cărbune de califafe superioară
M inerii din exploatările Văii
Jiu lu i luptă cu m u lt entuziasm
pentru a spori realizările obţi­
nute în cinstea zilei de 23 A u­
gust. In centrul preocupărilor
lor stă îmbunătăţirea continuă
a ca lită ţii cărbunelui extras.
Datorită acestui fapt, in zilele
de 25 şi 26 august, la exploată-
In două zile —- 8 0 io na cărbune
cocsificabil pesfe plan
Brigada m inerului Gheorghe
Drob de la sectorul I al minei
Vulcan a întâmpinat ziua de 23
August cu 451 tone cărbune
tccsificabil extras peste plan.
După marea sărbătoare, elanul
în tre c e ri m inerilor conduşi de
Secfor frunfaş
Colectivul de m uncitori, teh­
nicieni şi ingineri de la exploa­
tarea m inieră U ricani, dornic de
a trim ite cocsarilor din Hune­
doara cît mai m u lt cărbune coc­
sificabil, desfăşoară o susţinută
întrecere socialistă.
Pînă în prezent, cele mai fru ­
moase rezultate au fost obţinute
de m inerii sectorului I, care nu­
O bţin randamenfe sporiîe
Folosind raţional utilajul, a- rată fruntaşă pe regiune. So­
plicînd pe scară largă arma­ lemnitatea inminării drapelu­
rea metalică, colectivul de lui de întreprindere fruntaşă
muncă al sectorului III de la pe regiune a avut loc in sala
mina Lupeni a obţinut succe­ casei de cultură a sindicatelor
se deosebite in muncă. In a-
ceastă lună, pînă în ziua de
ieri, prin depăşirea randamen-
< tului planificat cu 293 kg. căr-
/ bune pe post în medie zilnic, Filiala regională S.R.S.C. a
i ei au reuşit să extragă 2.456 organizat ieri după-amiază la
\ tone cărbune cocsificabil pes- Casa de cultură din Orăştie
te plan.
In excursie
7 in după-amiaza zilei de ieri,
> peste 40 de salariaţi de la
L mina Aninoasa au plecat în
\ excursie la cabana „Lunca flo­ Bucureşti.
rii“. Excursia a fost organiza­
tă de comitetul sindical.
Fruntaşă pe regiune
In primul semestru al anu- Hunedoara a avut loc teri la
;; lui acesta, întreprinderea de orele 19, în cadrul unei seri
< gospodărie orăşenească. Deva, închinate fruntaşilor în pro­
< şi-a realizat planul de produc- ducţie, un reuşit program ar­
< ţie în proporţie de 107 la sută tistic. Şi-au dat concursul for­
5 obţinînd în acelaşi timp şi maţiile corale ale C.S.H. şi
;¦ beneficii de aproape 40.000 lei. I.C.S.H., soliştii vocali şi in-
i/ V / V y ' V ' * \ / ' . A A / y V v A / \ '
O NOUĂ „NAVA“ DL... IHR UE, ESTE LANSATA IN BAZIN.
D um inică 28 a u g u s t 1960
rile miniere Aninoasa şi Vulcan,
procentul de cenuşă a tost redus
cu 0,3 la sută tată de admis,
umiditatea cu 2,4 la sută, iar
granulaţia a fost îmbunătăţită
în medie cu 10 la sută. Realizări
dc seamă în această perioadă
au obţinut şi m inerii de la Pe-
trila , Luperii şi Uricani.
Gheorghe Drob n-a scăzut. A-
ceet lucru e dovedit de faptul că
în zilele de 25 şi 26 august, ei
au reuşit să mai dea peste plan
încă 80 tone cărbune cocsifica-
bil.
mai în ultimele 3 zile lucrătoare,
au reuşit să extragă în afara
sarcinilor de plan, aproape 500
tone cărbune cocsificabil.
Succesul lor se datoreşte în
mare măsură folosirii din plin
a utilajelor, aplicării unor me­
tode înaintate de muncă, spori­
r ii randamentelor.
Pentru rezultatele bune obţi­
nute, ieri după-amiază, aceas­
tă întreprindere a fost decla­
din oraşul Deva.
C onîennfă
prezentarea conferinţei „Previ­
ziunea ştiinţifică şi prorocirile
religioase“. Conferinţa a fost
prezentată de lectorul univer­
sitar Ovidiu Trăsnea din
Seara frunfaşifor
în__ producfre
La clubul „Siderur.gistul“ din
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI V A I
4 pagini 20 bani
o Magazin olimpic.
(pag. 2-a)
® Programul etapelor in
Peste OO.OOfî lei economii seria a Ii-a a turului cam­
inovaţii
pionatului regional de fotbal.
De curînd, tînărul m aistru
Lucian Marinescu, de la atelie­ (pag. 3-a)
ru l mecanic ai minei Teliuc, a
prezentat cabinetului tehnic cea a Despre misterul izbucni­
de-a treia inovaţie din acest an.
rii războiului.
U ltim a inovaţie este denumi­ ® La conferinţa O.S./l.: A eşuat
tă „Comandă automată şi sem­
nalizare de la distanţă la pom­ încercarea S.U.A. de a crea
pe“ . Ha a stîrn it un viu interes
şi de aceea au fost luate măsuri ..un front unic“ împotriva re­
pentru aplicarea în practică.
Noua inovaţie aduce întrep rin ­ voluţiei cubane. Majoritatea
derii o economie anuală în va­
loare de 21.300 lei. ţărilor latino-americane spri­
Celelalte două inovaţii pre­ jină Cuba. (pag. 4-a)
zentate de tîn ă ru l m aistru A4a-
rinescu denumite „D is p o z itiv de i-O» «4 « •* »»
încărcare a minereului la cup­
toarele de p ră jire “ şi „N o u l *C3 :
sistem de coloană telescopică la
perforatoarele de m ină“ , sînt de Zile de
asemenea aplicate în practică
şi aduc întreprinderii economii
în valoare de peste 70.000 lei.
Inovatorul Lucian Marinescu De curînd, 52 elevi şi pionieri din m asivul Retezat, a cetăţii d ă riilo r agricole colective de transportat încă grîu! îa bazele
se ocupă în prezent de perfecta­
rea unei noi inovaţii. din tabăra preventorului din din Deva, a parcului dendrolo- care trebuie să se achite cu de recepţie.
Nălaţi, însoţiţi de director, in ­
structorul superior de pionieri
şi cadre didactice, s-au depla­
sat la colegii lor din tabăra de
la Săcel. Cu acest prilej, ei au
prezentat la Săcel un program
artistic, care a cuprins cântece,
dansuri, recitări.
Cei 164 de copii din regiunile
Craiova şi Hunedoara care pe­
trec cîte 45 de zile în tabăra din
N ălaţi, au făcut de asemenea Peşteana.
numeroase excursii. Vizitarea
cabanelor Baîeia si Gura Zlata
strumentişti ai celor două în­
treprinderi, precum şi echipe­
le de dansuri populare. Tînăra Margare­
ta Poienar, circula-
A sigură baza furajeră ristă în hala gatere
a fabricii „11 Iu­
Colectiviştii din Bobilna, ra­ nie“ din Orăştie,
ionul Orăştie, au început în datorită conştiin­
ziua de 24 august, însilozarea ciozităţii cu care
porumbului. Din totalul de mxnceşte, îşi depă­
1.400 tone cit a fost planifi­
cat, s-a însilozat pînă ieri, 500 şeşte lună de lună
tone furaje masă-verde.
norma cu 15-17 la
In această acţiune, s-au e- sută.
viăenţiat colectiviştii Antonie
Bacheş, Nicolae Iancu, Gheor­ In clişeu: Mar­
ghe Lupu şi alţii.
gareta Poienar Ia
NICOLAE TIRONESCU
corespondent locul de muncă.
[3-a stagiune
Colectivul Teatrului de Stat
„Valea J iu lu i“ se pregăteşte pen­
tru deschiderea noii stagiuni cu
piesa „V la ic u şi feciorii lu i“ de
Lucia Demetrius. Regia piesei
este încredinţată lui Marcel So­
ma.
Premiera de la 15 septembrie,
< va fi precedată de o serie de re-
< prezentaţii în centrele miniere
c din Valea Jiului.
L D. CAPITANU
corespondent v>C= gospodăriile colective din raio­ care s-au orientat bine atunci
Numai 38 Ia sutăeo®
Călătorind cu trenul spre Petroşani,
în stingă şi dreapta liniei ferate, se
zăresc numeroase sate ale raionului
Haţeg. Călătorii admiră frumoasele
lccuri, apreciază bogăţia raionului, ră-
mîn însă nedumeriţi, văzînd miriştile
întinse, acoperite încă cu nenumărate
clăi de grîu. Mirarea aceasta începe
cam din dreptul comunei Bretea Stre-
iului şi durează pînă pe la Baru Mare.
Călătorii, desigur nu-şi pot da sea­
ma dacă situaţia treierişuiui în raionul
Haţeg este aceeaşi cu cele văzute dm
tren. Cine a trecut însă prin interio­
rul raionului Haţeg şi s-a interesat şi
pe Ia secţia agricolă a Sfatului popu­
lar raional, va constata că treierişul,
peste tot, este rămas, în mod inexpli­
cabil şi nepermis, în urmă. Fie că o
iei pe Valea Galbenei în sus spre
Berthelot şi Demsuş, fie că treburile
te poartă pe Valea Rîuiui Mare spre
Toteşti şi Cîrneşti, ori pe Valea Stre-
iului pe la Livadea, Rîu Alb şi Pui,
vei constata cu aceeaşi nedumerire că
pe tarlalele întovărăşiţilor şi chiar ale
colectiviştilor, în multe locuri, recolta
de grlu încă nu a fost transportată
la arie.
Gonfruntînd cele văzute pe teren cu
situaţia centralizatoare încheiată pe
raion la data de 25 august a.c., vei
trage concluzia că în raionul Haţeg,
campaniei de recoltare şi treieriş nu i
s-a dat atenţia cuvenită.
Cînd în unele raioane din regiune
treierişul griului se apropie de sfîrşit,
in raionul Haţeg el a atins numai pro­
centul de 38 la su tă ! întovărăşirile
din raion au realizat abia 20 la sută.
Situaţia nici rîu putea fi mai bună,
din moment ce Ia arii nu s-a tran­
sportat griul decît de pe 5.510 ha. din
totalul de 9.205 ha. cultivate în acest
an.
Exemple de comune rămase în urmă
cu treierişul, se pot da numeroase. Iată
cîteva: Din 850 ha., în comuna Sălaş
s-au treierat 5 h a .!; la Demsuş s-au
Foto: 1. TEREK
Echipa nr. 1, cup­
loare, de la fabrica de
teracotă din Deva,
prin buna organizare
a locului de muncă
reuşeşte să-şi depăşească lunar
sarcinile de plan in medie cu
5-7 la sută.
IN CLIŞEU : Membrii echipei.
gic din Simeria, a ruinelor am­
fite a tru lu i şi muzeului din Sar-
mizegetusa, sînt doar cîteva din
excursiile organizate aci.
Colectivul taberei din Nălaţi
a hotărît ca ansamblul artistic
să mai dea spectacole în faţa e-
levilor şi p ionierilor veniţi în
seria a TII-a la taberele regio­
nale din Pui. Sarmizegetusa şi
PETRE FARCAŞIU
corespondent
treierat 190 ha. din totalul de 765;
numai 260 ha., din 600, au fost treie­
rate pe raza comunei Rîu Alb. Nu ou
mult mai „strălucit“ se prezintă situa­
ţia la Toteşti, Glopotiva, Berthelot etc. rînd sfaturilor populare comu­
Este necesar ca organele de partid
şi de stat să ia toate măsurile în ve­
derea urgentării terminării treierişuiui
în raionul Haţeg.
GH. LUPAN
O [ te ile , u i t i i f ă t o - a f e
Figură impozantă de om cinstiţi, harnici şi demni.
serios, distant, rece şi caustic Aşa cum familia şi satul du­ poţi „aranja“ fără muncă,
faţă de oameni, nepăsător la mitale natal s-au ridicat in nici aici n-ai devenit stabil.
tot ce te înconjoară, veşnic anii noştri pe drumul vieţii Oamenii n-au vrut să-ţi recu­
nemulţumit şi persecutat, veş­ noi, tot aşa şi dumitale, statul noască „superioritatea“ şi, ne­
nic în căutarea unui locşor „ca ţi-a croit drum spre viaţă, să- mulţumit, te-ai transferat din
lumea“, undeva, indiferent ţi cultivi şi să-ţi pui in valoa­ nou. Blumingul — te-ai gîndit,
unde. Acestea-ţi sînt calităţile re calităţile, aptitudinile. Ai trebuia să-ţi ofere ceea ce
— dacă le putem numi aşa,
care împreună cu excesiva în­
credere în sine şi înfumurare,
îţi completează profilul moral.
Aşa te cunosc oamenii, ioan
Micloşan, încă de acum doi
ani, de cînd ai venit la Hune­
doara.
De unde ai aceste calităţi,
Ioan Micloşan ? Pe ce căi ai
umblat pînă acum ? Fiu de
burghez nu eşti, ca să-ţi ju s­
tifice1 purtările. Dimpotrivă.
Te-ai născut intr-o familie de
oameni simpli, din ţara Haţe­
gului. împreună cu ceilalţi
şapte fraţi ai dumitale, ai
avut o copilărie zbuciumată Şi
plină de lipsuri, ca toţi copiii
oamenilor simpli de atunci. Nu
credem ca tatăl dumitale să-
ţi fi dat o asemenea educaţie.
O spune aceasta faptul că toţi
fraţii dumitale sînt oameni că te-ai aranjat. Dar cum ni­
^
IN RAIONUL ILIA
Să fie mierasifîeaie
p r e lu ă r ile cerealelor
«lisa c o n tra c tă ri
Predarea cerealelor contracta­ te. Sînt gospodării agricole co­
te cu statul constituie una din lective ca acelea din Sîrbi, Bre­
principalele o bliga ţii ale gospo­ tea, Bejan şi altele, care n-au
cinste. Gospodăria colectivă din Lă-
puşnic, a încheiat contract cu
Intlrum aie de către organiza­ statul pentru vînzarea a 35.000
ţiile de partid, o seamă de gos­ kg. grîu. Dar, datorită proastei
podării colective din raionul organizări a transportului, pînă
ISia au luat măsuri ca primele acum n-a reuşit să predea de­
boabe recoltate să fie predate cît 18.000 kg. grîu. O situaţie
statului în baza contractelor în­ asemănătoare există şi în G.A.C.
cheiate. Pentru predarea în bune din Ilia . Deşi numai la cîţiva
condiţiuni a cerealelor contrac­ paşi de baza de recepţie, această
tate, gospodăriile colective au unitate n-a predat pînă la data
organizat transportul g riu lu i Ia
bazele de recepţie. Astfel, gos­ de 25 august decît 15.000 kg.
podăriile colective din satele grîu, deşi mai are de predat în­
Şoimuş, Sălciva, Bacea, Stretea, că 20.000 kg. de grîu.
Lăpugiu, G rind şi altele, au pre­ O rganizaţiile de partid şi sfa­
dat în întregime cantităţile ds turile populare comunale din
cereale contractate cu statul. raionul Ilia au obligaţia să în­
C olectiviştii din Veţel au ob­ drume mai eficient consiliile de
ţin ut anul acesta o producţie conducere ale gospodăriilor co­
mare de grîu Ia hectar. După ce lective rămase în urmă cu pre­
au predat cele 35.000 kg. grîu darea către stat a cerealelor con­
contractat cu statul, s-au achi­ tractate, şi să ia măsuri pentru
tat de obliga ţiile faţă de S.M.T. achitarea acestora în cel mai
şi au oprit necesarul pentru să­ scurt timp. Pentru aceasta, tre­
mânţă şi pentru împărţirea a- buie organizat şi îm bunătăţit în
vansului la ziua-muncă, ei au prim ul rînd transportul la ba­
constatat că mai pot vinde în zele de recepţie.
plus statului unele c a n tită ţi de
grîu. Peste cîteva zile membrii Ca urmare a aplicării între­
acestei gospodării se vor întruni g u lu i complex de lucrări agro­
şi vor hotărî cu ce anume can­ tehnice, multe gospodării colec­
titate vor suplimenta contractul. tive din raionul Ilia au obţinut
producţii de grîu mai m ari decît
Trebuie menţionat că gospo­ cele planificate. O rganizaţiile de
dăriile colective din satele mai partid, comitetele executive ale
sus am intite, au fost îndeaproa­ sfa tu rilo r populare, trebuie să du­
pe ajutate de comitetele execu­ că o intensă muncă politică de
tive ale s fa tu rilo r populare pen­ masă în rîndul colectiviştilor,
tru organizarea transportului pentru a Ie arăta im portanţa a-
cerealelor la bazele de recepţie. vansurilor băneşti lunare, ca u r­
Datorită m ăsurilor organiza­ mare a suplim entării contracte­
torice luate, gospodăriile a g ri­ lor încheiate cu statul. Pentru un
cole colective din raionul Ilia şi mai mare succes în această
au predat pînă acum în contul direcţie, organizaţiile de partid
contractelor peste 258.000 kg. trebuie să folosească exemplul
grîu. colectiviştilor din satele M iercu­
Dacă ţinem seama însă că în rea, Dobîrca, Cîlnic, Aâihaiţ etc.
nul Ilia treierişul a fost executat cînd au hotărît să vîndă statu­
în proporţie de peste 92 la sută, lui, peste prevederile contrac­
predarea către stat a cerealelor tului, importante ca n tită ţi de
contractate a rămas în urmă. cereale.
Faptul că mai sînt gospodă­ Comitetul raional de partid şi
rii agricole colective care nu comitetul executiv al Statului
şi-au achitat o b lig a ţiile contrac­ popular raional Ilia trebuie să
tuale, se datoreşte în prim ul îndrume cooperaţia de consum
pentru a putea prelua în cel mai
nale, care n-au îndrum at în su­ scurt tim p toate ca ntităţile de
ficientă măsură consiliile de con­ cereale prevăzute în contractele
ducere ale G.A.C. pentru a or­ încheiate de gospodăriile colec­
ganiza mai bine şi din vreme tive.
transportul cerealelor contracta-
V. P.
OlfiSSi1—¦— — ------------------- -- =
-.---.T T r r r -
căieri in patria noastră nu te
ta l şi Koleofivifatea aşteptai. Ai stat şi aici, la con­
trolul tehnic, cîteva luni. Dar,
aceeaşi situaţie. Ai căutat a-
fost trimis la şcoală, dar ai tunci, o altă soluţie şi, ai gă­
dovedit cu totul altceva. Ai în­ sit-o. încă o cerere de transfer,
ceput peregrinările, in căuta­
rea unui loc „ca lumea“ — in care arătai că vrei să mergi
cum spui dumneata, oriunde la laminorul de 650, să devii
ar fi el, dar cu bani mulţi şi muncitor. Tovarăşii de la ca­
lucru puţin. Petroşani, Deva dre, citinău-ţi cererea, s-au
şi, in sfîrşit, ce ţi-ai z is : Hu­ bucurat, crezînă că, în sfîrşit,
nedoara. Acolo poate... merge. te vei califica şi vei deveni un
Te-ai angajat în vara lui ‘58 bun laminorist. Nu ţi-au cu­
la depozitul central în combi­ noscut gîndurlle, cum nu ţi
nat, dar n-ai stat decît două le-a cunoscut nici conducerea
luni. Serviciul de magazioner noii secţii. Făcină în aparenţă
s-a dovedit a nu fi de nasul o bună impresie, te-au numit
tăietor şef, cu salariu bun. Nu
unui om „ridicat“ ca dumnea­ ţi se cerea nimic altceva, decît
atenţie şi interes faţă de noua
ta. Ai mers la controlul tehnic, meserie şi faţă de agregate.
la oţelărie. Credeai probabil I. MAGUREANU