Page 92 - 1960-08

Pag, 2 Ü RV M U I. S O C IA L IS M U LUI <. syc*

LIMPIC VARI ET

Ô» ^ 0 Ä ^ C ft« „Medaliafsî“ noşfn la rilor. Prin această prismă, a t­
letul liberian Eamnuei Grecy
R E P O R T A J DIN ROMA Mi o u r n e Putu este... recordman. El este
primul nume înscris pe lista
Roma, gazda din acest an a Astfel, acestea se pot îm părţi în locuri, bază întinsă pe o supra­ Cele 13 medalii ale sportivi­ participanţilor la J. O. de la
lor din patria noastră la cea Roma.- Iar primul sosit ia Ro­
Jocurilor Olimpice, este prin ex­ trei m ari centre': 1. Centrul o- faţă de 11.500 m. p. Sala are o de-a 16-a ediţie a J.O . de la ma este atletul suedez Mans
Melbourne, au fost cîştigate de Jonsson. L-au urmat 3 „ski-
celenţă un oraş al turism ului. lim pio de nord, num it şi Foro I- înălţim e de 32 m., ou diam etrul c ă tre : Leon Rotma.n, învingă­ peri“ din Filipine, înscrişi la
tor în probele de 1.000 m. şi probele de iahting. Cum era
Vestigiile trecutului, prezente taiico; 2. Centrul olim pic de sud, in terior al cupolei de 100 iii. şi 10.000 m. canoe (2 medalii şi firesc, aceştia din urmă au
aur), cuplul Simian ismailiuc luat imediat trenul spre Na­
aici la fiecare’ pas, constituie un cunoscut sub denumirea de' este dé formă Circulară ; V e lo d r o ­ şi Dumitru Alexe — la canoe poli, unde se dispută regatele c.e
dublu — viteză (o medalie vele.
serios punct de atracţie pentru E U .R .; 3. Aqua Accetoza — re­ m u l, a cărei construcţie a început aur), Celelalte două medalii de
aur au fost cucerite de Nicolae CîSeva cRro
„c u rio ş i“ din lumea întreagă. zervat îndeosebi pentru antrena­ în anul 1957 şi poartă numele Linca (box) şi Ştefan Petrescu
(tir). Oiga Orban (floretă), Comitetul de organizare al
Măreaţa întrecere olim pică a ce­ mentele atleţilor, care este' situat m arelui ciclist italian Fausto Gheorghe Negrea şi Mircea J. O. de la Roma a luat măsuri
Dobrescu (box) aii ocupat în vederea asigurării în canti­
lor peste 7.000 de sportivi din destul de aproape (1,5 km .) de Coppi, precum şi P is c in a tr a n d a ­ locurile II în probele respecti­ tăţi suficiente a hranei sporti­
ve, cucerind astfel medalii de vilor. Pentru zilele olimpice
peste 80 de ţă ri ale tuturor con­ satul olim pic. Foro Itálico se află fir ilo r , unde se vor desfăşura jo ­ argint. Constantin Dumitrescu s-au prevăzut 64.000 kg. carne,
(box), Gheorghe Liehiardopol 40.000 kg. peşte, 640.000 ouă,
tinentelor, constituie, fireşte, în aşezat pe m alul istoricului n u curile de polo. (tir), Elena Leuştean (gimnas­ 29.000 kg. ulei şi unt, 80.000
tică), Francisc Horvath (lup­ litri lapte, 115.000 kg. fructe,
acest an şi îndeosebi în această Tibru. Cea mai im portantă bază Fără îndoială, existenţa baze­ te), precum şi echipa de gim­ 32.000 kg. îngheţată, 27.000 kg.
nastică feminină au obţinut ph'ne, 650.000 sticle cu răcori­
perioadă, un punct de atracţie în de aici e'ste Stadionul O lim pic lor nu presupune nici pe departe medalii de bronz. toare etc.

plus pentru sute de m ii de turişti, (Stadio dei Centom ila), construc­ şi desfăşurarea în bune condiţi- r e c o r d 3Í |©curcSor Oronomeifirajul la Roma

străini, care şi-au anunţat so­ ţie mai veche, căreia i s-au adus uni a Jocurilor Olimpice. Dacă de Ha R’om a

sirea la Roma pentru luna august însă unele amenajări speciale. drept „h o te lu ri“ pentru tu riş ti

(m ai m ult de 200.000). Pe acest stadion se desfăşoară sînt folosite internate de şcoli, Iosif Sîrbu, primul sportiv romîn care a cucerit o medalie olimpică de

Deşi am viz ita t oraşul Roma ceremoniile de deschidere şi în ­ cazărmi, locuinţe particulare, aur (Helsinki, 1952).

cu mai bine de două luni înainte chidere a jo cu rilo r, probeie de co rturi instalate la marginea o-

de inaugurarea jocurilor, apro­ atletism şi proba de obstacole raşului, vagoane' de cale ferată

pierea grandioasei întreceri spor­ „Cupa N a ţiu n ilo r“ la călărie. etc., înseamnă că nu s-a pus to ­ Sportivii roim iîi
tive era evidentă pretutindeni. P rin tr-u n tunel subteran, această tul ia punct, că m ai sînt probleme
A genţii speciale vindeau (la pre­ bază este legată de’ „Stadio dei care nu şi-au găsit rezolvarea şi

ţu ri pipărate), bilete de’ intrare, M a rm i“ — o altă construcţie ă- îngreunează desfăşurarea J. Ó. la focurile olim pice

firm e luminoase vesteau eveni­ menajată pentru antrenamentele Sperăm însă că această g ran­

mentul, iar elementul care pleda sportivilor. In această parte a dioasă întrecere? sportivă inter­

cel mai m ult în... favoarea apro­ Romei se află de asemenea „S ta ­ naţională, ce se desfăşoară sub u m —19S!6 Fireşte, nu este vorba de In probele în care factorul
piatei sosiri a Jocurilor Olimpice, dionul nautic“ , ale cărei tribune semnul prieteniei şi colaborării, vreo performanţă sportivă, timp (pînă la zecimi de secun­
deoauece întrecerile propriu- dă) are o mare însemnătate
era munca avîntată ce se desfă­ pot cuprinde peste 20.000 specta­ va cunoaşte succesul pe care-1 In- Romînia burghezo-moşie- n ilo r“ — medalia de a rg int — zise abia au început, ci de un pentru desemnarea învingăto­
şura la bazele sportive precum şi tori. Tot din această grupă — doresc to ţi aceia care îndrăgesc record de... participare. La J.O. rului cum ar fi atletismul, nata-
ia in stalaţiile ce vor deservi pe convenţională, fireşte — face mişcarea sportivă şi înţelegerea re'ască, sportul se „bucura“ de care este, de altfel, prima meda­ de la Roma participă sportivi ţia, sporturile nautice, ciclismul,
sportivi. Intr-adevăr, în afara parte şi stadionul „F la m in io “ între popoare. din 87 de ţâri ale lumii. călăria, pentatlonul etc. — a
bazelor . existente în Roma, în (55.000 lo cu ri), care găzduieşte tris tu l renume de cenuşăreasă. lie olimpică obţinută de' un spor­ fost pregătit un corp de 180 de
mod special pentru desfăşu­ întreceri de fotbal. In apropiere Şi aceasta, în pofida tuturor Fuftiită sfîaSis/lieă cronometron. La atletism, pen­
rarea acestei grandioase în ­ de Foro Itálico, s-a ridicat în u l­ forţelor ostile desfăşurării în Statul nu acorda mijloacele bă­ tiv romîn. La prima ediţie de du­ tru primele 3 locuri, regu­
treceri au fost construite tim ii ani satul olim pic, cu o ca­ bune condiţiuni a Jocurilor O- Făcînd o trecere în revistă lamentul prevede 3 crono-
cîteva baze speciale ca săli pacitate de 7.000-8.000 de per­ limp'ice, care, avînd la dispoziţie neşti necesare pentru avîntul şi pă cel de al doilea război mon­ a disciplinelor sportive incluse metrări ; aceasta, pentru a
de sport, bazine de înot, un soane. E im portant să subliniem sume' importante oferite de că­ de-a lungul Jocurilor Olimpice putea fi omologate eventualele
teren de fotbal, un velodrom, sa­ faptul că, spre deosebire de satul tre propaganda anticomunista progresul sportului, talentele au­ dial (Londra 1948), ţara noastră moderne, în programul între­ recorduri naţionale doborite în
tul olim pic etc. Dar, pentru ca olim pic de la Melbourne, cel con­ internaţională, încearcă să ca­ cerilor observăm că „recordul“ cadrul probelor olimpice.
c itito rii noştri să înţeleagă mai stru it de către Comitetul O lim pic lomnieze ţă rile socialiste, să în ­ tentice care se iveau din rîndii- nu a participat. îl deţin atletismul, gimnastica,
bine dispunerea bazelor sportive Ita lia n va putea fi folosit după tunece atmosfera sărbătorească nataţi3i (înot şi sărituri), ca­ „Norocul*' fui DiSlardî
ce vor găzdui Jocurile Olimpice', J.O. ca locuinţe, fără a fi nevoie' şi prietenească a acestei m ani­ rile poporului neavînd astfel con­ întrecerile olimpice de la H el­ notajul academic şi scrimă —
să le explicăm. festări sportive. Aceste forţe, a’u d iţii propice pentru afirmare. Şi sinki au marcat saltul calitativ prezente la toate ediţiile J. O. Un renumit alergător pe 110
de amenajări suplimentare. p rim it de pe acum o ripostă ho­ acest lucru s-a o g lin d it în mod înregistrat de' sp ortivii Republicii Le urmează îndeaproape cic­ metri garduri din Statele Uni­
Un numeros colectiv de a rh i­ tă rîtă din partea poporului ita ­ gră itor în participarea sportivi­ Populare Romîne, ca rezultat al lismul, luptele, polo pe apă — te, Harrison Dillatd, a cîştigat
tecţi. care a lucrat sub conduce­ Cît priveşte instalaţiile situate lian, care depune foaie eforturile lo r ?in ţara noastră la jocurile co n d iţiilo r excepţionale de pre­ cu cîte o singură absenţă, tirul în 1948 titlul de campion
rea .lui L u ig i Nervi, s-a străduit, pentru succesul deplin al Jocuri­ olimpice. Intr-adevăr, participăm gătire ce le-au fost asigurate de şi iahtingul cu cîte două ab­ olimpic dar nu la această pro­
pi a reuşit în mare măsură, să în partea de sud a capitalei Ita ­ lor O lim pice.de la Roma. .pentru prima oră la J. O. în anul către' statul nostru democrat po­ senţe etc. Unele sporturi, cum bă în care era mare favorit, ci
grupeze toate' bazele sportive. 1924, la întrecerile organizate în pular. Pătrunşi de un înalt pa­ ar fi de pildă polo călare, jo­ la 100 m. plat. Iată cum s-a
liei, acestea s î n t : P a la tu l s p o r ­ C. M A C O V E I capitala Franţei, respectiv la cea triotism , sportivii patriei noastre cul de rugbi, tenisul şi tirul cu întâmplat. In timpul selecţiei
de a V llI- a ediţie a jocurilor. Au au luptat cu toate eforturile cuce­ arcul, deşi au figurat în pro­ echipei americane, ei s-a îm ­
tu r ilo r , cu o capacitate' de 16.000 făcut deplasarea două echipe de rind prin Iosif Sîrbu prima me­ gramul unor ediţii ale J. O., au piedicat Ia trecerea unui gard
sportivi — una de fotbal şi una dalie olimpică de aur, deci prim ul dispărut treptat ca sporturi şi, neciasîndu-se pe primele
; STSSSU; de fllg b i. La fotbal am fost între­ titlu olim pic (în proba de armă olimpice. trei locuri, n-a fost inclus în
cu ţi în prim ul joc cu 6-0 de că­ liberă, calibru redus, poziţia cul­ echipă.'El şi-a încercat atunci
Scurt portret al lui „Ioli" a noastră tre Olanda şi astfel am ieşit din cat). De la aceeaşi ediţie, a lţi 3 Fri msi înscrişi ş i primii şansele la... 100 m. şi a reuşit:
competiţie, iar la rugbi am pier­ sportivi rom îni s-au întors cu me­ s-a clasat al ili-lea, fiind se­
Valoroasa noastră atletă io- clietă din anul 1948, cină cea i—*/—*/—>r-*l—>i—>r d ut de două o ri la scoruri astro­ dalii olimpice. Aceştia s în t: sossfi ia R o m a lecţionat în echipa âmericahâ
lancîa Balaş, care a făcut ca mai bună performanţă a sa a nomice, deoarece u n ii dintre cei Vasile Tiţă (box) medalie de ar­ pentru J. O. de la Londra. In
în Ultimii ani, recordul mon­ fost de... 1,28 vi. An de an ea concurs internaţional — m e­ m ai buni sportivi nu putuseră gint, Gh. Liehiardopol ( tir ) şi Comitetele olimpice naţiona­ întrecerile din cadrul Olimpia­
dial la săritura în înălţime să ciul de atletism dintre selec­ face deplasarea din lipsă de Gheorghe Fiat (box) medalii le sînt obligate să-şi înscrie dei, el ocupă locul I şi obţine
ajungă la impresionanta cifră se afirmă tot mai mult. La ţionatele U.R.S.S. şi R. P. Ro- fonduri. de' bronz. individual sportivii la probele titlul olimpic intr-o probă în
de 1,86 m., este bine cunoscută vîrsta de 14 ani (1950), ia par­ mîne — clasîndu-se a 3-a, cu cuprinse In programul întrece- care nu concurase niciodată
tuturor iubitorilor de sport din te pentru prima oară la un performanţa de 1,40 m. Din După patru ani, la Amsterdam, Dar, fără îndoială, cel mai ma­ pînă atunci.
lumea întreagă. Pe toate sta­ 1950 şi pînă astăzi, insă Ioli
dioanele lumii pe care a concu­ a concurat la aproape 80 de lu cru rile se cam repetă întruclt- re succes l-au realizat sportivii
rat în ultimii doi ani, a stabi­ întreceri internaţionale, ocu-
lit cele mâi bune performanţă pînă in 31 dintre acestea lecui va. Guvernul promite, că. va da ¦noştri la Melbourne (A u s tra lia ),
ale stadioanelor. Centimetru l. De remarcat că de-a lungul fondurile necesare pentru depla­ în anul 1956. In co nd iţii destul
cu centimetru, după o muncă activităţii salé sportive, iolăn- sare, dar în ultim u l moment re­ de grele de concurs, la mare de­
migăloasă de ani şi ani, ea a da Balaş a sărit de 13 ort 1,80 nunţă la promisiunea făcută şi părtare de ţară, într-un anotimp
devenit, incontestabil, cea mai m., de 3 ori peste i,81 m., de sp ortivii sînt nevoiţi să facă sub­ al anului cu care s p o rtivii noştri
bună săritoare în înălţime 2 ori peste 1,82 m., de două s c rip ţii pentru strînge'rea de fon­ nu erau obişnuiţi, reprezentanţii
din lume fiind, după părerea ori peste 1,83 m., de 3 ori pes­ duri. Din-această cauză, cei c h i­ Republicii Populare ' Romîne nu
unanimă a presei internaţio­ te 1,84 m. şi Cite odată peste va atleţi şi scrim eri care au ple­ şi-au precupeţit forţele pentru a
nale, singura sportivă partici­ 1,85 m. şi 1,86 m. E un palma­ cat totuşi la jocuri au obţinut re­ apăra cu cinste culorile patriei
pantă la Jocurile Olimpice dc res cu care nu se poate minării zultate slabe, neconcludente, în noastre dragi. Şi au reuşit lucrul
la Roma care este . sigură că nici o altă. atletă din lume. plus éi sosind la Amsterdam du­ acesta. Ei au adus din îndepăr­
titlul şi medalia de aur nu-'i pă înce'perea întrecerilor. In artul tata Australie un număr de 13
Cu toate acestea, Ioli este 1932, jocurile olimpice au fost m e d a lii: 5 de aur, 3 de a rg in t şi
pot scăpa. o fată m.oăestă, care nu suba- -:©.re
preciază posibilităţile concu­
Fireşte însă, că şi iolanda rentelor sale. lin exemplu organizate dUpa cum se ştie, la 5 de bronz. In afară de aceasta,
elocvent în acest sens este pă­ Los Angeles fapt care a determi­ un mare număr de sportivi ro­
Balaş a început eu... începutul. rerea ei în legătură cu ad­ nat o slabă participare a ţă rilo r m îni s-au clasat pe primele 6
versarele salé la Roma. „Toate europene. Din lipsă de mijloace locuri la d isciplinile la care au
A început să sară peste şta- sportivele înscrise pe foaia de materiale, nici ţara noastră nu concurat, aducînd puncte preţi­
concurs — ne-a ,spus ea — se numără printre naţiunile p a rti­ oase pentru clasamentul după
îmi sînt adversare la fel de cipante la ediţia de la Los Ange­ numărul de puncte. După numă­
puternice“. les a jo cu rilo r olimpice.
ru l de medalii cîştigate, ţara
Fără îndoială că ea va .cău*
ta să sară cit mai sus la Roma La Berlin, în anul 1936 Romînia noastră a ocupat locul 8. A fost

L/x l , / u J , l < I x I x r K-J «— ! <— I x 1 x— 'i tx— !X— Ix /< Ix Ix / 1x—J x__ ! x__ /»__ I x__ f ,__ /, —/v. ' » ! u J pentru a cuceri prima sa me­ este reprezentata de iătre un un succes strălucit al sportivilor

rw>Xv.'*-íV . .. dalie olimpică, pentru a aduce grup de 70 de sportivi care au patriei noastre socialiste, care a
evoluat ta următoarele discipline: contribuit într-o măsură însem­
s$! o victorie preţioasă culorilor atletism, tir, scrimă, călărie, gim ­ nată la creşterea continuă a pres­ Prny.pm rcoord­
nastică, box, lupte' şi handbal. inen mondial la tri­
sportive ale scumpei noastre plu salí, cu o per­
Este ediţia în cadrul căreia ob­ tig iu lu i internaţional al ţă rii formanţă de 17,03
m., allelul polonez
ţinem primele succese olimpice, noastre, prestigiu pe care spor­ lozej Schimdt este
unul din favoriţii
prin comportarea bună â călăre­ tiv ii noştri sînt h otărîţi să-l apere
aces/ei probe ' la
ţilo r. Locotenentul H. Rang â c.u cinste şi să-l întărească la în-. /¦O. de la Roma.

( patrii. cucerit în proba individuală dé trecerile ce se desfăşoară în pre­ \ 1¦ WŞSU: •; ;•< . /;'ţ,L:: ; ”
¦?t: •*
călărie „M arele premiu al Naţiu- zent în capitala Ita lie i — Roma.
X-J X__ l u j «__ / ,__ ! u J <__ f x—j x__rt U '----<X---i XrU '----/ <---' X--- 1V.

Excelenta noastră ,------------ -------- ¦ — . ~ ~ ~ ....tîtS----------------------------------- #¦ •
atletă lolanda Ba­ .
laş, care deţine Curiozstáfi ® Fapte • Date -,¦'.v. •:« • > :
recordul lîlitiii la

săritura in înălţi­ o Pierre de Conbertin, iniţiatorul două stilu ri: cel liber şi cel elenic. In erau nevoiţi să se... apere tot timpul
me, cu o performan­ Jocurilor Olimpice moderne, intenţiona stilul elenic, disciil se arunca de pe un de discurile şi ciocanele care se mai
tă de 1,86 m. să organizeze prima ediţie a acestora mic piedestal, identic cu cel din sculp­
la Paris, în primul an ai secolului tura antică „Discobolul“, a lui Miro.n. nimereau să zboare şi printre crengile
XX. Entuziasmul cu care a fost primi­ In timpul aruncării, nu se făcea pi­ pădurii.
tă însă această idee a fost atît de ruetă. Stilul liber era apropiat ace­
mare îneît primele jocuri au avut ioc luia pe care-i cunoaştem noi astăzi. ...satul olimpic de la Roma a fost performanţa va obţine amil acesta la în ring şi a fost descalificat pentru
la Atena, în anul 1896.
• întrecerile din ahUl 1924 (Paris), inaugurat la 25 iulie 1960? Primii vîrsta sa înaintaţii... lipsi de combativitate. Cine putea
® A doua ediţie, cea de la Paris, s-au desfăşurat pe stadionul Golombes,
a durat cu mici întreruperi, nici mai Care în acea vreme era considerat „o săi locatari au fast sportivii indieni, ...primii sportivi romîni care au presupune atunci că lohansson va
mult nici mai puţin de LI... sâptâ- adevărată minune a tehnicii“ .
ffiîni. La întrecerile de înot sub apă, care au sosit la „Villaggio Oiimpico" făcut deplasarea la J. O. de la Roma ajunge campionul lumii la toate ca-
organizate cu acest prilej, cîţiva con­ • La Jocurile Olimpice de la Am­
curenţi au fost aproape de... înec. sterdam (1928), atleta poloneză Ko- la 29 iulie. sînt canoiştii şi calaciştii ? Ei au tegoriile ?
nopeka stabileşte un nou record mon­
• Ediţia ill-a a J. O. a tost fixată dial la aruncarea discului: 39 m. Re­ ...pentru flacăra Olimpică, care plecat spre Roma la 6 august, pe ...probele de călărie din cadrul edi­
iniţial să se desfăşoare la Chicago, cordul mondial la această probă este trebuie să rătnină aprinsă pe toată calea aerului.
candidatură confirmată de altfel de astăzi de peste... 57 m. ! 1 ţiei a XVI-a a J.O. nu au avut loc
Comitetul internaţional Olimpic în a- perioada desfăşurării Jocurilor, au
nul 1901. Un an mai iîrziu însă, ora­ • La Berlin, în anul 1936, s-a im­ în Australia ? Potrivit unei legi care
şul Saint Louis (unde urma să fie pus unul din cei mai mari atleţi ai fost confecţionate trei imense trepie­
PE S C U R T organizată o expediţie), a declarat că lumii: Jessie Owens* care a cucerit acţionează pe acest continent, se in­
dacă nu i se încredinţează organizarea victoria la 1Q0 m„ la 200 tn., la sări­ Ştiaţide, care susţin cupe în care arde
o Siid-africânul Patchirts, finâlist la nea Întreceri „intermediare« nu au întrecerilor olimpice în anul 191)4, el tura în lungime şi a făcut parte din ca. ae terzice aici intrarea cailor străini,
100 m- in anul 1912, a fost epuizat mai fost organizate. va organiza propriile sale jocuri la ştafeta victorioasă la 4x100 metri. Tot flacăra ? Unul pentru flacăra de pe pentru a nu contamina chipurile, cah
de starturile false ale americanilor concurenţă cu cele din Chicago. „Pro­ la aceste jocuri, olandeza Fanny Blan- Stadio Oiimpico, altul pentru malul indigeni. Astfel că după multe discu­
(7 la număr) şi a fost nevoit să re­ o La Stockholrn (1912), indianul blema" a fost rezolvată pînă la urmă kers Koen a cucerit 4 medalii de aur lacului Albano, unde se dispută pro
nunţe pină la urmă. „piele roşie" James Thorpe a cîştigat în favoarea oraşului Saint Louis. (100 m., 200 m., 80 in. garduri, şta­ ţii, probele de călărie au avut loc în
atît decatlonul cît şi pentatlonul dar, fetă). bele de canotaj, !ar un al treilea
o lin amănunt care nu prea e spor­ după ce a primit medaliile, acestea • Stadionul din Londra, care a gaz-' Suedia, în iunie 1956.
tiv: la Jocurile Olimpice de la Saint !-au fost retrase pe motiv că jucase duit întrecerile din anul 1908, a per­ ® întrecerile de atletism s-au desfă­ pentru Castel dell'Oro la Napoli, un­ ...pentru organizarea ediţiei din
Louis, a apărut in istorie... cornetul de cîndva baselfâl într-o echipă profe­ mis vizionarea concomitentă a probe­ şurat la Paris, în timpul ediţiei a Il-a, de au loc întrecerile de iahting. anul 1936 a .1.0., şi-au pus candida­ ...la festivitatea de deschidere a
îngheţată, care avea să cucerească ul­ sionistă. lor atletice, de trataţie şi ciclism, de­ îri pădurea Boulogne, pc aici şi in lu­ tura nu mai puţin de II oraşe ale .1.0- de la Melbourne au... leşinat
terior întreaga liithe... oarece pista de 537 metri, înconjura şi minişuri. Spectatorii însă, împiedicaţi ...în satul Olimpic inaugurat la lumii ? Acestea s în t: Alexandria, peste 200 oameni ? Aceasta s-a in-
® La haltere, la categoria grea, tit­ bazinul şi velodromul. de arbori să urmărească evoluţia atle­ Roma Funcţionează un birou de infor­ Barcelona, Berlin, Budapesta, Bue- tîmplat din cauza căldurii toride.
o Grecia, inteiiţioriîhd Să râinînâ sin­ lul olimpic a revenit în anul 1932 ţilor preferaţi, au renunţat destul de maţii în 32 de limbi ? nos-Aires, Köln, Dublin, Frankfurt, (Peste 106.000 de spectatori şi-au
gura organizatoare a Jocurilor, a în­ • O perioadă, discul s-a aruncat în repede de a mai asista. In plus, ei |
tocmit liste cti înscrieri pentru aşa-nu- cehoslovacului Jaroslav Skobla, care ...discobolul italian Adolfo Oonso-
mitele „Jocuri intermediare", ce au nu e altul decît tatăl cunoscutului a- lini este printre puţinii atleţi şi chiar Helsinki, Niirenberg şi Roma. In cele ocupat locurile pe stadion de la ora
avut loc în ăltiil 1906 la Atena, cu
participarea a 901 sportivi din 22 de runcător de greutate liri Skobla. pină sportivi din lume care participă la din urmă, „lupta“ s-a dat între Bcr- 8 dimineaţa). însuşi unul dintre ofi-
lări ale lumii. Ulterior fisă, aseme­ de curînd recordman al Europei la a-
patru ediţii ale ,1. O. ? Intr-adevăr, |!n şi Barcelona, decizia luindu-ss ciall, care înălţa steagul olimpic, a [
ceastă probă.
Ia Londra (1948), Gonsolini ocupă pc bază de voturi: Berlin 13, căzut la pămînt lovit de insolaţie. ?
locul ti devenind campion olimpic, ia Barcelona 19.

Helsinki (1952) se clasează pe locul „•boxerul ingeniar Jphansson, los-^

II, la Melbourne (1956) ocupă locul tul campion iiioildiai Ia foaie catego-

VI, iar în acesl an face parte din riile, a participat la J.O. de la Ne!-e, ină redSacîafă
delegaţia Italiei. Rămâne de văzut ce sînki ? In finală, el a fugit tot timpul de C . Mac©veî