Page 94 - 1960-08
P. 94

Pag, 4                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                            N r. 1/Ö5

                                                                                                                                                                          imeoBWBpnmeasssBanaxaaxBisaxoMssmtEaB3X!aatBnBBsaçi3Zi&

L A C O N F E R I N Ţ A O .S.A.                                                                                                juitimeJUs şlm . * axllÜTbelß s±Lrá • ixlikxrtélB şiiri •                                                                                           .ştiri

 ®A eşuat încercarea S.U.A. de a crea „un front

unic“ împotriva revoluţiei cubane

¦ Majoritatea ţărilor latino-americane sprijină Cuba

    NEW YORK 27 (Agerpres).             îndreptată direct împotriva în­            sub pretextul „lu p te i îm potriva         Conferinţa, statelor                                                                  U*81.$.S.                                              tssn Bioia a fiato r3
Corespondentul agenţiei TASS,           cercărilor S.U.A. de a viola su­           com unism ului“ întîm pină însă             denendente din A frica
G. V asiliev tra n s m ite :            veranitatea statelor Am ericii La­         o ripostă tot mai fermă.                                                                                                          R .A .U » p e fa tr 'a s © c& iB& ir8S© ţia
                                        tine.
    Ş tirile din San Jose (Costa                                                                       *                                                                                                             ta ra ju s M                                           ia ?issasara
Rica) dovedesc că încercările               Rezoluţia subliniază inadm isi­
Departamentului de Stat al              b ili tatea amestecului în treburile          SAN JOSE (Costa Rica). 27                   L E O P O L D V IL L E 27 (A g er­      mumba, trebuie să le opunem                      MOSCOVA 27 (Agerpres). TASS transm ite: La 27 august la y
S.U.A. de a crea la conferinţa          interne ale statelor, adică ceea           (Agerpres).                                 pres). — TASS transm ite:                  frontul unit al popoarelor libere.         *Moscova s-a semnat un acord care prevede că Uniunea sovie­
m in iş trilo r A facerilor Externe ai  ce încearcă să facă cercurile gu ­                                                                                                Duşm anilor lib e rtă ţii trebuie să       tic ă va acorda Republicii Arabe Unite ajutor economic şi tehnicj
O.S.A. un „fro n t unic“ al state­      vernante ale S.U.A. îm potriva                La conferinţa O.S.A. poziţia                Litînd cuvîntul la Conferinţa           le răspundem prin întărirea rîn-           '>în desăvirşirea construcţiei barajului înalt de la Assuan.
lor emisferei occidentale împo­         Cubei.                                     S.U.A. este în dezacord cu cea              de la Leopoidville a statelor in ­         duriîor noastre.
triva Cubei suferă un eşec.                                                        a m a jo rită ţii. De partea S.U.A.         dependente din Africa, Patrice                                                              Pentru achitarea lucrărilor de proiectare executate de or-'
                                           In afara acestor proiecte de            acţionează făţiş num ai ţă ri ca            Lumumba, prim ul m inistru al                 Cuvintele Iui Lumumba care              >gantzaţiile sovietice, precum şi a utilajului şi celorlalte servicii!
   Proiectul de rezoluţie prezen­       rezoluţie, m inistrul Afacerilor           Guatemala, Paraguay şi altele,              Republicii Congo, a salutat cu             au chemat la eliberarea totală a
tat de Herter, în care se propu­        Externe al Cubei a prezentat un            aie căror guverne sînt în totală            căldură pe p a rticip a n ţii la aceas­    continentului african de sub ju ­          1înfăptuite de acestea, guvernul u.R.S.S. pun# la dispoziţia(
ne „să se condamne toate încer­         proiect de rezoluţie care cere             dependenţă faţă de amercani.                tă conferinţă — reprezentanţi ai           gul colonialism ului au fost în-           >R.A.U. un credit pe termen lung în valoare de aproximativ\
cările U n iu n ii Sovietice şi Chinei  Statelor Unite să renunţe la po­                                                       Guineei, * Ghariei, R.A.U., Libe­          tîm pinate de cei prezenţi cu a-           900.000.000 ruble.
comuniste de a se amesteca în           litica de amestec în treburile' in ­          In s p rijin u l Cubei s-au pro­
                                                                                   n unţat Mexicul, Venezuela şi o

treburile Cubei şi ale celorlalte terne ale altor state, la politica serie de alte ţă ri. S p rijin in d Cu­ riei, Sudanului, M arocului şî ai plauze furtunoase.

ţă ri ale acestei'emisfere“ — în        de provocări şi agresiune.                 ba delegaţiile ţâ rilo r A m ericii         altor ţă ri. Prezenţa dv. la Leo­              Au luat apoi cuvîntul repre­           Greva petroliştilor din Columbia
ciuda puternicelor presiuni ale             După cum reiese din ştirile            Latine critică direct sau indirect          poidville, a spus el, într-un mo­          zentanţi ai unor ţări africane
S.U.A. — au fost întîm.pinate cu                                                   politica S.U.A. faţă de America             ment atît de greu pentru între­            care au exprimat solidaritatea                BOGOTA 27 (Agerpres). — După                        fi satisfăcute. De asemenea ei au cerut
răceală de p articipanţii la con­       publicate în presă, propunerea             Latină.                                     gul popor congolez constituie o            popoarelor africane frăţeşti cu            cum relatează agenţia Associated                       guvernului să naţionalizeze industria
ferinţă.                                prezentată de Roa de a se regle­                                                       dovadă vie a prieteniei ş'i spri­          lupta eroică a populaţiei congo­           Press, peste 13.000 muncitori petro­                   petroliferă.
                                        menta divergenţele cu S.U.A. pe                Pronunţîndu-se în s p rijin u l         jin u lu i dv.                             leze pentru independenţa sa.                lişti se află în grevă în Columbia în
    Numeroase delegaţii şi-au ex­       calea tra tativelor t luat prin            Cubei, Moreno, m in istru l A fa ­                                                                                                                                                          Sprijinind revendicările muncitori­
prim at pe faţă refuzul de a sp ri­     surprindere pe d iplom aţii ame­           cerilor Externe al Republicii Pa­              De la conferinţa istorică a po­            De la tribuna conferinţei au            semn de protest împotriva refuzului ad­                lor, Federaţia muncitorilor din provin­
jin i planurile agresive ale mono­      ricani.                                    nama, a spus că fiecare stat are            poarelor A fric ii, care a avut loc        răsunat cuvintele emoţionante              ministraţiilor societăţilor americane de               cia Santander a declarat că muncito­
p o lu rilo r americane care caută,                                                dreptul „să stabilească în ţara             la Accra în decembrie 1958 şi              ale reprezentanţilor Ghanei, Su­           a le satisface revendicările lor econo­                rii acestei provincii vor declara în cu-
sub pretextul „lu p te i îm potriva        Herter nu a fost în stare să            sa rînduieli p o triv it p a rtic u la ri­  care a constituit un jalon pe ca­          danului, R.A.U., Guineei şi ai             mice şi încheierea unor noi contracte                  rînd grevă, dacă soc'etăţile americane
com unism ului“ , să sugrume Cu­        obicteze nim ic plauzibil la a-            tă ţilo r acesteia“ . El a subliniat        lea eliberării A fric ii, mişcarea de      altor state de pe continentul a-           colective.                                             vor continua să ignoreze revendicările
ba revoluţionară. Reprezentanţii        ceastă propunere, lim itîndu-se            că America Latină nu trebuie să             eliberare naţională a ţă rilo r a-         îrican, care au chemat la unirea                                                                  muncitorilor. De asemenea. Federaţia
a opt ţă ri — Mexic, Venezuela,         să afirm e că ea constituie „p ro ­        mai joace ro lu l ja ln ic al perso­        fricane a luat o şi mai mare am­           eforturilor tuturor popoarelor A-             Agenţiile anunţă că peste 5.000 de                  a demascat caracterul antimuncitoresc
Bolivia, Panama, Peru, Ecuador,         pagandă pură“ . Delegaţia ame­             najului biblic care aduna fărîm i-          ploare, a su biiniat prim ul m i­          fric ii în lupta comună pentru e-          muncitori petrolişti din oraşul Barran-                a declaraţiei Ministerului Muncii din
Salvador şi Honduras — au e-            ricană încearcă să abată confe­            tu ri le căzute de la masa bogăta­          nistru. N im ic nu este în stare           liberarea ei totală.                       ca Bernteja au organizat o demonstra­                  Columbia prin care se pun în afara le­
laborat un proiect propriu de           rinţa de la discutarea concretă            şului. Moreno a cerut partici­              să stăvilească această năzuin­                                                        ţie pe străzile oraşului în semn de                    gii grevele de solidaritate şi a subliniat
rezoluţie care diferă considera­        a cauzelor încordării relaţiilor           panţilor la conferinţă „să con­             ţă a popoarelor spre libertate.               Conferinţa statelor indepen­            solidaritate cu greviştii. Ei au hotărît               că Federaţia nu va lua în considera­
b il de cel american. Paralel cu        dintre S.U.A. şi Cuba şi să ob­            damne orice amestec în treburile            P rincipalul ţel al actualei con­          dente ale A fric ii stîrneşte un viu       să declare grevă în cazul cînd reven­
teza form ulată în termeni gene­        ţină condamnarea pretinsei „p ri­          interne ale oricărui stat ameri­            ferinţe este de a uni eforturile           interes în rîndurile poporului             dicările muncitorilor grevişti nu vor                  ţie o astfel de hotărîre.
ra li cu p riv ire la condamnarea       mejdii comuniste“ .                        can“ , indiferent de unde ar veni,          tu tu ro r popoarelor africane în          congolez. M ii de congolezi care
oricărui amestec din afara con­                                                    chiar dacă vine „d in in teriorul                                                      s-au adunat în faţa c lă d irii Cen­                     =S®=
tin en tului american, proiectul de        încercările guvernului ameri­           continentului“ .
rezoluţie cuprinde o prevedere          can de a ştirbi suveranitatea                                                                                                                                                   Poporul laoţian va lupta
                                        ţă rilo r Am ericii Latine şi de a            M inistrul panamez a am intit                                                                                                  pentru zădărnicirea planurilor
                                        înăbuşi mişcarea democratică

Alte întreprinderi americane                                                       Statelor Unite că colaborarea               lupta pentru eliberarea definitivă         tru lu i C ultural unde se desfă­                     reacţiunii
     preluate aestatul cuban                                                       dintre ţările emisferei occiden­            a A fric ii. Actualelor u ne ltiri ale     şoară lucrările conferinţei, au
                                                                                   tale trebuie să se bazeze pe p rin ­        puterilor imperialiste, care ac­           salutat cu căldură pe reprezen­              HANOI 27 (Agerpres). — Du­                           va ridica şi va folosi orice for­
                                                                                   cip iu l reciprocităţii. Poziţia a-         ţionează prin intermediul colo­            tanţii popoarelor frăţeşti din A-          pă cum anunţă Agenţia Vietna­                          mă de luptă pentru a pune ca­
                                                                                   doptată de preşedintele Eisenho­            n ia liş tilo r belgieni, a spus Lu-       frica.                                     meză cîe Informaţii, postul de                         păt acestei situaţii. Poporul
                                                                                   wer faţă de Republica Panama,                                                                                                     radio Vientiane a transmis de­                         laoţian doreşte pace şi linişte.
   H A V A N A 27 (Agerpres).           ţei economice a ţă rii a lost pre­         a subliniat Moreno, este „un mo­            Trapele congoleze an ocupat                                                           claraţia căpitanului Kong Le,
   După cum anunţă agenţia              cedată de alte acţiuni asemănă­            tiv de încordare în bazinul M ă­                     oraşul Bakvanga                                                                                                                       In continuarea declaraţiei se
United Press International, gu­         toare întreprinse recent. Astfel,          rii C araibilor“ . Steagul pana­                                                                                                  locţiitor al comandantului su­                         spune : In prezent poporul nos­
vernul cuban a hotărît să preia         săptămîna trecută au fost pre­             mez trebuie să se înalţe în zona               PARIS 27 (A gerpres).                   Kalonji — au semnat un acord               prem al Forţelor armate ale                            tru a creat un guvern care co­
tirm a „S w ift Meat Packing Com-       luate de stat fabricile de ciment,         Canalului Panama.                              După cum anunţă din Elisa-              cu pri•vi•re iIa_ c_r_e_area „confedera­                                                          respunde năzuinţelor sale şi
                                        p.parţinînd unei firme din P ort­                                                      bethville agenţia France Presse,                                                      Laosului, în care a condamnat                          sprijină acest guvern. Unii ge­
pany“ aparţinînd unor monopo-                                                         M artinez Montero. m inistrul            trupele guvernului congolez au             ţiei republicilor Katanga şi Ka-           pe militariştii şi politicienii oa­                    nerali şî politicieni josnici plă­
lişti americani. Agenţia sublia-        land (S .U .A .), care valorează           Afacerilor Externe al Urugua-               ocupat oraşul Bakvanga — re­               sai şi la apărarea lor comună.             re intenţionează să răstoarne                          nuiesc să atenteze împotriva
                                        circa 27.000.000 dolari şi su­             yu lu i a subliniat, de asemenea,           şedinţa guvernului marionetă al            Deşi K alonji a cerut ajutor, du­                                                                 aspiraţiilor poporului. Ei aţlţă
ză. că valoarea acestei firm e se                                                  că „fiecare stat are dreptul să                                                        pă cum relatează corespondentul            noul guvern al Laosului. In de-                        trupele să susţină planurile lor
ridică la peste 5.500.000 dolari.       cursala le la Havana a societă­            instituie acea formă de guvernă-                                                                                                  nciloa.vraQţtiîeo se osuhblîirnniPa7z.5ă. că fdiatcCă
                                        ţii americane „Illin o is Glass            m înt pe care o doreşte“ şi să                                                                                                                                                           murdare. Poporul laoţian, însă,
   Această acţiune hotărîtă a gu­                                                  folosească bogăţiile sale pentru                                                                                                  grupul de trădători ai poporu­
vernului cuban menită să con­           Company“ ,. în valoare de                                                                                                                                                    lui vor îndrăzni să acţioneze                          va depune toate eforturile pen­

                                                                                                                                                                                                                     împotriva păcii şi ordinei pu­                         tru a zădărnici aceste planuri.
                                                                                                                                                                                                                     blice, întregul popor laoţian se

tribuie Ia întărirea independen­ 7.000.000 dolari.                                 binele p ropriului său popor. El aşa-zisei „republici miniere. Ka­ agenţiei France Presse, „astăzi

                                                                                   a declarat că măsurile pe care sai“ , condusă de A. K a lo n ji. La la E lisabethville se manifestă

                                                                                   Sărbătoarea naţională a Uruguayuluile ia fiecare stat pentru a asi­ 25 august „preşedinţii“ m ario­ îngrijorare în prim ul rînd în le­
O nouă provocare îm potriva C ubei                                                 gura acest drept nu trebuie să              netă a? Katangăi şi „rep u blicii gătură cu problemele apărării
                                                                                   dea naştere ia „a cţiu n i de con-          m iniere Kasai“ — Chombe şi K atangăi“ .                                                MONTEVIDEO 27 (Agerpres).                            tă dată memorabilă în întreaga
  HAVANA 27 (Agerpres). - După          nar del Rio. Doi muncitori care făceau     sfrîngere din partea altui stat“ .                                                                                                — Poporul uruguaian a sărbă­                           ţară au avut loc festivităţi.
cum anunţă agenţiile de presă, la 25    de pază în faţa fabricii de zahăr din                                                                                           --ms                                         torit la 25 august sărbătoarea
august un avion american a violat       localitatea Niagara au fost mitraliaţi de     Dună cum a declarat m inis­                                                                                                    sa naţională — 135 de ani de                             In oraşul Florida unde a fost
spaţiul aerian al Republicii Cuba pă-   pilotul american. Unul dintre ei a fost    tru l Afacerilor Externe al Boli-                        C o n v o r b ir e a d in tre                                            la proclamarea independenţei                           adoptată declaraţia de indepen­
trunzînd pînă deasupra provinciei Pi-   grav rănit.                                viei. sim patiile B oliviei sînt de            F L u m u m b a şi G . A . J u k o v                                               republicii. In legătură cu aceas­                      denţă a avut loc o paradă mi-'
                                                                                   partea revoluţiei cubane. „ N i­                                                                                                                                                         litară.
                                                                                   meni nu poate condamna pe re­

Semnarea Tratatului de prietenie                                                   voluţionarii mexicani, bolivieni               LEOPOLDVILLE 27 (Agerpres}. -           cursul convorbirii au tost discutate       So E. A. T. O. „examinează
şi neagresiune dintre R.P. Chineză                                                 sau cubani“ . a spus el. El a'              TASS transm ite:                           probleme privind legăturile culturale        situaţia internă din Laos
                                                                                   m enţionat că B olivia „s p rijin ă                                                    dintre Republica Congo şi Uniunea
           şi Afganistan                                                           neabătut principiul neamestecu­                La 26 august Patrice Lumumba,           Sovietică. Ambele ţări şi-au exprimat         NEW YORK 27 (Agerpres). - La                        minteşte că secretarul general al
                                                                                   lu i“ .                                     primul ministru al Republicii Congo,       dorinţa de a dezvolta prin toate mij­      26 august în capitala Taiiandei —                      S.E.A.T.O., Pote Sarasin, a declarat
  PEKIN 27 (Agerpres). — Du­ municatul comun al Republicii                                                                     l-a primit pe G. A. Jukov, preşedintele    loacele aceste legături în baza respec­    Bangkok — s a deschis conferinţa re­                   încă cu cîtva timp în urmă că dacă
pă, oum transm ite din Kabul Populare Chineze şi Regatului                            M in istru l Afacerilor Externe          Comitetului de stat al Consiliului de      tului reciproc, a suveranităţii şi ega­    prezentanţilor diplomatici ai ţărilor                  situaţia din Laos se va „înrăutăţi“, va
agenţia China Nouă, în seara Afganistan.                                           al Ecuadorului s-a pronunţat                Miniştri al U.R.S.S., pentru legături      lităţii în drepturi. La convorbire a luat  membre ale blocului militar S.E.A.T.O.,                fi convocată de urgenţă o şedinţă
                                                                                   pentru apărarea revoluţiei cuba­            culturale cu ţările străine, care se află  parte M. D. Iacovlev, ambasadorul          care va „examina“ siiuaţia din Laos.                   extraordinară a S.E.A.T.O.
                                                                                   ne pe care a apreciat-o ca „m i­            în prezent la Leopoldville, şi a avut      U.R.S.S. în Republica Congo.               Agenţia United Press International a-
                                                                                   nunată".                                    cu el o convorbire prietenească, in

zilei de 26 august a avut Ioc

ceremonia semnării Tratatului

de prietenie şi neagresiune în­            Iată o carte care trebuie să            Despre misterul id m                                                                                                                                                                     m ulţum ită generozităţii cu care
tre Republica Populară Chine­           atragă, şi va atrage de bună-                 - Cu ocazia apariţiei volumului / al „istoriei Marelui Război                                                                                                                         A nglia a acordat duşmanului
ză şi .Regatul Afganistan.              seantă, atenţia celor mai largi            pentru Apărarea Patriei al Uniunii Sovietice din anii 1941—1945a                                                                                                                         său libertatea de a manevra va­
                                        cercuri de citito ri. Cu toate că                                                                                                                                                                                                   lorile cotate la bursă pentru
  Tratatul a fost semnat de că­         în perioada ce s-a scurs de la                                                                                                                                                                                                      cumpărarea de m aterii prime“
tre Cen I, locţiitor al premieru­       război încoace, Ţara Sovietică                                                                                                                                                                                                      (idem, pag. 31). O recunoaştere
                                        nu numai că şi-a vindecat com-                                                                                                                                                                                                      preţioasă, care se releră, însă,
lui Consiliului de Stat şi Mi­          lect rănile, dar a şi făcut paşi                                                                                                                                                                                                    şi la alte state occidentale !
nistrul Afacerilor Externe al
Republicii Populare Chineze şi

de către Muhammed Naim, al              uriaşi înainte, pe calea construi­         cipalu! vinovat al războiului —             război. Este clar că toate aceste          măsura atragerii în luptă activă            deoarece doar o astfel de meto­                        sună ca un avertism ent în ziieie
doilea vicepreşedinte al Consi­         rii comunism ului, această istorie         sistemul im perialism ului în în ­          eforturi sînt. menite să justifice         a popoarelor îm potriva pericolu­          dă, izvorîtă din învăţătura mar-                        noastre, cînd S.U.A. şi A nglia
liului de Miniştri şi ministrul         continuă să ocupe m inţile gene­           tregul lui. In alte cazuri este             politica antîsovietică a blocului          lui crescînd al robiei fasciste.            xism -leninism uiui, poate să dea                      nu numai că contribuie la reîn­
Afacerilor Externe al Regatului         ra ţiilo r contemporane.                   vorba despre faptul că războiul             N.A.T.O. şi a altor blocuri m ili­                                                     un răspuns ş tiin ţific la proble­                     vierea m ilita ris m u lu i german,
Afganistan.                                                                        ar fi fost născocit de „vo in ţa            tare agresive, create sub egida               „în cel de-al doilea război              ma de bază, unde se află rădă­                         dar sînt gata să-i pună la dis­
                                           Este cert faptul că în istoria          satanică“ a fui H itle r ; această          im perialism ului american.                mondial pîrîiaşele luptei armate           cinile care au generat cel de-ai                        poziţie rachete de tip „P o la ris “
  Totodată a fost semnat co-            celui de-al doilea război mon­             versiune încearcă să justifice                                                         de eliberare îm potriva fascismu­          doilea război m ondial şi cum                           şi chiar arma atomică.
                  —o —                  dial în multe privinţe încă nu             m ilita rism u l german, care în               In aceste condiţii editarea             lui au apărut chiar de la înce­            s-a întîm plat ca războiul, care
                                        a fost pusă lin ia de trăsătură            prezent a reînviat şi determină             „Isto rie i M arelui Război pentru         put, ca mai tîrziu să se unească           a început între două grupări de                            Acestea sînt rezultatele p o liti­
   Eisenhower promite                   necesară ; şi acum, după 15 ani                                                        Apărarea Patriei al U n iunii So­          într-un puternic torent al răz­            state im perialiste, să se întindă                      cii „d e m o cra ţiilo r apusene“ în
 continuarea ajutorului                 de la terminarea războiului, n-a           politica agresivă a Germaniei               vietice“ , întreprinsă ca urmare           boiului antifascist al popoarelor          ş'i asupra U n iu nii Sovietice.                        realizarea căreia cîteva persona­
pentru Vietnamul de sud                 fost încheiat tra tatu l de pa­            occidentale. Iri sfîrşit, se scrie          a hotă rîrii C.C. al P.C.U.S. şi           şi statefor, schimbînd din teme­                                                                   gii o întruchipează parcă.
                                        ce cu Germania, iar aceasta în­            despre faptul că Uniunea tiovie-            realizată de un larg colectiv de           lii întreg caracterul războiului               Răspunsul pe care îl găsim în
  LONDRA 27 (Agerpres). —               seamnă că problema germană                 t-ică, considerînd războiul inevi­          autori al In s titu tu lu i de m ar­       mondial“ („Is to ria Marelui Răz­          carte este foarte instructiv. EI                           După cum mărturiseşte sena­
După cum transm ite corespon­           încă nu a fost rezolvată.                  tabil, l-ar fi generat ea insăşi,           xism -leninism şi a unei comisii           boi pentru Apărarea Patriei din            aruncă o rază de lumină asupra                          torul american Popper, „tocm ai
dentul din Washington al agen­                                                     asmuţind Germania hitleristă, I-            de redactare sub conducerea lui            anii 1941 — 1945“ , voi. I, pag.           p o litic ii statelor im perialiste nu                  prin firm a lui Dulles şi a corpo­
ţiei Reuter, preşedintele Eisen­           Există încă o împrejurare               tafia fascistă şi m ilita rism u l ja ­     P. N. Pospelov. are o uriaşă               20).                                       numai în perioada p regătirii ce­                       raţiei bancare Schroeder a p ri­
hower a promis că Statele Uni­          foarte im portantă care determi­           ponez îm potriva „dem ocraţiilor            însemnătate ştiin ţifică şi poli­                                                     lui de-al doilea război mondial,                        m it H itle r banii necesari pentru
te vor acorda ajutor şi pe viitor       nă pe isto rio g ra fii sovietici să       apusene“ ; această versiune m in ­          tică.                                         In carte se arată că acest pro­         ci şi în perioada actuală. Ele,                         începerea carierei safe de ban­
clicii lut Ngo Dinh Diem in             prelucreze problemele legate de            cinoasă are menirea de a ju s ti­                                                      ces complex al apariţiei carac­            cercurile conducătoare ale „de­                        dit internaţional“ (idem, pag.
„lupta împotriva comunismu­             istoria Marelui Război pentru              fica politica im perialistă a A n­             P rim ul din cele 6 volume ale          terului drept al războiului s-a            m o cra ţiilo r apusene“ , au fin a n ­                 36). H itle r nu mai este, dar nr
lui“. Preşedintele a promis a-          Apărarea Patriei, şi anume, sar­           gliei, Franţei şi S.U.A. care,              cărţii, în care este folosit un            desăvârşit d efin itiv odată cu in ­       ţat refacerea im perialism ului                         nopolurife germane şi m ilita ri,
cest lucru in timpul întîlnirii de      cina importantă de a lupta îm­             mergînd pe calea concilierii cu             vast m aterial documentar din              trarea în război a U n iu nii So­          german după înfrîngerea lui în                         til au rămas, iar chemările lor
la 25 august cu şase membri ai          potriva ideologilor imperialis­            stateie m ilitaro-fasciste şi stră-         arhivele U.R.S.S. şi a ţă rilo r de        vietice în urma co trop irii ei de         războiul dintre anii 1914— 1918.                        la revanşă şi la o „expediţie spre
Parlamentului sud-vietnamez.            m ului, care, în scopul re a b ilită rii   duindu-se să „canalizeze“ agre­             democraţie populară, dovedeşte             către Germania hitleristă.                 Waf! Street şi C ity din Londra                         Răsărit“ au devenit parte inte­
                                        fascismului, m ilita rism u lu i şi de     siunea lor îm potriva U n iunii So­         în mod convingător felul cum                                                                                                                 grantă a „ră zb o iu lu i rece“ ela­
                  -O -                  a justifica noile agresiuni, falsi­        vietice, au contribuit la izbucni­          cel de-al doilea război mondial               Istoriografia burgheză se li­           au s p rijin it activ pe monopoliş-                    borat de I. F. Dulles, Zborurile
                                        fică evenimentele istorice — u-            rea celui de-al doiiea război               a fost pregătit şi dezlănţuit de           mitează deobicei doar la proble­           tii germani, îndeosebi după ce                         provocatoare ale lui „U -2 ” şi a
    Sîabtlirea de relaţii               neori în med grosolan şi cinic,            mondial.                                    către statele imperialiste.                mele istoriei m ilita re sau d ip lo ­     l-au adus pe H itle r şi clica lui                     altor avioane americane, zboruri
 consulare între Birmania               alteori n eştiiniţîic şi perfid. In                                                                                               matice. în lucrarea istorică so­           fascistă fa putere. Nu este d e .                      organizate în zilele noastre de
                                        unele cazuri este vorba despre                In general, istoriografia şi pu­            In iţia l acest război, care a iz­      vietică, însă, pentru prima oară           mirare că P. E intzi, un cunoscut                      fratele lui, Allan Dulles, dove­
     şi R. D. Germană                   faptul că în 1939, ca şi în 1914,          blicistica reacţionară, generate            bucnit în 1939, a fost im peria­           în literatura mondială sînt ana­           economist englez, scria în 1939 :                      desc încotro este îndreptată a-
                                        războiul- ar fi izbucnit, chipurile,       de atmosfera „războiului rece“ ,            lis t atît din partea statelor fas­        lizate problemele de bază ale              „Dacă cîndva va sosi ziua ju ­                         ceastă politică.
   RANGOON 27 (Agerpres). —             doar ca rezultat al sforăriilo r           urmăresc ca scop principal să               ciste, cît şi din partea A ngliei şi       istoriei din punct de vedere eco­          decăţii, răspunderea pentru piei-
La 27 august Ministerul Aface­          complicate şi a paşilor fatali             diminueze rolul istoric al Uniu­            Franţei. In acelaşi tim p, în carte        nomic, social, politic, diplom atic        rea soldaţilor englezi şi a popu­                         Şi în perioada pre gă tirii celui
rilor Externe al Birmaniei a pu­        în domeniul d ip lo m a ţie i; aceas­      nii Sovietice în nimicirea fascis­          se arată că, dacă din partea sta­          şi m ilita r a statelor imperialiste,      laţiei civile va reveni poziţiei                       de-al doilea război mondial po­
blicat o declaraţie în care se a-       tă versiune urmăreşte scopul de            mului, să denatureze şi să ca­              telor fasciste războiul a conti­           pe deoparte, şi ale U niunii So­           protectoare a guvernului englez.                       litica statelor imperialiste occi­
rată că Birmania a hotărît să            a absolvi de răspundere pe prin-          lomnieze sensul p o litic ii ei, atît       nuat să fie im perialist pe tot            vietice, pe de altă parte, totoda­         M aterialele m ilitare care, proba­                    dentale avea ca scop să îndrep­
stabilească relaţii consulare cu                                                   din perioada războiului, cît şi             parcursul lui. din partea coali­           tă interdependenţa şi legătura             bil, vor îi întrebuinţate împotriva                    te agresiunea Germaniei hitleris-
Republica Democrată Germană.                *) Articol semnat de A. Erusalim-      din perioada dinainte şi de după-           ţiei ţă rilo r occidentale caracte­        lăuntrică a acestor probleme. A-           A ngliei, s-au putut fabrica doar                      te şi a m ilita ris m u lu i japonez
                                                                                                                               rul războiului s-a schimbat pe             cest lucru este foarte important,                                                                 în direcţia U n iunii Sovietice.
                                        ski în „Izvestia“.
                                                                                                                                                                                                                                                                                            (continuare în nr. viitor)

        Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: I88j 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.TJR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Ţiganii: întreprinderea Poligrafică „1 M ai"                        Deva.
   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98   99