Page 95 - 1960-08

I\ en íOfl/'.'5
malsanalismilii
Anuí XII Nr. 1766
Mot s ticce se în
întrecerea, social Istă
En drum spre rentabilizare
Principalul obiectiv al muncii
colectivului I. F. Orăştie, este
rentabilizarea întreprinderii. In
acest scop, m uncitorii, tehni­
cienii şi in g in e rii de aici au de­ ra ţiu nilor, form ării unui mare
pus eforturi susţinute. Drept
urmare, planul de producţie a
fost depăşit la toate sortimente­
le principale cu 10-40 la sută,
iar planul de cherestea de fag
la fabrica „11 Iunie“ cu 4 la
sută.
Totodată s-au realizat eco­
nomii în valoare de 888.000 Iei.
"OCr
însemnate economii
prin aplicarea inovaţiilor
Pentru a aduce un aport ntai
substanţial la îmbunătăţirea in ­
d icilor de utilizare ai agregate­
lor şi la reducerea cheltuielilor
de producţie, inovatorii de la
Combinatul siderurgic Hune­
doara au declarat luna august
ca lună a in o vaţiilor. In primele
22 de zile ale lu n ii, ei au pre­
zentat la cabinetul tehnic 38 de
propuneri de inovaţii. Din cele
314 propuneri de in o vaţii făcute
anul acesta de siderurgişti, 250
au fost aplicate pînă acum în
procesul de producţie, aducînd
economii în valoare de 10.530.000
lei.
Prin inovaţiile aplicate, o se­
U tilaje noi în V alea Jiului
Exploatările miniere din Va­
lea Jiu lu i au fost înzestrate a-
nul acesta cu noi u tila je pentru
mecanizarea m uncilor în subte­
ran. P rintre acestea se numără
maşina de încărcat cărbune, lo­
comotive electrice, ciocane pneu­
matice, stîlpi pentru armarea a-
batajeior şi altele. Valoarea to ­
tală a utilajelor introduse anul
acesta în minele din bazinul
Văii Jiu lu i se ridică la 43.435.000
lei.
Se întrec cei din abataje
Unul după altul, cărucioare­
le alunecă spre gura minei. Pe
bănci, cu lămpile în mină, m i­
nerii povestesc cum au petre­
cut in ziua de 23 August. Se
aud glume, risete.
— Hei losife, pe unde eşti ?
Ascultă măi, mai puşti tu „ca
la V e r d u n s e auzi o voce de
pe la mijlocul cărucioarelor.
Galeria răsună de hohote de
rls. Cel luat in răspăr, losif
Răcătean, care in luna mai fă ­
cuse exces de exploziv folosind
pentru 3 m. 30 kg. de exploziv
in loc de 15. tăcea chitic.
— De ce taci măi Răcăte-
ne, sau te-au surzit puşcături-
le ? se auzi. altă voce, stîrnind
din nou rlsul.
— Ce tot aveţi cu omul de
nu-i daţi pace ? se răsti un
altul. Pentru ce a făcut şi-a
primit el „porţia“. Iar acum...
_ Dar ce, nene Vudaş, stri­
că dacă-i mai spunem ? Nu
cumva-l iei apărarea...
— Eu să-i iau apărarea! ?
Măi. tu care vorbeşti, ce, ai bo-
lunzit ? Nu-i string mina pen­
tru asta, n-nvea grijă. Vreau
să spun numai că prea vă ţi­
neţi. şi voi de capul omului. De
atunci a curs multă apă pe
Mureş şi Răcătean al nost’ nu-i
mai ăl de-l ştiţi. Sau n-aţi
a.uzit că pe iulie a depăşit pla­
nul cu 9 la sută şi nici con­
sum mare n-a făcut ?
— Ba bine că nu. Am auzit
noi, da,-tacă ii mai aducem
aminte să nu uite...
— Ei. gata cu glumele băieţi.
Mai bine gîndiţi-vă cum vă.
împărţiţi munca in echipe că
mai avem puţin şi ajungem.
_ Dar dumneata Dud.aş. nu
te gindeşti la asta? Vezi. că.
Hunpdonffl=Üe'
PROLETARI DIN TOATE ŢARL LE, UNIŢI VA f
Marţi 30 au g u s t 1969
Aceste succese se datoresc preo­
cupării întregului colectiv pentru
valorificarea superioară a ma­
sei lemnoase, mecanizării ope­
număr de brigăzi complexe cu
plata în acord global.
La obţinerea economiilor a-
m intite s-a ajuns prin reducerea
consum urilor specifice de mate­
riale, depăşirea planului la sor­
timentele valoroase, reducerea
pierderilor de exploatare şi altele.
I. OPRIŢA
inginer
rie de instalaţii, maşini şi pro­
cedee de muncă au fost perfec­
ţionate şi adaptate cerinţelor
tehnicii înaintate în siderurgie.
Un colectiv de inovatori de la
oţelăria M artin nr. 1 a introdus
un nou procedeu de încărcare
a cuptoarelor cu şarje de tonaj
sporit. Prin aplicarea acestei
in o vaţii se obţin în plus z il­
nic, la fiecare cuptor cîte 7-10
tone de metal.
La secţia furnale vechi, ino­
va torii au propus măsuri care
asigură sporirea productivităţii
la încărcarea furnalelor cu 10 Ia
sută.
Îmbogăţirea parcului de u tila ­
je a permis m inerilor să spo­
rească productivitatea muncii pe
întregul bazin la 1.010 kg. de
cărbune pe post — cu 50 la su­
tă mai mare decît productivita­
tea realizată în anul 1959. Pe
această bază, ei au liv ra t cen­
tre lo r siderurgice din ţară, de
la începutul anului şi pînă a-
cum, mai m ult de 30.000 tone
de cărbune cocsificabi! peste
plan.
iar ţi-am luat-o înainte — cioarele se opriră. Pe echipe,
spuse cineva de lingă căru­ minerii seîndreptară spre
ciorul lui Dudaş.
— Aici erai Sabine? Te-ai spre orizontul 50 unâe-şi are
aşezat mai aproape de noi abatajul echipa, Dudaş îm ­
s-auzi ce vorbesc cu ortacii ? preună cu Hăncilă, începu
glumi Dudaş. Atunci ascultă, să-mpartă oamenii pe lu­
că ai ce auzi. Ei, ce ziceţi bă­ crări.
ieţi, se adresă
el ortacilor din Din carnetul»
REPORTERULUI
acelaşi căru­
cior, îl lăsăm pe
Pipoş să ne-o
ia înainte ?
— Parcâ-i după v o i!, se cu mare atenţie. Calitatea
grăbi cu răspunsul Sabin Pi­ înainte de toate. Voi — sptise
poş, şeful echipei care este aăresîndu-se lui Irimie Lugo-
în întrecere cu cea a lui Du­ jan şi Teoader Chiţiba — în­
daş.
— Dar după cine crezi măi
Pipoş, spuse cu hotârîre în glas
minerul Ioan Hăncilă. Munciţi
voi bine, nu zic ba, dar nici noi
nu ne lăsăm. Şi vă spun, că
n-o să ne-o luaţi înainte. Lu­
na trecută, cu toate că n-a fost
Dudaş in echipă, ştii bine un­
de te-am. lăsat. Cu vreo 30 de
procente în urmă. Sau ai ui­
tat ?
— Gata şi tu acum, te-apuci
să-mi dai peste nas cu luna
trecută. Aia a trecut şi gata.
Să vorbim la prezent.
— Da, nimic de zis, te ţii de
noi, ne-o mai iei în cîte-o zi
înainte, dar ce, uiţi că acum
este şi Dudaş cu noi ? Ş-apoi,
toată echipa e hotărită să te
întreacă. Aşa-i băieţi ?
— II intrecem — se auzi
răspunsul hotarît al ortacilor
lui Dudaş.
— Urma alege...
Un scrişnet prelung acoperi lalt se încrunta.
răspunsul lui Pipoş. Căru­ — in 10 august am 108 la
-m.9Qz.
Pregătiri pentru deschiderea
mvăfămîntuliii de partid
B iro u rile o rg a n iza ţiilo r de de învăţăm înt ţin în d seama de
partid din secţia turnătorie a
uzinei „V ic to ria “ Călan, se o-
cupă cu răspundere de pregă­
tirea deschiderii noului an şco­
la r a învăţăm întului de partid.
Aceste birouri au s ta b ilit noile
cercuri şi cursuri de învăţăm înt
care vor funcţiona în anul şco­
lar 1960-1961, au selecţionat
propagandiştii şi au form at co­
lective care au stat de vorbă cu
membrii de partid, cu candidaţii
şi tovarăşii din activul fără de
partid şi i-au înscris la formele
Noi membri şi candidaţi de partid
O rganizaţia de bază P.M.R.
n r. 5 de la mina Vulcan a p ri­
m it de curînd patru noi membri
şi doi candidaţi de partid. P rin ­
tre cei p rim iţi în n o d u rile mem­
b rilo r de partid se numără tov.
Ioan Grigore, Vasile Loghin şi
Io an Botar. In rîndul candida­
A u te rm in a t ire ie riş u i
Duminică, 28 august a. c„
colectiviştii gospodăriei agricole
„Brazdă nouă" din comuna A-
poldul de Sus, odată cu term i­
narea treierişului ovăzului de
pe cele 23 ha., au term inat tre-
ierişul tuturor păioaselor de pe
227 ha. In fruntea celor trei b ri­
locurile de muncă. In drum
— Noi doi,
perforăm. Tu
Mealha, împre­
ună cu Susan,
selecţionaţi mi­
nereul. Faceţi-o
cărcaţi. După ce terminaţi,
Mealha şi Susan trec la ram-
bleiere, iar voi la transport.
Nu uitaţi că sîntem in între­
cere...
Cină au ajuns în abataj, fie ­
care ştia ce are de făcut. S-au
apucat de lucru.
Aşa a procedat şi Sabin Pi­
poş. A spus oamenilor ce-au
de făcut şi, poate în acelaşi
timp, în cele două abataje,
-f 50, al lui Dudaş, şi — 40, al
lui Pipoş, a început cîntecul
perforatoarelor. Pînă la sfîrşi­
tul schimbului, în ambele aba­
taje munca n-a încetat o cli­
pă. La ora 14,40, ca la o co­
mandă, amînăoi şefii de echi­
pă. Ioan Dudaş şi Sabin Pi­
poş, au dat foc fitilelor...
In ziua aceea, 26 august, în
faţa graficului de întrecere cei
doi şefi de echipă priveau ci­
frele care marcau realizările.
Feţele lor se schimbau alter­
nativ. Cină zîmbea unul. celă­
4 pagini 20 bani
dorinţele cursanţilor şi de n i­
velul de pregătire politico-ideo-
logic al acestora.
De menţionat este şi faptul
că b irourile acestor organizaţii
de bază au stab ilit încă de pe
acum locurile unde fiecare curs
va ţine expunerile şi convorbiri­
le şi au luat măsuri pentru a-
menajarea încăperilor respec­
tive.
GH. SPERIOS
C. CHIR IAC
corespondenţi
ţilo r au fost p rim iţi lăcătuşul
Constantin Voiciflescu şi fo rjo ­
ru l D um itru Dum itru. Toţi cei
p rim iţi membri şi candidaţi de
partid sînt m uncitori fruntaşi în
muncă şi buni meseriaşi.
AUREL HOZU
corespondent
găzi s-a situat brigada l-a condu­
să de colectivistul G latz Andrei.
Acum, la sfîrşitul treierişului,
colectiviştii din Apoldul de Sus
făcînd un calcul au constatai
că recolta lor de grîu de pe un
hectar întrece cu aproape 500
kg. pe cea a ţă ra n ilo r cu gos­
podării individuale.
sută, se bucură Sabin Pipoş.
Dudaş, care avea doar 105
la sută, se încruntă. Cină au
ajuns insă în dreptul zilei de
15, fu rîndul lui Pipoş să se
încrunte. Avea tot 108 la sută,
numai că in dreptul echipei lui
Dudaş erau trei de unu: 111
la sută. Apoi cifra din ultima
zi notată, 25 august, dădu ia­
răşi prilej de bucurie lui Pi­
poş. Acum el avea 111 la sută
iar Dudaş 109.
— Nu ie bucura prea devre­
me Sabine. Parcă tu spuneai
azi în cărucior că urma alege...
Intr-adevăr, încă e devreme
să te pronunţi asupra rezulta­
tului întrecerii intre cele două
echipe. Şi apoi, după cum ne-a
informat Petru llca, şeful sec­
torului, echipa lui Dudaş stă
mai bine cu reducerea consu­
murilor specifice. La exploziv,
el a economisit deja 2 kg. şi
chiar la materialul lemnos, în­
locuind armarea în granturi
cu zid de piatră, a făcut o e-
conomie de 2 m.c.
...Acestea sînt două din cele
mai bune echipe din sectorul
I al I. M. Săcărimb-Certej. La
baza realizărilor lor, după cum
aţi observat, nu stă nici un
secret. Buna organizare a
muncii, plasarea găurilor care
să asigure efectul dorit, încăr­
carea fără exces de explozibil
şi in general respectarea teh­
nologiei, sînt factorii care le
asigură succesul in îndeplini­
rea planului. Şi ce-i mai prin­
cipal : dragostea de muncă,
hărnicia. Acesta e secretul
succeselor minerilor din cele
două abataje.
R. BUD1N
* In centrul atenţiei — proble­
mele producţiei.
o Arăturilor adinei de vară —
atenţie sporită.
(pag. 2-a)
o Dezvoltă sectorul zootehnic.
(pag. 3-a)
«Vizita în S.U.A. a delegaţiei
romîne la Congresul mondial de
economie forestieră.
(pag- 4-a)
tEstamnaa EEasnar
Brigada de Uncret
condusă de utemistul
Dumitru Grigore de
la fabrica „11 Iunie"
din Orăşlie, a realizat
luna trecută o economie la pre­
ţul de cost in valoare de JOO.'JUU
lei, depăşindu-şi totodată planul
de producţie cu 15 la sută.
IN FOTO: Membrii brigăzii
după terminarea lucrului.
Mai tînăr, mai frumos
A ici la Hunedoara, de altfel
ca în toată ţara, de vreo 10 ani
încoace auzi la fiecare pas un
cuvînt pe care oameni i-1 rostesc
cu mîndrie. Furnalul nou, lam i­
noare noi, blocuri noi, cartiere
noi, sală nouă de teatru, sta­
dionul nou şi de curînd în H u ­
nedoara se vorbeşte to t mai des
de şantierul oraşului nou.
Dar ceea ce-i mai nou în H u ­
nedoara, sînt oamenii. Nu gre­
şeşti de loc dacă-i zici Hunedoa­
rei oraşul tinereţii. Cum altfel
decîl tin eri pot fi m iile de ce­
tăţeni care au prestat de la în ­
ceputul acestui an peste 704.000
ore muncă patriotică pentru a
face oraşul mai tînăr, mai fru ­
mos ? Că munceşte în dogoa­
rea cuptorului, că-i pensionar,
gospodină sau elev, vîrsta n-are
im portanţă. Hunedorenii au toţi
inima tînără. Ii întîlneşti peste
tot unde se munceşte şi-i carac­
terizează hărnicia. Numai în a-
cest an, hunedorenii au pavat
strada Gheorghe Bariţiu. iar
dacă mergi pe străzile Ecateri-
na Varga, Elisabeta Mărginea-
Discuţie despre viitor
p v \ AAAA/W*1
Aplecaţi asupra unei hărţi,, mărirea vitezei la lucrarea de
trei oameni urmăreau la lu- pregătire, in aşa fel ca fron­
!> mina lanternei liniile ei sub- talul să fie cit mai curînd dat
S ţlrt, negre. Din cină in cină, în funcţie. Cu cit va porni
t•; brazda de lumină a lanternei mai devreme frontalul, cu a-,
r străbatea întunericul, cerce-
tît se va extrage din secto­
) tlndu-l, parcă. Cei trei oa- rul II mai mult cărbune coc-
¦> meni, măsurau din cînd in sificabil. De data aceea, cu-
5 cînd cu ochii distanţele, fă- vintul liotărîtor îl avea bri­
\ ceau socoteli. gada condusă de Franctsc
< Discuţia avea loc in pre- Zoldi.
> abatajul direcţional din cul- — Putem scoate prima to­
< cuşul stratului III, orizontul nă din frontal in prima ai
? 630 m., din sectorul II al din luna octombrie ? — îl în­
L minei Vulcan. Inginerul Tra- trebă pe şeful brigăzii, tov.
< ian Blaj, mecanicul şef al Farcaş, după ce a chibzuit o
? minei, tov. Laurenţiu Far- bucată de vreme. Cei trei
% caş, locţiitorul şefului de sec- schimbară priviri. Ca să-i
t, tor şi şeful de brigadă Fran- audă mai bine răspunsul,
5 cisc Zoldi, chibzuiau. Pre- locţiitorul şefului de sector
) abatajul direcţional este o se apropie şi mai mult de
/ lucrare importantă prin pers- minerul Zoldi.
' pectiva lui. Această lucrare — Hm... făcu şeful de bri­
S inaugurează la sectorul II
gadă, în timp ce în gînd îşi
\ trecerea la pregătirea ex- făcea fel de fel de socoteli
} ploatării stratului 3, de la şi planuri. Cred că nu se su­
pără nimeni dacă in ziua de
abataje cameră, la metoda 20 septembrie pornim fronta­
de exploatare prin abataje lul şl pînă atunci mai dăm
frontale.
Pregătirea şi deschiderea
primului abataj frontal din din lucrarea de pregătire, 300
sectorul II ridică in faţa in­ tone de cărbune peste ce a-
ginerilor, tehnicienilor şi m i­ vem planificat.
nerilor numeroase probleme Tov. Farcaş nu şi-a putut
care se cer rezolvate. Noul ascunde mulţumirea. I-a
abataj va fi armat cu stîlpi strins viguros palma intr-a
de fier G.H., cu grinzi de fu ­ lui şi i-a spus :
nie, lucru care va duce la — Dacă-i aşa, iţi promit
obţinerea unei însemnate e- să-ţi dau o mină de ajutor.
conomii de material lemnos. De azi înainte îţi trimit in
Abatajul frontal va crea po­ abataj bandaje gata tăiate.
sibilitatea de a se mecaniza Economie de timp pentru
în bună măsură operaţia de brigadă... înţelegi ?
încărcare a cărbunelui. Tran­ ...Discuţia aceasta a avut
sportorul cu raclete va fi loc la jumătatea lunii au­
montat lingă front, în aşa fel gust. Zilele au trecut repede
ca aproape tot cărbunele să şi o dată cu ele au sporit şi
fie puşcat direct pe el. în ­ realizările brigăzii. Un tele­
cărca,rea va fi mecanizată în fon primit la redacţie ne-a
noul abataj în proporţie de adus vestea că. abatajul fron­
circa 70 la sv.îă. tal va porni să dea cărbune
Despre aceste lucruri cit şi in ziua. de 20 septembrie. Mi­
despre multe alte amănunte,
au discutat cei trei oameni. nerii îşi. respectă cuvintul!
Dar problema nr. 1 care se Aşa sînt oamenii noştri fie
punea în faţa lor atunci era azi. Gîndină la viitor, ei în­
trec timpul.
C. A40RARU
^ W \ / V 'A / 'v W W ' v ' v V v A -5
nu sau Voicu Cneazul, vei mer­ strucţia a numeroase aparta­
ge pe trotuare asfaltate prin mente ; de două ori mai m u lt
muncă patriotică de către cetă­ decît în lot cursul anului 1959.
ţenii Hunedoarei. Şi. pînă la sfîrşitul anului mai
sînt patru luni.
Hunedorenii vor oa oraşul lor
să fie din zi în zi mai frumos. De In Hunedoara, ca pretutindeni
aceea ei au dat străzilor po­ în patria noastră socialistă, to­
doabe care le întineresc. Au să­ tul se face pentru ca viaţa oa­
d it flo ri. M ulte flo ri. 51.000 nu ­ m enilor să fie din zi în zi mai
mai în acest an printre care frumoasă, mai îmbelşugată. In
m ulţi trandafiri. In parcul „Gor- cartierele noi, sau acolo unde
v in u l“ auzi glasurile vesele ale cetăţenii au cerut, unităţile co­
copiilor. Şi hunedoreanul se o- merciale din oraş au deschis în
preşte o clipă din drum ul său şi acest an 13 noi magazine.
zîmbeşte. Este m u lţu m it că a*
cest parc este şi rodul m uncii Toate acestea sîni rodul m un­
lui. Peste tot în Hunedoara în ­ cii entuziaste depuse de hune-
tîlneşti scuaruri unde-ţi poţi pe­ doreni pentru ca oraşul lor să
trece cîteva clipe plăcute în to ­ fie tot mai frumos. Cine sînt a-
vărăşia unei cărţi. Şi aceste ceşti hunedoreni ? Numele tu ­
scuaruri sînt rodul muncii hu- turora e greu de trecut într-un
nedorenilor. reportaj. Că se numesc Bartoc,
Elena Segatu, Şerban M aria,
De frumuseţea oraşului care Covaliov Cornel, Bucur Ana,
le este atît de drag se îngrijesc sau Rejeb Elena, n-are im por­
şi constructorii. Ei dau aproa­ tanţă. In fruntea lor sînt însă
pe în fiecare zi în folosinţă hu- comuniştii. Ei îi însufleţesc şi-i
nedorenilor apartamente confor­ mobilizează la muncă pentru ca
tabile, în blocuri frumoase, ele­ oraşul să fie din zi în zi mai
gante. Numai de la începutul a- tînăr, mai frumos.
cestui an, ei au term inat con­
S1MION POP
:Sfsăvti
VEDERE DIN ORAŞUL DEVA