Page 96 - 1960-08
P. 96
Pag. 2 OKU J t. SOCA Al-ISM ü LU l Im r . i l oií
KISSBHSOtUBmKVi
WSSOSUBtU^MMeSQSSBSKCIOM
Incentrul atenţiei — N RASONUL HATEO
problemele producţiei M im lor adra de m
atenţie sporiţi
Şantierul de construcţii nr. 3 re a lucrului pe şantier şi des rari -betonişti a tov. Gheorghe Tinărul Loghin
din cadrul g ru pu lu i I I de la făşurarea ritm ică a lucrărilor. f.oan, de exemplu, au reuşit ca Pctrescu de Ia fa Experienţa a dem onstrat că cîmp, îm piedecînd astfel norma
I.G.S. Hunedoara execută lu printr-o bună gospodărire a ma brica de teracotă arătura adîncă de vară are un la d e s fă ş u r a r e a arăturilor.
crări de construcţii industriale la Intre toate brigăzile s-a o r te ria le lo r,'s ă economisească, de din Deva lucrează rol d eoseb it de im portant în
lam inorul blum ing 1.000 şi la ganizat o susţinută întrecere la începutul anului şi pînă acum. cu multă indetni- ceea ce priveşte creşterea pro O altă ca u ză a răm înerii în
noua secţie de laminoare. In ta socialistă. Fiecare are angaja 20 tone de fier-beton, în valoare nare. El confecţio ducţiei la toate culturile agri urmă cu arăturile de vară este
ta m uncitorilor, in g ine rilor şi a ment concret privind numărul de peste 40.000 lei. De aseme nează manual plăci cole vegetale. Arătura de vară, că în raionu l H a ţeg nu sînt m o
tehnicienilor acestui şantier, de zile cu care va executa mai nea. lăcătuşii-m oritori din echipa de cea mai bună executată im ediat după recolta bilizate suficient atelajele pro
stau sarcini de mare răspundere. repede lucrarea încredinţată faţă tov. Nicclae G ligor, lucrînd la calitate şi iii ace rea cu ltu rilor, d u ce Ia m ărirea prii ale g o sp o d ă riilo r agricole
de num ărul de zile prevăzut în parapetul halei cuptoarelor a- laşi timp işi depă proviziei de apă din sol, sp o colective şi întovărăşirilor pentru
îndrum ată în permanentă de grafic. Angajamentele brigăzi dînci, s-au angajat să recupereze şeşte cu regulari reşte ierţilitatea solului prin in efectuarea arăturilor. La Silvaş,
către biroul organizaţiei de par lor şi realizările lor au fost în şină pentru protecţie de la alte tate norma in me tensificarea activităţii m icroor unde gospodăriile colective dis
tid a grupului de şantiere, g ru scrise pe panouri mari la locul lucrări unde aceasta nu mai era die cu 10 pînă la ganism elor. pun de un însem nat num ăr de
pa de partid de pe acest şan de muncă al fiecăreia. In ju ru l folosită. In acest fel. echipa res 15 la sută. cai, boi şi piuguri, c o n siliile c e
tier, a pus în centrul a ctivită ţii sarcinilor de plan ale constructo pectivă a recuperat şină a cărei Deşi sînt cunoscute avantajele lor două g o sp o d ă rii co lec tiv e
sale problemele cele mai arză rilo r şi angajamentelor, s-a or valoare se ridică la peste 60.000 pe c a r e Ie a d u c a r ă tu r ile ad înci n-au m obilizat pe colectivişti
toare ale producţiei. ganizat o agitaţie Vizuală vie, lei. de vară, totuşi, în raionul H a p entru a ieşi Ia ară tu ri. N u e d e
concretă şi mobilizatoare. La ţeg, acestea au ră m a s m ult în mirare deci că pe raza com unei
Fiind strîns legaţi de produc locurile hotărîtoare ale produc Ca urmare a muncii depuse Spectacol toarele spectacole ce le va da urm ă. Cu toate că în săptăm ina S ilv a ş s-a rea liza t n u m a i 8,4 la
ţie, membrii grupei de partid ţiei lucrează membri şi candi pentru economisii ea materiale în alte localităţi din Valea Jiu care a trecut ,pe raion procen sută din pianul arăturilor. Şi
cunosc. în mod concret particu daţi de partid care au sarcini lor, colectivul şantierului nr. 3 Colectivul artistic al clubului lui. tul arăturilor a crescut cu circa faptul că tractoarele ce acţionea
la rită ţile fiecărui loc de muncă. concrete privind realizarea pla construcţii, a reuşit să realizeze „I. C. Frimu“ din Vulcan, avînd 12 la su tă, a ju n g în d ta 52 la ză b a to zele sînt folosite în m ică
Acest lucru le-a dat posibilita nului, economisirea materialelor în primele 6 luni ale anului e- sprijinul comitetului orăşenesc N. ROVENŢA sută din suprafaţa planificată, m ăsură în tim pul nopţii la ară
tea să dea dovadă în permanen şi desfăşurarea unei munci po conomii la cheltuielile directe, la U.T.M. a prezentat zilele trecu corespondent această realizare este mult sub turi, a co n trib u it la ră m în er ea
tă de in iţia tiv ă în problemele litice temeinice. m ateriale,'m anoperă şi u tila j în te un reuşit program artistic în posibilităţile raionului. în urm ă. E ste suficient să a m in
producţiei şi să intensifice acti valoare de 660.000 lei. Numai faţa a peste 400 de spectatori. Noi săpături tim cazul din oraşul H aţeg,
vitatea fiecărui comunist pentru Munca politică şi organizato la materiale s-a realizat o eco Spectacolul s-a bucurat de suc In unele com u ne ale raionului pentru a exem plifica acest ne
îndeplinirea şi depăşirea sarci rică desfăşurată do comunişti a nomie de peste 580.000 lei, iar ces. Din rîndurile artiştilor a- arheologice H aţeg, cum sîn t: Pui, Bretea, ajuns. D upă cîte se ştie, în ora
n ilo r de plan. dus Ia obţinerea de rezultate prin folosirea judicioasă a u ti matori s-au remarcat tinerii Strei şi D em suş, arăturile adînci şul H aţeg există o arie electrifi
bune. Astfel, sub conducerea ing. lajelor şi reducerea tim p u lui de Colectivul Muzeului regional de vară sînt pe term inate. A- cată. D ar din neglijenţa S fatu
Scurtarea termenului Lucian Popescu, candidat de staţionare a acestora, s-au rea Măria Purcăreanu, Gheorghe Deva, sub conducerea tov. prof. ceasta dovedeşte că din partea lui popular al oraşului, racorda
de dare în funcţiune— un partid, şef de lot, constructorii, lizat mai m u lt de 70.000 lei e- Oetavian Floca, a efectuat noi organelor locale de partid, a rea m otorului electric de pe a-
printr-o organizare şi desfăşu ro n om ii. Gheorghe şi Constanţa Dumitru, săpături arheologice pe dealul sfaturilor popu lare şi c o n d u c e
obiectiv de seamă rare succesivă a lu crărilor, au interpreţi în piesa „Bucuroşi de Piatra Cetăţii din faţa Peşterii
reuşit să termine cu m ult îna O rganizatorul grupei de par Bolii. Săpăturile au scos la rilor u nităţilor so cialiste, a e x is rie la cu ren tu l ce trece prin a-
Plenara C.C. al P.M.R. din inte faţă de grafic construcţia tid. tov. Gristache Raicu, ing. oaspeţi“, şi Puşcaş I. interpre iveală urme de construcţii (tu r
3— 5 decembrie 1959 care a dez cuptoarelor adinei. Cuptoarele Stclian Popescu, şeful şantieru nuri de veghe, incintă de apă tat o preocupare perm anentă fa propiere, nu s-a făcut din vre
bătut şi aprobat planul de stat lui, m aistrul mecanic Alexe Ru tul monologului satiric „Ce-i bun rare, terase artificiale de locuit
al dezvoltării economiei naţiona Din experienfa sii, şeful de echipă Cristos Şte- şi ce-i rău“. Mult aplaudată a etc.), care vor fi valorificate sub ţă de buna desfăşurare a tutu me, astfel că tractorul — pro
le pe anul 1960, a pus în fata îanacoriis, împreună cu toţi co raport istoric.
o rg an iza ţiilo r de partid sarcina grupelor de partid m uniştii de pe acest şantier, în fost echipa de dansuri populare ror lucrărilor a g rico le din c a m prietatea S.M .T . — ad us la
de a intensifica acţiunea de re drum aţi de biroul organizaţiei V. G Ă IN A R U
ducere a duratei de execuţie a nr. 7, 8 şi 9 auJost date în fo de bază, au reuşit ca printr-o condusă de Dumitru Chelaru, corespondent pania de vară. H aţeg num ai pentru arături, a
lucrărilor astfel încît noile ca losinţă cu 10---15 zile mai de muncă susţinută şi permanentă, care s-a remarcat prin dansu
pacităţi de producţie să fie date vreme. De asemenea, cuptoarele să ridice activitatea de partid Expoziţie de Nu acelaşi interes a existat fost întreb uinţat în m od e x c lu siv
în funcţiune în termene cit mai nr. 10, 11 şi 12 au fost term n otiv in d conducerea economiei la rile „Fecioreasca din Făgăraş“,
scurte. nate şi predate pentru montaj un nivel tot mai înalt. Conştienţi artă plastică în să în alte com u ne, cum sînt la treieriş.
cu 10 zile înainte de termen. de răspunderea ce o poartă pen „Ţarina Abrudului“ şi „Trei cio
Pe baza hotă rîrilor adunării tru soarta producţiei, comuniştii cane“. In cadrul muncii de pregătire Silvaş, Berthelot, Livadea, ora Tim pul fiind m ult înaintat,
generale ale organizaţiei de ba Munca însufleţită a construc de pe acest şantier muncesc cu şi organizare a primelor etape
ză, construirea cuptoarelor a- torilor, exemplul înaintat al co urcioare pentru traducerea în v ia Colectivul artistic al clubului ale celei de-a doua expoziţii bie şul H a ţe g etc. La S ilv a ş, din to orice zi întîrziată în execu tarea
dînci nr. 7, 8 şi 9 de la la m i m uniştilor, a dus la îndeplinirea nale de artă plastică a artişti
norul blum ing 1.000, într-un şi depăşirea lună de lună a sar ţă a sarcinilor ce le revin din se pregăteşte intens pentru vii- lor amatori, cercul de artă talul de 260 ha. p revăzute a îi arăturilor de vară ca u ze a ză pier
tim p cit mai scurt, a constituit cin ilo r de plan şi la ocuparea plastică al Casei raionale de
preocuparea de frunte a comu unui loc fruntaş în întrecerea cu hotărîrile Congresului al IlI-le a cultură din raionul Brad a or arate, au fost arate doar 22 ha., deri în recolta anului viitor.
n iş tilo r de pe acest şantier. A- alte şantiere. De pildă, planul ganizat o expoziţie în care a
g ita to rii de aci au explicat m un de producţie pe semestrul I a al P.M.R. prezentat 54 de lucrări. S-au re la B erthelot, num ai 95 ha. din D e aceea, o rg a n ele de partid şi
cito rilo r în mod concret im por fost depăşit cu 23 la sută. In marcat lucrările de grafică şi
tanţa şi necesitatea intensifică luna iulie, planul de producţie N. BADIU pictură semnate de Ioan Pvatz 260 planificate, iar în oraşul H a ale sfaturilor populare din ra
rii muncii pentru scurtarea ter a fost depăşit cu 60 la sută, iar („Funiculărul“, „Fabrica nouă de
menului de execuţie a cuptoare productivitatea muncii a crescut pîine“, „Se construieşte un nou ţeg 63 ha. din 120. ionul H aţeg, împreună cu co n
lor. De terminarea într-un tim p cu 11 la sută. Ca urmare a suc bloc muncitoresc“ ), Emil Ţe-
cît mai scurt a noilor cuptoare, ceselor obţinute, acest şantier geanu („Portrete, peisaje, natu U na din cau zele care fac ca ducerile gospodăriilor colective
depinde în mare măsură îndepli deţine drapelul de şantier fru n ră statică), precum şi sculptu
nirea planului şi a angajamen taş. rile tînărului Eugen Paul („Fiica în raionul H a ţeg arăturile de şi întovărăşirilor, sîn t o b lig a t e v
tului luat de colectivul lamino minerului“, „Sudorul“, „Emi-
ru lu i. Constructorii au înţeles pe Economiile — sarcină neseu“ ), convingătoare prin ex vară să fie întîrziate, este aceea să ia cele m ai u rgen te şi eficace
deplin im portanţa sarcinii ce le mereu actuală presie si orientare.
revenea şi au p ornit cu elan la că în m ulte co m u n e terenurile m ăsuri pentru term inarea cît
muncă. Paralel cu lupta pentru înde ŞT. GULEŞ
plinirea planului de producţie şi :H S= corespondent nu au fost încă eliberate. Circa mai grabnică a arăturilor adînci
Pentru ca activitatea de con reducerea termenelor de execuţie
stru cţii să se desfăşoare în mod a obiectivelor industriale, în faţa 40 la sută din recolta de grîu de vară.
normal şi ritm ic, conducerea com uniştilor a stat ca o sarci
şantierului, la recomandarea nă mereu actuală lupta pentru Pregăfiri penfru deschiderea noului an şco lar a raionului se mai găseşte pe GH. LUPAN
grupei de partid, a elaborat un reducerea consum urilor specifice
program concret de lucru lunar de materiale, înlăturarea risipei In regiunea Hunedoara se fac In posturile nou înfiinţate, au ya
pentru fiecare maistru. In acest şi realizarea pe această cale a intense pregătiri în vederea des fost încadraţi aproape 50 de în
program este trecut felul lucră cît mai multe economii în pro chiderii şi desfăşurării în con- văţători şi profesori, tineri ab N o i d o n a to ri d e s în g e
rilo r, volum ul lor, tim p u l de ducţie. Şi în această privinţă, solvenţi ai institutelor pedago
execuţie, valoarea lor, manopera grupa de partid a desfăşurat o diţiuni bune a noului an şco gice. Pînă acum,'^au fost repar Zilele trecute, un num ăr de Ana G rigoraş din Baia de Criş.
şi num ărul oamenilor cu care muncă politică şi organizatorică tizate şi^ difuzate gratuit la toa 35 de cetăţeni din raionul Brad Iuliana Onea, de la Atelierele
trebuie să lucreze. Pe baza a- rodnică. Ea a reuşit să insufle lar. Pentru invăţămîntul ele te raioanele manualele şcolare s-au prezentat voluntar la cen centrale Srişcior şi a lţii. Acesi
cestui program lunar, s-a trecut constructorilor g rija faţă de gos mentar au luat fiinţă încă 29 pentru clasele I—VII. Pentru tru l de recoltare şi conservare a număr de noi donatori de sînge
la elaborarea unui plan săptă- podârirea m aterialelor, să dez de şcoli din care 18 au fost con cumpărarea de manuale şcolare sîngelui din Hunedoara, pentru este rezultatul m uncii Comite
mînal şi mai concret. In acest volte la aceştia sp iritu l de eco şi alte materiale didactice ne a deveni donatori de sînge. P rin tu lu i raional Brad al Crucii roşii,
fel, fiecare m aistru a putut să nomie. Fiecare brigadă de pe struite cu fonduri de investiţii tre cei 35 de noi donatori, se pentru a pune la dispoziţia spi
ia măsuri de organizare şi des şantier şi-a luat în întrecerea so şi prin contribuţia voluntară a cesare noului an de învăţămînt, află tovarăşii Ion Sima, sala talelor sîngele necesar transfu
făşurare a m uncii în aşa fel, în cialistă angajamente concrete şi cetăţenilor. începi nd cu noul an ria t al cooperativei „M o ţu l“ , ziilor.
cît fiecare lucrare să fie execu în ceea ce priveşte realizarea de s-a investit din bugetul sfatu
economii. de învăţămînt, vor mai funcţio ;oíga.*-:
tată într-un tim p m ult mai scurt na în regiune încă două şcoli rilor populare peste 1 milion
M u n cito rii din echipa de fie
decît cel planificat. Această mă medii de zi la Câlan şi Uricani lei.
şi o şcoală medie serală la Pa-
sură a asigurat buna organiza roseni.
In timpul
Pionierii şi şcolarii de la şcoa Imediat după terminarea se N'î'Ly[u ^i
la dte 7 ani din Petreşti, raionul cerişului, s-a trecut la strînge-
Sebeş, — secţia romînă şi ger rea spicelor de griu. Printr-o a- Jiu l Petroşani— Salgolarjan (R. P. U .) Minerul Deva —
mană — au întreprins în cursul tentă mobilizare făcută de în Minerul  nînoasa
lunilor iunie, iulie şi august, im văţătorii Nicula Ioachim şi Kau- 1-4 (0-2)
portante acţiuni de muncă pa- nert Ioan, s-a reuşit ca în de 3-1 (0-0)
troitică, alături de cetăţenii din curs de 4 zile, eu participarea Peste 8.000 de spectatori au ţinut de pe partea stingă, Husar înscrie
zilnică a 280 elevi, să fie strîn- să asiste la întîlnirea internaţională de din apropiere. In cadrul meciurilor de verificare,
comună. Astfel, ei au ajutat co se spicele de pe o suprafaţă de fotbal dintre echipele Jiul Petroşani şi Minerul Deva a obţinui o nouă victorie
lectiviştilor din Petreşti la aco 14 ha. teren. Spicele strînse au Salgotarjan din R.P. Ungară. Gci pre La reluare, gazdele cedează com in intilnirea susţinută cu echipa Mine
perirea unui grajd pentru 50 fost transportate la arie, iar zenţi nu au regretat că au venit Ia a- plect. Echipa maghiară, posesoare a rul Aninoasa. Meciul a fost de un
capete vite, iar cu ocazia prac cantitatea de boabe rezultată a ceastă întîlnire, deşi echipa locală a unei bune tehnici individuale, pune la slab nivel tehnic, datorită jocului con
ticii agricole efectuată în cadrul fost predată la achiziţii. fost învinsă cu scorul de 4—l. Echipa grea încercare poarta apărată de Gram, fuz prestai de ambele echipe, in soe-
gospodăriei agricole de stat, au maghiară a practicat un joc de înaltă care s-a remarcat la cîteva faze. In cial in repriza l-a. Abia din min. 65,
prăşit aproximativ 5 ha. cu po prof. V. Z D R E N G H E A clasă, mult aplaudat de publicul spec min. 62 Csaki ridică scorul la 3-0, cină devenii au înscris primul gol, jo
rumb. tator. Echipa Jiul a făcut ţaţă jocului în urma unui şut tras prin surprin cul se mai înviorează lată cum s-au
corespondent într-o oarecare măsură numai în prima dere. După alte două minute, scorul inscirs golurile:
repriză. In partea a doua, ea a în este de 4—0. Spre sfîrşilul partidei,
Fiecărui utemist o sarcină concretă cetinit alura, permiţând echipei maghia eînd nimeni nu se mai aştepta, Cosmoc In min. 65, Belea primeşte mingea
re să domine tot timpul. Ţinînd cont că reduce scorul la 4-1, prinlr-un şut de la Nistor şi înscrie din apropiere.
t Experienţa muncii de organizaţie do preţios comitetului U.T.M. al fabricii de a ţine informări politice asupra si activitatea întreaga organizaţie, o mare echipa gazdă se află în plin sezon de puternic de la circa 25 m. După alte cinci minute de joc, Ender-
vedeşte că activizarea fiecărui utemist in îndeplinirea sarcinilor stabilite de a- tuaţiei interne şi internaţionale. însemnătate are controlul îndeplinirii pregătire pentru apropiatul campionat, te face o cursă pe extremă, depăşeşte
pe baza repartizării de sarcini concre dunarea generală. sarcinilor. In cadrul acestei organiza iar oaspeţii în plină formă, echipa Jiul Jiul Petroşani a aliniat următoarea apărarea şi înscrie cel mai frumos gol
te contribuie Ia îndeplinirea integra Experienţa organizaţiei de bază ţii, sarcinile se stabilesc fiecărui ute a dat oarecum satisfacţie suporterilor formaţie: CRÎSNIC (GRAM) - Ro- al partidei. In minutul 71, Nislor in-
lă a sarcinilor şi are un important rol La repartizarea sarcinilor in aduna U.T.M. de la fabrica de aglomerare mist pe baza unui caiet în care sînt săi, creînd impresia că va avea o com moşan, TÎLVESGlt, Farcaş ii (Vasiu) scrie cu capul la o centrare a lui lin-
educativ. Muncind pentru îndeplinirea rea generală s-a ţinut seama în primul arată că repartizarea de sarcini con notate sarcinile fiecărui utemist. Mem portare bună în campionat. ^ — GOSMOG, Grişan (Farcaş II) — dcrle. Unicul gol al minerilor din
unor sarcini precise, fiecare utemist este rînd că alături de comunişti, utemiştii crete fiecărui utemist însufleţeşte mun brii comitetului şi ai birourilor U.T.M. Toth, Crăciun, Ciurdărcscu, Gabor Aninoasa este înscris în min. 89. De
educat în spiritul disciplinei, al răs trebuie să fie în primele rînduri ale ca, o rid'că la un nivel mai înalt, face de schimb, controlează şi ajută în mun In primele minute de joc, gazdele au (Ghibea) (Manea), Nerlea. remarcat că Minerul Aninoasa a avut
punderii pentru îndeplinirea hotărîri luptei pentru reducerea consumurilor ca aportul fiecărui utemist să spo că pe fiecare utemist. cîteva faze frumoase. In min. 9 Cră unele ocazii de gol insă au fosl raiale
lor adunării generale a organizaţiei specifice. Sarcina de a lupta pentru rească. lată un exemplu grăitor în a- ciun ratează o mare ocazie, şutul Iui In deschidere s-au întîlnit echipele de Furnea, din imediata apropiere a
de bază. reducerea consumurilor şi înlocuirea ceastă direcţie- Pînă nu de muit, ute- Lunar, comitetul şi birourile U.T.M. întîlnind bara. Două minute mai tîr- care activează în campionatul regio porţii.
materialelor scumpe cu altele mai ief mistul Ioan Arteanu era inactiv, aportul pe schimburi, raportează adunării gene zi, acelaşi Crăciun trage cu capiii pes nal : Minerul Petrila — Minerul Vul
îndrumată de biorul organizaţiei de tine a fost repartizată în mod specia! lui era slab la îmbunătăţirea muncii rale despre modul în care au fost du te bară. In min. 18, la un contraatac, can. întîlnirea a luat stîrşit cu sco S-au remarcat Stănilă, Grigorescu şi
partid, organizaţia U.T.M. de la fabri tinerilor care lucrează la dozare şi în organizaţiei. Lucrul acesta era oare se la îndeplinire hotărîrile adunărilor oaspeţii înscriu prin Vasas. Jiul forţea rul de 3—0 îh favoarea minerilor din Belea de la Minerul Deva, Golgoţiu I
ca de aglomerare din G.S. Hunedoara cărcare. Şi ei obţin succese importante cum explicabil: lui uu-i fusese încre generale anterioare. Totodată, doi-trei ză, ajunge pe punctul de a înscrie, Vulcan. Au înscris Chiceanu (2) şi şi Furnea de la Aninoasa.
se călăuzeşte în activitatea sa după a- in această direcţie, evidenţiindu-se în dinţată nici o sarcină concretă. Inîr-una utermşti informează adunarea genera dar Ciurdă rescu trage in portar. In Cotroazâ.
cest principiu. In ultima vreme, aceas primul rîn:l utemiştii. din adunările generale s-a stabilit ca în lă asupra felului în care şi-au înde continuare, în min. 42, Ia o centrare GH. CIORANU
tă organizaţie se străduieşte ca fiecare cinstea Congresului al IlI-lea al U.T-AL, plinit sarcinile primite. Acest lucru este S. BĂLG1
utemist să devină un participant activ Au fost repartizate sarcini şi în ceea să se colecteze 200 tone fier vechi- deosebit de important. Utemistul sim corespondent I. S I M I O N
la viaţa de organizaţie, să răspundă ce priveşte acţiunile în afara produc Adunarea generală a hotârît ca tov te răspunderea faţă de coiectiv, faţă corespondenţi
precis pentru înfăptuirea unei sarcini ţiei. Unora li s-a dat sarcina de a ac Ioan Arteanu să răspundă de această de eforturile comune. In acelaşi timp, Minerul Lupem-Ştiinţa misoara
stabilite de adunarea generală. tiviza postul U.T.M. de control, bri sarcină. Ajutat de comitetul U.T.M. adunarea îi ajută să înţeleagă mai bi Mefalul Crişcior —
gada utemisţă de muncă patriotică, al din secţie, tov. Ioan Arteanu împreună ne că numai prin contribuţia fiecărui 2 -2 (2 -1 )’
Una din adunările generale care a tora de a conduce formaţiile artistice cu grupa din care face parte, a co utemist, acţiunile întreprinse de orga Kapid Deva 3-2 (O-O)
avut loc cu citva timp în urmă a de agitaţie, cultural-,sportive, precum şi lectat cea mai mare cantitate de fier nizaţie pot fi îndeplinite cu succes. întîlnirea amicală de fotbal zîndu-se mai mult pe contra
luat hotărirea să se îmbunătăţească de a rezolva probleme ca difuzarea vechi. Ulterior, i s-au încredinţat şi alte dintre echipele de categoria A, atacuri periculoase. In plină do Cei circa 1.000 de spectatori pre-
munca politică pentru mobilizarea tine presei efc. In momentul de faţă toţi sarcini de organizaţie- In felul acesta, Analizînd activitatea fiecărui utemist, Minerul Lupeni — Ştiinţa Ti minare a minerilor, fotbaliştii zenţi duminică pe stadionul din Gu-
rilor în întrecere, să fie popularizaţi utemiştii din organizaţie au cîte o sar iuptînd pentru realizarea sarcinilor, or mişoara a atras un mare număr din Timişoara reuşesc să redu rabarza au plecat mulţumiţi de jocul
fruntaşii, mefodele lor, să se afişeze la el a devenit un tînăr activ în munca ganizaţia U.T.M. de la aglomerator a de spectatori. că din handicap, iar apoi să e- spectaculos prestat de ambele formaţii,
timp rezultatele obţinute de tineri în cină concretă. Sarcinile au fost re izbutit să obţină unele succese impor galeze. locul s-a caracterizat printr-o mulţime
procesul de producţie etc. partizate utemiştilor in raport cu apti de organizaţie. tante. A crescut simţul de răspundere Minerii din Lupeni combini de ocazii ratate. Repriza l-a se ier-,
tudinile fiecăruia. De pildă, utemistulus al utemiştilor, s-au întărit conştiincio De menţionat că în min. 2, mină cu scor a lb : 0—0.
Tovarăşilor Gheorghe Lăzărescu şi Victor Brutu, i-a fost dată sarcina de lncredinţîndu-li-se astfel de sarcini zitatea şi perseverenţa în muncă. O frumos chiar de la început, do Plev (Minerul) a ratat o lovitu
Ioan Dinuţă, li s-a încredinţat sarcina responsabil ai postului U.T.M. de con dovadă în acest sens este şi faptul că Repriza a Il-a începe în nota de do
de a completa la zi panoul de eviden trol. El este uu tînăr disciplinat, cu şi antrenîndu-i în muncă, au fost ac 18 utemişti dintre cei mai buni. au mină şi reuşesc să înscrie de ră de la 11 m. minare a localnicilor care înscriu de
ţă a întrecerii tinerilor. Ga urinare a o în altă. calificare profesională, cu ex devenit candidaţi de partid. Progresele trei ori prin Boszitz (2) în min 47 şi
preocupării acestora, panoul cu rezul perienţă în muncă. Cu asemenea cali tivizaţi şi utemiştii jon Grigoreanu, El- care s-au făcut se datoresc în cea mai două ori. in această perioadă, 1. C I O R T E A 51, şi prin Marina II in min. 80. Oas
tate este complectat la timp, sînt cu mare măsură îndrumării permanente a corespondent peţii înscriu în min. 62 prin Matache
noscuţi şi stimulaţi tinerii fruntaşi din tăţi, el poate conduce competent postul vira Nica, Constantin Dascălii, Elena organizaţiei U.T.M. de către organi studenţii timişoreni s-au apă şi in min. 82 prin Vaida.
secţie. Totodată, aceşti tovarăşi infor zaţia de partid, şpirjinului pe care
mează biroul organizaţiei de bază asu U.T.M. de control. Covaci. Ion Radovici, Remus Herban, membrii şi candidaţii de partid îl a- rat în şapte sau opt oameni, ba- In acesi meci au fosl ratate două
pra celor mai actuale probleme din cordă organizaţiei U.T.M. lovituri de la 11 metri de către Mari
fiecare etapă a întrecerii asupra mă Periodic, birourile organizaţiilor care înainte vreme, din neglijenţa bi na II şi Rusu.
surilor cc trebuie luate pentru înlătu V. FÁNICA
rarea unor lipsuri. Ei dau un ajutor U.T.M. pe schimburi încredinţează ute- roului organizaţiei U.T.M., nu aveau S-au evidenţiat Oprea. Marina II şt
Boszilz de la Metalul, Olteanu, Oprea
miştilor răspunderea de a pregăti re sarcini concrete. şi Matache de la Rapid.
ferate la adunări pe diferite teme, ori Experienţa a arălat că pentru edu H. POPA
corespondent ţ
carea utemiştilor în spiritul răspunde
rii pentru modul în care îşi desfăşoară