Page 97 - 1960-08

N r 1766
întrecerea dintre gospodăriile colective
Dezvoltă sectorul zootehnic mai ieftină
Gospodăria colectivă „Dr. Pe­
tru Groza“ din Toteşti, raionui
Haţeg, nu a împlinit încă doi
ani de la constituire. Cînd a a-
vut loc adunarea generală pen­
tru inaugurare, mulţi dintre to­
teştenii care au luat cuvîntul,
au spus oaspeţilor: „Peste un
an, doj, n-o să ne recunoaş­
teţi. O să vedeţi ce colectivă îa-
cem noi !'*
In primăvară, cînd colectiviş­
tii din Cîjnic au lansat chemarea
la întrecere pentru dezvoltarea
sectorului zootehnic, toteştenii
au primit-o cu bucurie.
 crescuf numărul
animalelor
Cele 101 familii (întregul
sal), unite în gospodăria colec­
tivă, au înscris, în afară de pă-
mint şi' numeroase animale.
Dar, de atunci şi pînă acum,
numărul acestora a crescut sim­
ţitor. La începutul anului, gos­
podăria avea doar 36 vaci, 11
boi, 14 viţei şi 49 de cai. Oa­
menii şi-au dat seama că rapor­
tate la suprafaţa agricolă (389
ha.), pe care o are gospodăria,
numărul’ animalelor este neîn­
destulător. De aceea, din venitu­
rile proprii, ei şi-au mai cum­
părat încă 17 vaci şi 6 boi. Ma­
joritatea vacilor au fătat, astfel
că acum numărul viţeilor a spo­
rit la 55. Ei şi-au dat apoi sea­
ma că creşterea cailor nu le a-
duce prea mult folos. De aceea
au hotărit să vîndă o parte din
cai. Pînă acum au şi vîndut 13
capete, folosind sumele realizate
pentru procurarea altor animale.
Creşterea oilor şi a porcilor
sînt mijloace sigure şi avanta­
joase pentru realizarea de veni­
turi. Şi cu toate că nu aveau
prevăzut în planul de producţie
să cumpere oi, ei au folosit o
parte din cei 52.000 lei acordate
de stat, drept credit, şi au cum­
părat 123 de oi. Paralel cu a-
ceasta au dezvoltat simţitor şi
sectorul porcin care cuprinde a-
cum 22 de scrofiţe dintre care
12 sînt gestante pentru a doua
oară în acest an.
In prezent, şeptelul gospodă­
riei agricole colective din To­
teşti cuprinde 43 de vaci de lap-
Rodul muncii grădinarilor
Responsabilul brigăzii legu­
micole, Boni Conef, mai dădu
cîteva îndrumări colectivistului
care pleca cu căruţa încărcată
de legume şi zarzavaturi şi a-
poi se îndreptă din nou spre
grădină. Era mulţumit că pre­
vederile colectiviştilor de a ob­
ţine legume şi zarzavaturi în
valoare de 50.000 lei, fuseseră
deja depăşite cu 10.000 lei, deşi
abia acum începe toiul livrări­
lor !
Colectiviştii din Teiuş, au fost
în acest an primii care au scos
pe piaţă şi au livrat coopera­
ţiei cantităţi însemnate de spa­
nac, ceapă, castraveţi, gulii,
In volum se arată cît de mişeleşte
a folosit Hitler „anticomunismul“ pen­
tru pregătirea agresiunii, la fel cum
îl folosesc astăzi în aceleaşi scopuri
Adenauer şi Strauss.
A avut dreptate Thomas Mann, re­
marcabil scriitor şi antifascist german,
spunînd că „anticomunismul" este cea
mare nerozie a secolului al XX-lea.
i,. că sînt necesare dovezi pentru aceas­
ta, apoi istoria tratatului de Ia Mün­
chen dintre statele occidentale şi lide­
rii fascişti confirmă cu prisosinţă că
această politică a fost nu numai un
rezultat a! rătăcirii de. clasă, ci şi o
crimă împotriva păcii şi securităţii po­
poarelor.
Dezvăluind misterul izbucnirii răz­
boiului dintre două grupări de state
imperialiste, cartea arată, pe de altă
parte, că Uniunea Sovietică, aflindu-
se in încercuirea capitalistă, a jucat
un rol uriaş ca factor de întărire a
cauzei păcii. Succesele obţinute în con­
struirea socialismului sub conducerea
Partidului Comunist, au întărit autori­
tatea internaţională a Uniunii Sovieti­
ce ca bastion al păcii în lume. Apărînd
cu fermitate principiile leniniste ale
coexistenţei paşnice, Uniunea Sovietică
¦ tradus în viaţă in mod di. lecţie
cu elasticitate, corespunzător cu noi­ împrejurările în care a fost încheiat
le împrejurări ale situaţiei internaţio­
nale. Dîndu-şi seama că, datorită unel­
tirilor active ale statelor imperialiste
occidentale in lume devin tot mai evi­
dente focare periculoase ale războiu­
lui, care ameninţă deopotrivă statele
mari şi mici, Statul sovietic nu numai
că a elaborat ideea securităţii colective, s-a străduit să realizeze o înţelegere
dar a şi păşit in fruntea luptei pen­
tru realizarea ei.
Aceasta a fost o muncă îndîrjită şi
grea în decursul căreia Uniunea So­
vietică a unit strîns masele largi ale
popoarelor iubitoare de pace. „Pacea
este indivizibilă“ — acesta a fost răs­
punsul Uniunii Sovietice la concepţia,
la modă în acea vreme, a „războiului
local", concepţie propagată şi în pre­
zent de către cercurile imperialiste. A-
gresiunea armată în Egipt, încercările
te, 13 boi, 123 oi şi 33 de mie1-.
Iuţe, 22 scrofiţe, 24 capete tine­
ret bovin şi 36 cai.
ÂdăposÎMn trainice,
bază furajeră bogafă
Creşterea numărului de ani­
male, a făcut ca încă din pri­
mul an să se simtă nevoia a-
dăposturilor. Colectiviştii din
Toteşti au hotărit ca la început
să împartă la ziua-muncă sume
mai mici de bani, în schimb
să-şi construiască un grajd pen­
tru 100 capete de animale. A-
cum, grajdul e gata, construit
din prefabricate din beton, cu
iesle din ciment, acoperit cu ţi­
glă şi prevăzut cu linii decovil.
Folosirea rezervelor locale şi a
muncii voluntare a adus gospo­
dăriei economii însemnate. Faţă
ele 152.000 lei cit se prevăzuse
în deviz, grajdul a fost construit
cu numai 43.000 lei. De curînd,
colectiviştii şi-au mai construit
o maternitate pentru porci şi al­
te construcţii.
Atenţie mare au acordat ei şi
asigurării bazei furajere. Cele
60 ha. fineţe naturale (mai bine
de 30 ha. au fost recoltate pînă
acum), 20 ha. trifoi de pe care
s-a recoltat mai mult de 182.000
kg. furaje, recolta de porumb-si-
loz de pe 5 ha., ovăzul şi toate
celelalte nutreţuri, asigură o hra­
nă consistentă pentru animalele
gospodărie: în perioada de sta­
bil laţie.
In vederea realizării unei can­
tităţi cît mai mari de nutreţ în-
silozat, colectiviştii din Toteşti
şi-au construit anul acesta, din
ciment, un siloz modern cu o
capacitate de circa 20 vagoane.
Sectorul zoofehrîîc —
sursă de însemnare
venituri băneşti
Anul acesta în scriptele con­
tabile ale gospodăriei din To­
teşti au fost înregistrate însem­
nate venituri. Majoritatea a-
cestora au provenit din sectorul
zootehnic. Din contractarea şi li­
vrarea către stat a 10 vaci şi 4
boi, colectiviştii au realizat
29.282 lei, din vînzarea a 31 vi­
ţei au realizat 11.044 lei, din
valorificarea a 66 miei au ob­
roşii, varză timpurie şi alte le­
gume şi zarzavaturi. Acum, din
grădina lor de 5 ha., se recol­
tează zilnic cantităţi tot mai
mari de roşii, ardei, vinete etc.
de cea mai bună calitate. Că­
ruţa gospodăriei se îndreaptă
mereu spre centrele muncito­
reşti unde se desfac aceste pro­
duse. Ele sînt rod al muncii
harnicilor grădinari ai colectivei.
Are de ce fi mulţumit tov.
Conef şi alături de el, harnicii
grădinari ai gospodăriei colec­
tive din Teiuş.
ADRIAN OŢOIU
corespondent
Oespre misterul Izbucnirii războiului
— Cu ocazia apariţiei volumului / al „istoriei Marelui Război pentru Apărarea
Patriei al Uniunii Sovietice din anii 1941—1945“ —
de agresiune din Irak, pregătirea unei
intervenţii în Cuba, acţiunile agresive
din Congo, — toate acestea sînt va­
riante ale aceleiaşi concepţii, menite
să înşele popoarele cu legenda „răz­
boiului local“ ca mijloc pentru înlătu­
rarea pericolului unui război mondial.
Uniunea Sovietică de fiecare dată a
demascat cu tărie şi continuă să demaş­
te şi în prezent această legendă peri­
culoasă-
O mare atenţie merită acea parte a
cărţii care este consacrată istoriei tra­
tatului sovieto-german de neagresiune
din 1939. Istoriografia şi publicistica
reacţionară au depus multe eforturi
pentru a denatura conţinutul, sensul şi
acest tratat. Gu toate acestea, o ana­
liză a negocierilor anglo-franco-sovie-
tice, care au precedat încheierea aces­
tui tratat, duce la concluzia că gu­
vernul sovietic pînă în ultimul moment
electivă cu statele occidentale, în sco­
pul asigurării păcii, atît în Apus cît
şi în Răsărit.
Dar, cum bine a remarcat în mar­
tie 1960, N. S. Hruşciov, „toate încer­
cările guvernului Uniunii Sovietice de
a ajunge la o înţelegere cu guvernele
Angliei şi Franţei, n-au dat nici un re­
zultat... Hitler a sesizat acest lucru şi
l-a trimis pe Ribbentrop la Stalin. A-
tunci a fost semnat tratatul de nea­
gresiune între Uniunea Sovietică şi
Germapia. Dv. ce credeţi, Stalin n-a
văzut oare paşii agresivi ai lui Hitler?
„El i-a văzut şi a înţeles pericolul se­
rios al unui război mondial. El a vă­
zut cum Anglia şi Franţa îl împing pe
MBBBBBaBoagnapg
ţinut încă 4.490 lei, iar pentru
cei 13 cai, vînduţi, circa 8.000
lei.
Produsele realizate de secto­
rul zootehnic au însemnat şi ele
o sursă de mari venituri. Gospo­
dăria a contractat cu statul
20.000 litri lapte din care peste
17.000 litri au şi fost predaţi,
realizîndu-se un venit de 27.637
lei.
Conform angajamentului luat
în răspunsul la chemarea colec­
tiviştilor din Cîlnic, toteştenii au
contractat cu statul 200 kg. lî-
nă. Dar, cînd la tunderea oilor
le-a rezultat 445 kg. de lînă, ei
au hotărit ca întreaga cantitate
realizată s-o predea statului, tot
pe bază de contract. Ca urmare,
şi de la acest produs au realizat
un venit de 13.476 lei, iar pentru
caşul vîndut au încasat încă
7.390 Iei.
Veniturile însemnate pe care
le-a adus gospodăriei sectorul
zootehnic, i-a ajutat mult pe co­
lectivişti. Cele două avansuri
băneşti acordate la ziua-muncă
pînă acum', tocătoarea pentru si­
loz cumpărată, materialul iem-
nos procurat pentru patule, re­
paratul tractorului şi a batozei
gospodăriei, construcţia silozului
precum şi sumele pe care gos­
podăria le are înscrise în contul
său de Ia bancă sînt în mare
parfe rezultatul veniturilor rea­
lizate din sectorul zootehnic.
-k
Analizînd felul cum s-a dez­
voltat sectorul zootehnic şi cum
a ajutat el la dezvoltarea eco­
nomică a gospodăriei colective
din Toteşti, se poate spune că
cei ce o conduc, sînt intr-adevăr
buni gospodari.
P. FARCASUJ
=!
Bine ar fi dacă...
...la cantina U, M. Cugir,
s-ar acorda atenţie mai mare de­
servirii abonaţilor. Din negli­
jenţa tov. losif Filip — admi­
nistratorul cantinei — în zilele
de 20, 21 şi 22 august, abona­
ţii de la cantină au fost nevoiţi
să servească pîine necoaptă.
Tov. Filip afirmă că nu el este
vinovatul, ci lucrătorii de la bru­
tărie. Desigur şi lucrătorii de
la brutărie sînt vinovaţi, dar şi
dînsul care are obligaţia de a
recepţiona pîinea şi a o refuza
atunci cînd nu este corespunză­
toare'
T. 1. TRIC
corespondent
...la noul cinematograf din Cu­
gir, s-ar înlătura defecţiunile ca­
re există la instalaţia de sonori­
zare.
Dacă filmele vorbite în limbi
străine pot fi vizionate, vorbi­
rea fiind tradusă în scris, nu a-
celaşi lucru se poate spune des­
pre filmele romîncşti.
IOAN DRĂGAN
corespondent maşina de cărat gunoi.
...produsele lactate de la bu­
fetul „Expres“ din Deva ar fi
5FIRS1T. CONTINUARE DIN NR. TRECUT.
Hitler împotriva Uniunii Sovietice. Dar,
în condiţiile de atunci, n:a existat o
altă alternativă".
Pactul sovieto-german în condiţiile
de atunci era justificat din punctul de
vedere al Uniunii Sovietice şi al tutu­
ror popoarelor iubitoare de pace. El
a scindat înjghebarea blocului unitar al
principalelor state imperialiste împotri­
va U.R.S.S. El a lărgit familia frăţeas­
că a popoarelor sovietice prin elibera­
rea Ucrainei de Apus, a Bielorusiei de
Apus şi a Basarabiei şi în acelaşi timp
s-a creat posibilitatea includerii în
U.R.S.S. a republicilor baltice (Estonia,
Lituania şi Letonia). El a dat posibi­
litate Uniunii Sovietice să folosească
timpul pehfru înfăptuirea unei serii de
măsuri importante in domeniile econo­
mic, politic şi militar, în scopul întă­
ririi capacităţii sale de apărare. „Răz­
boiul ciudat“ la graniţa Franţei şi mi­
siunea lui Hess în Anglia au consti­
tuit semne serioase de precauţie împo­
triva declanşării unei agresiuni asu­
pra U.R.S.S.
In carte este dezvăluit misterul a-
cestui „război ciudat“ terminat cu lo­
vitura armatei lui Hitler în Occident
şi cu capitularea Franţei. In carte se
povesteşte despre „lupta pentru An­
glia“ în domeniul căreia conform „pla­
nului lui Barbarossa“ se pregătea deja
cotropirea mişelească de către Ger­
mania hitleristă a Uniunii Sovietice.
Pe de altă parte, este oglindită mun­
ca uriaşă depusă de Partidul Comu­
nist şi Guvernul sovietic pentru întă­
rirea capacităţii de apărare a Uniunii
Sovietice. Cifre şi numeroase fapte ci­
tate în carte arată de ce posibilităţi
DRUMUL SOCIALISMULUI
mBatsaBatsmBM aBssmtBammsama a a a B a a m
Mobilă mai bună;
\ In trecere prin sălile com­
plexului de iimplărie de la
I.I.L. „Horea" din Alba Iulia,
nu poţi să nu te opreşti şi să
admiri articolele de mobilă care
se află in }aza de finisaj, fru­
mos lustruite şi aranjate în or­
dine.
Dar al cui e meritul? Fireş­
te al muncitorilor, căci din mina
lor a ieşit fiecare piesă de mo­
bilă, care asamblată, va lua
drumul magazinelor şi apoi al
locuinţelor.
Să ne oprim şi să vedem ce
spun faptele.
Din datele statistice rezultă
IfíO B E Sm m T U L U l
că, colectivul de muncitori de
la complexul timplărie, şi-a rea­
lizat sarcinile de producţie in
ultima lună in proporţie de
115,50 la sută şi a obţinut eco­
nomii . la preţul de cost în va­
loare de 30.919 lei.
— Nimic deosebit. Ne-am în­
deplinit doar angajamentul pe
care ni l-am luat in cinstea
marii sărbători a eliberării pa­
triei, ne spune iimplarul Con­
stantin Munteanu. De noi de­
pinde intr-adevăr ritmul finisa­
jului. Dar nici cei din sala de
finisaj nu se lasă. Dau zor cu
lucrul. Trebuie cit mai multă
mobilă şi de bună calitate.
Antrenaţi in întrecerea socia­
listă, muncitorii din complexul
timplărie, obţin noi şi noi suc­
cese in lupta pentru economii şi
editate.
TOMA MARGINEANU
tîmplar
ceva mai proaspete. Ce părere
are tovarăşul responsabil al bu­
fetului ?
L. VIŞINA
corespondent
...colectivul de redacţie al g a­
zetei de perete a Sfatului popu­
lar din comuna Strungari, raio­
nul Sebeş, ar fi mai activ şi ar
schimba articolele la timp.
VIRGIL BARBU
corespondent
...s-a"r amenaja mai multe fîn-
tîni pe slrada Călugăreni din
Deva, deoarece de la numărul
63 în sus, sînt numai două fî.n -
tîni, din care una cu apă nepo­
tabilă.
...tot pe strada mai sus amin-
tita, ar circula măcar odată pe
zi maşina stropitoare a oraşului
şi măcar odată pe săptămînă
IOAN S1MION
corespondent 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (programul I);
...pe strada Aurel Vlaicu din
Deva, locatarii din jurul maga­
zinului alimentar ar depozita
gunoiul în propriile curţi pînă
Ia sosirea maşinii T.G.O.
ILEANA BARBU
corespondentă’
mari economice, morale şi militare
dispunea Uniunea Sovietică in lupta
pentru pace şi securitate.
Ar fi însă o nesocotire a adevărului
istoric dacă s-ar afirma că aceste po­
sibilităţi au fost folosite pe deplin,
in capitolele corespunzătoare ale căr­
ţii este redat adevărul amar despre
neajunsurile serioase existente pe a-
tunci în ştiinţa militară sovietică, in
înzestrarea tehnică, în organizarea şi
pregătirea forţelor armate şi, parţial,
în poziţia trupelor din teritoriile de
graniţă şi a flotei, în perioada pre­
mergătoare agresiunii Germaniei. In
carte se vorbeşte despre aprecierile
greşite ale lui Stalin a situaţiei mi-
litaro-politice, care se complicase chiar
spre începutul războiului, şi despre
urmările grele pe care le-au avut a-
ceste aprecieri.
Gu toate neajunsurile şi greşelile
făcute în ajunul războiului, poporui so­
vietic a fost capabil să intimpine cu
bărbăţie ceasul îngrozitor, să săvâr­
şească fapte măreţe de patriotism şi
să obţină victoria, gloria căreia este
nemuritoare.
Acestei fapte de eroism fără seamăn
ii sînt închinate voiumele viitoare ale
„Istoriei Marelui Război pentru Apă­
rarea Patriei“. Noi le aşteptăm cu ne,
răbdare. Dar. chiar primul volum ne
dă temeiul de a considera că editarea
este pe drum bun. Se înţelege că re­
vistele istorice şi oamenii de ştiinţă,
studiind profund şi multilateral această
lucrare colectiva de proporţii, îşi voi
filmul zjLEij^? a
Reacţiunea internaţională a zdrobit
tînăra Republică Sovietică Ungară.
Cei mai buni fii ai poporului ungar
au fost aruncaţi în închisori, schin­
giuiţi, condamnaţi, pe baza unor în­
scenări judiciare, la pedeapsa capi­
tală.
In închisoarea de la Vâcz sînt în­
chişi mai mulţi comunişti. Procesul
lor este în curs. Pe baza unor acu­
zaţii mincinoase, îi pîndeşte moartea.
Pe coridoarele acestei înspăimîntă-
toare închisori răsună la ore fixe pa­
şii deţinuţilor. Merg la muncă. Dar
unul dintre ei e izolat şi scurtele plim­
bări în curtea închisorii le face de
unul singur, sub o escortă puternică.
E Ferenc Szabo, muncitor metalurgist
din Budapesta, fost adjunct ai comisa­
rului poporului pentru sănătatea publi­
că. Procurorul regal îl acuză de omor
şi violenţă.
Szabo e dus la vorbitor. Avocatul
său e autorizat să-l viziteze înainte de
proces. In ciuda controlului sever, a-
vocatul reuşeşte să-i facă cunoscut că
nu mai e nici o speranţă, că-i vor
condamna la moarte. El ÎI sfătuieşte să
evadeze.
Dar cum să evadezi din spatele a-
cestor gratii, cum să dejoci atenţia a-
cestor gardieni instruiţi şi încadraţi
înlr-o disciplină oarbă ?
Există totuşi o posibilitate: în în­
chisoare îşi desfăşoară activitatea doi
preoţi, unul reformat, celălalt catolic.
Sînt concurenţi, fac vînâtoare de su­
flete. Fiecare vrea să cîştige de partea
bisericii pe care o reprezintă, sufle­
tele deţinuţilor. Au influenţă mare a-
supra directorului închisorii şi pentru
a fura cîte un „miel" din turma ad­
versarului, pot obţine şi anumite fa­
voruri-
Szabo Ferenc încearcă această pîr-
ghîe şi... reuşeşte. La cererea preotu­
lui reformat, directorul îi detaşează în
m PROGRAMULDE
31 AUGUST 1360
Programul I : 5,10 Emisiunea pentru
sate : Tribuna fruntaşilor; 6,15 Muzică
uşoară executată la diferite instrumen­
te ; 7,45 Salut voios de pionier; 8,30
Concertul nr. 4 pentru pian şi orches­
tră de Vladigherov; 10,20 Muzică de
cameră de tineri compozitori: 11,03
„Zile vesele de concediu“, program de
muzică uşoară ; 13,05 Interpreţi de mu­
zică de operetă: 14,40 „Săptămînă
muzicii R.D. Vietnam“ ; 16,15 Vorbeşte
M oscova!; 17,30 In slujba patriei;
18,30 Inovatori şi inovaţii; 19,25 Gîn-
tece sovietice; 20,30 „Lucrări simfo­
nice inspirate de mari evenimente is­
torice“ ; 21,15 Jurnalul satelor; 21,45
Muzică uşoară ; 23,18 „In liniştea nop­
ţii“, jnuzică.,de, estradă..............
Programul II : 14,07 „Construim o
viaţă nouă“, program de cîntece din
ţări socialiste; 15,00 Muzică uşoară;
16,50 Curs de limba rusă ; 17,50 Răs­
pundem ascultătorilor; 18,25 „Mulţu­
mim din inimă Partidului“, program de
cînfece pioniereşti; 19,00 Muzică popu­
lară romînească interpretată de Feli-
cian Fărcaşu şi llie Udilă ; 20,30 Chi­
tare Romîniei socialiste; 20,45 Buchet
de melodii populare romîneşti; 21,20
Simfonia a V-a în do minor de Bcetho-
v e n ; 22,30 Moment poetic: J. W.
Cioethe: 23,15 „Festival Bergen 1960“
— Balada în sol minor pentru pian
de Grieg.
BULETINE DE ŞTIRI; 5,00; 6,00;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
(programul II).
spune părerile asupra problemelor con­
crete, vor trage concluzii, care vor ti
preţioase şi pentru autorii lucrării, şi
pentru dezvoltarea pe mai departe a
ştiinţei marxist-leniniste a istoriei în
întregul ei. Ca orice ştiinţă, istoria nu
poate să bată pasul pe loc.
Este important, totuşi, să subliniem
încă de pe acum că materialele pri­
mului volum, dezvăluind „misterul iz­
bucnirii“ celui de-al doilea război
mondial, ne ajută să înţelegem în ce
direcţie s-a schimbat raportul de torţe
dintre lagărul imperialismului şi la­
gărul socialismului în perioada con­
temporană. Pînă mai există imperia­
lism, se mai păstrează încă terenul
pentru războaie agresive. Dar, aşa
cum au arătat congresele XX şi XXI ale
Partidului Comunist al Uniunii Sovie­
tice, noul constă în aceea că în con­
diţiile actuale politica activă de pace
a Uniunii Sovietice şi a întregului
lagăr socialist, sprijinită de mişcarea
popoarelor iubitoare de pace din în­
treaga lume, reprezintă astăzi o putere
uriaşă, capabilă să-şi îndeplinească
rolul său, fără precedent în istoria
omenirii! Declaraţia Consfătuirii repre­
zentanţilor partidelor comuniste şi
muncitoreşti din ţările socialiste, care
a avut loc în 1957, a caracterizat a-
cest rol în următoarele cuvinte-pro-
grarn: „In prezent forţele păcii au
crescut atît de mult, incit există posi­
bilitatea reală de a preîntîmpina răz­
boiul". Doar dogmaticii, care au pier­
dut simţul noului nu văd această
perspectivă.
Istoria şi realitatea contemporană
ne învaţă că îmfăptulvea acestei pers­
pective reale necesită eforturi mari şi
continue din partea tuturor popoare­
lor care apără principiile coexistenţei
paşnice şi sînt .interesate in înlătura;
rea pericolului izbucnirii unui al "trce*i*'
lea război mondial.
Pag. 3
? 0 \pa ş j ? e
brigada care lucrează în livada închi­ care. au luptat şi luptă pentru drep­
sorii. Aci se întîlneşte cu comunistul turile, pentru viaţa fericită a maselor.
Balogh Bela şi cu un alt tovarăş, bă-
trînul comunist Schbnfeld. Toţi trei vor La Gyor, cei doi fugari se întîlnesc
să evadeze. Grădinarul bătrîn, un fost cu Vâghi, un vechi tovarăş de luptă,
ocnaş care şi-a ispăşit pedeapsa, îi a- care este acum conducătorul asociaţiei
jută. Gara nu e departe. Se fixează ora culturale a muncitorilor. Dar în ace-
mesei pentru evadare. Dar Schonfeld eaşi clipă soseşte şi căpitanul Pokol,
nu poate veni cu ei, vechea sa boală care îi urmăreşte.
îi provoacă un acces de dureri teri­
bile. Strîngîndu-şi ultimele forţe, el în­ Poliţia începe razii, percheziţii în
cepe să intoneze un cintec comic, atră- casele muncitorilor, dar curajul şi soli­
gînd asupra sa atenţia gardienilor şi daritatea proletarilor zădărnicesc toate
a celorlalţi deţinuţi. Szabo şi Balogh acţiunile ei.
reuşesc să evadeze.
După un intermezzo palpitant la o
Dar pînă să ajungă la gară, eva­ serbare cîmpenească a .muncitorilor,
darea lor este descoperită şi Ia gară unde Pokol se întîlneşte faţă în faţă
se izbesc de un cordon puternic de cu Szabo, copoiul rămîne compromis
poliţişti. şi eroii noştri reuşesc să se îndrepte
spre frontieră. Aici îi aşteaptă bătrimil
In timpul în care ei se strecurau spre miner Eberlein, care le arată drumul
gară, la închisoare soseşte căpitanul de peste graniţă. Dar Pokol şi jandarmii
jandarmi Tamâs Pokol, cu ordinul de sînt pe urmele lor. începe o cursă pe
a-1 transporta pe Szabo la închisoarea viaţă şi pe moarte. Cei doi fugari se
parchetului din Budapesta. El dispune strecoară pe o rîpă prăpăstioasă, se
încercuirea gării şi se aruncă pe urmele urcă spre frontieră, urmăriţi de Pokol...
celor doi evadaţi. Pokol îl duşmă­ Cînd acesta încearcă să tragă în Sza-
neşte pe Szabo încă din zilele revo­ bo, îşi pierde echilibrul şi cade în pră­
luţiei, cînd Szabo îl demascase pentru pastie.
faptele sale mîrşave.
Szabo şi Bologh au scăpat, au tre­
Szabo şi Balogh fac repede un alt cut bornele de frontieră. Deasupra lor,
plan. Au nevoie de ajutor. 11 caută .în un stol de păsări zboară spre melea­
mijlocul muncitorilor. Se îndreaptă spre gurile patriei. „Ce vorbă trimiţi cu
marele centru industrial, oraşul Gyor, ele spre casă, Feri ?“ — îl întreabă
unde ajung după multe peripeţii. Încă Balogh- „Să spună că vom continua
de pe drum se manifestă cu putere so­ lupta şi vom reveni—" răspunde în­
lidaritatea muncitorească, solidaritatea cercatul luptător revoluţionar.
oamenilor simpli cu comuniştii, cu cei
Filmul rulează la cinematograful „Fi-
limon Sîrbu“ din Deva,
Sg3> & E ?a4zo?e*
31 AUGUST 1960 fletul m ării; Sînge alb ; SEBEŞ:
Intrigă şi iubire: PETROŞANI:
DEVA: La doi paşi de grani­ Vasili Suricov; Poznaşa.
ţă ; Sufletul m ă rii; HUNEDOA­
RA : intrigă şi iubire; Casa li­ -O -
niştită : APOLDUL DE SU S:
Dargostea nu se cum pără; PENTRU 24 ORE
ILIA: Sabie şi sar; ZLATNA:
Sombrero ; TEIUŞ : Căsătoria Vreme schimbătoare cu cerul varia­
I,orenez ; LONEA; Despre prie­ bil. Ploi uşoare sub formă de averse
tenul m eu; BRAD: Ultima a- însoţite în unele locuri, de descărcări
ventură a lut Don J u a n ; HA­ electrice. Temperatura în uşoară scă­
ŢEG: Vinătorii de tigri; O- dere ; ziua între 25 şi 29 grade, iar
RAŞTIE : Cintă Ives Montând ; noaptea între 10 şi 15 grade. Vînt slab
Război şi pace; SIM ERIA: O de la vest.
si de odihnă ; ALBA IULIA : Su­
CETĂŢENII
Azi e uîfima zi cînd vă mai purefi
procura hulerinele-abonament Pronoexpres
penfru iuna septembrie a. c.
Cooperativa „Viaţă nonă“ Praştie
Sediul cenfr&l sfr. 23 August nr. 1
Execută pentru deservirea populaţiei
prin centrele sa le:
© Confecţii de croitorie după comandă
sentru femei, bărbaţi şl copii, cu ma­
terialii! cooperativei şi al clientului;
® încălţăminte comenzi, Incănutări şi re­
paraţii ;
© Lucrări de artă fotografică :
® Reparaţii de radio;
© Reparaţii de biciclete;
m© Pictură de firm e;
Lucrări de blănărie şi cojocărie;
@ Coafură, frizerie, manichiură ;
Garantam calitatea lucrărilor noastre . .c. . f.
•*—-o.
11 1/ 11 >;—>/—>/—»/¦—»/—i/—*r
AN 1 T
Şcoala profesională de uce nici Gurabarza, raionul Brad
regiunea Hunedoara, aduce la cunoştinţa celor interesaţi c2
pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici în anul I pe
baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii
între 7-14 septembrie a.c.
Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner,
Durata de şcolarizare este de trei ani. in tot acest timp.
ucenicii beneficiază de întreţin ere, îmbrăcăminte, rechizite
şcolare şi cazare în mod grat uit.
Pentru examenul de admi tere se primesc elevi absolvenţi
a 7 clase elementare, în vîrstă de 15-18 ani, care sînt obli-
gaţi să prezinte următoarele a cte :
— Certificat de naştere (c opie legalizată)
— Certificat de studii (în original)
— Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau
policlinică, în care să se speci fice rezultatul analizei sîngelui
şi radioscopiei pulmonare.
— Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a
părinţilor sau susţinătorului legal.
Vizita medicală se va face la sediul şcolii in zilele de
5-6 septembrie.
Examenul de admitere con stă în următoarele probe :
— Limba romînă — scris şi oral.
— Matematică —- scris si oral.
—d uJi— I i— I v—/>— ! u_7v__I v_J¦t t__I i.J \__/ i /1,i , 1 . I ¦/i <^
'YYA'YYYX^'
ANUNŢ
ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI AGRICOLE
(DIN ALBA IULIA, FACE CUNOSCUT CĂ EXAMENUL DE'
(ADMITERE PENTRU ANUL 1 ARE LOC INTRE 5-14 SEP-'
CTEMBRIE 1960.
CEREREA DE ÎNSCRIERE VA FI ÎNSOŢITĂ DE UR-<
MĂTOARELE ACTE: '<
— CERTIFICAT DE NAŞTERE (COPIE).
- CERTIFICATUL DE ABSOLVIRE A 7 CLASE ELE *
CMENTARE ÎN ORIGINAL.
C — CERTIFICAT MEDICAL. <
C — DECLARAŢIE TIP DE STARE MATERIALĂ. <
C EXAMENUL DE ADMITERE CONSTĂ DIN URMĂTOA-<
(RELE PROBE: LIMBA ROM ÎNA SI A4ATEMATICĂ, SCRIS'
CSI ORAL.