Page 99 - 1960-08
P. 99
; ' e-:< Cent ral ă j
f' 9fjj1;o,'iaja I
î *IÍO ij ^y-j. j
rtiULETAliL DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAf
mwlsoEialismk Asigurarea viitorului luminos
al patriei reprezintă obiectivul
primordial al politicii externe
a statului nostru
(Din Raportul tovarăşului Gheorg he Gheorghiu-Dej, cu privire la si
tuaţia internaţională şi politica externă a Republicii Populare Romîne).
Anul XII Nr. 1767 Miercuri 31 august 1960 4 pagini 20 bani " 1
mtfraTOUJKg^TiJLyr^^ gns?gimro^sapraaag
Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale a R. P. Romîne
Raportul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
cu privire ia situaţia internaţională şi politica externă
a Republicii Populare Romîne
Tovarăşi deputaţi ş!i deputate, evenimentelor pe arena interna au rupt lanţurile asupririi şi au dau tonul în viaţa internaţională. Tratatului de pace cu Germa viziunea lui genială linia de e- puterilor oocjdentale, s-au putut
ţională. desfăşurat larg steagul luptei Datorită luptei perseverente a
Actuala sesiune a Marii Adu pentru independenţă şi progres nia, pentru normaiizaiea situa voluţie a fenomenelor pe tărîm realiza acorduri internaţionale
nări Naţionale este chemată să Creşterea continuă a forţelor social. Sîntem alături de poporul Uniunii Sovietice, a celorlalte
examineze situaţia internaţiona sociale care militează pentru pa Cubei, care respinge cu hotă ţări ale lagărului socialist şi a ţiei din Berlinul occidental, ca militar pe care le trăim azi. reciproc avantajoase şi de mare
lă şi să dezbată problemele po ce şi securitate internaţională, rîre şantajul, actele de agresiu altor state iubitoare de pace
liticii externe a Republicii Popu pentru democraţie şi progres so ne economică şi ameninţările s-au obţinut unele rezultate pozi c cale sigură spre lichidarea „Tehnica modernă — spunea el însemnătate pentru pacea şi se
lare Romîne. Ea exprimă pozi cial este una din trăsăturile cele imperialismului. (Aplauze). tive în direcţia de'stinderii în via rămăşiţelor războiului şi întă - - contribuie în prezent tot mai curitatea internaţională.
ţia poporului romîn faţă de a- mai semnificative ale situaţiei ţa internaţională. rirea securităţii in Europa (A- mult la caracterul distrugător Este limpede că negocieri fruc
cestea şi în special faţă de pro internaţionale. Aceasta îşi găseş Lupta popoarelor pentru cuce tuoase terminate cu acorduri in
blema dezarmării, cea mai im te cea mai puternică expresie în Faţă de aceste rezultate şi de plauze). al războiului. Va veni o vreme ternaţionale sînt posibile şi pe vi
portantă problemă a vieţii inter dezvoltarea impetuoasă a forţe rirea şi consolidarea independen perspectivele deschise, cele' mai cînd războiul va deveni atît de itor dacă din partea puterilor oc
naţionale — înscrisă pe ordinea lor Uniunii Sovietice şi a celor ţei are un reazim sigur în ţă reacţionare grupări ale burghe Acţiunile provocatoare ale mi- distrugător îneît în general el cidentale se va manifesta o a-
de zi a apropiatei sesiuni a A- lalte ţări care fac parte din sis rile puternicului lagăr socialist. ziei monopoliste şi ale cercurilor litariştilor, ale patronilor mari va deveni imposibil“. preciere lucidă a situaţiei.
dunării Generale a Organizaţiei temul mondial socialist. militariste din Statele Unite ale lor monopoluri de armamente,
Naţiunilor Unite. Noi considerăm ca un factor Americii au dezlănţuit o ofen politica războiu'ui rece şi a Această previziune a lui Le Tovarăşi,
Succesele strălucite ale Uniu de mare importanţă al vieţii in sivă susţinută pentru a anihila cursei înarmărilor nu au adus nin capătă o deosebită actualita
Convocarea în acest scop a nii Sovietice în toate domeniile ternaţionale faptul că o serie de
organului suprem al puterii de construcţiei comunismului, creş state nesocialis- şi nu pot aduce Statelor Unite te în vremea noastră. Faptul Poporul romîn consideră pro
stat subliniază marea însemnă
tate pe care partidul şi guver terea în linie ascendentă a pro te cum sînt In decît un eşec după altul. că superioritatea în domeniul blema dezarmării ca problema
nul nostru o acordă vieţii in ducţiei industriale şi agricole în
ternaţionale şi îndeosebi proble soţită de rapida şi continua ri Evenimentele armelor celor mai moderne nu cea mai importantă, problema-
mei dezarmării. Este un izvor cheie a vieţii internaţionale. Re
de forţă al puterii populare fap dicare a nivelului de trai în, ţă dia, Indonezia. din Coreea de este de partea forţelor agre zolvarea ei nu este şi nu poate
tul că politica noastră externă rile care construiesc socialismul Birmania, Cey Sud, Turcia, Ja siunii constituie un factor "im să rămînă un simplu deziderat;
se identifică cu cerinţele şi as — toate aceste realizări în ca Ion şi altele duc ponia, Laos, portant de preîntîmpinare a răz istoria a pus-o la ordinea de zi
piraţiile poporului, că ea se re se exprimă superioritatea so o politică de pa boiului. (Aplauze). ca o sarcină vitală, urgentă şi —
bucură de sprijinul activ al a- cialismului exercită o influenţă ce şi de nepar- desfăşurate ca trebuie subliniat — realistă.
cestuia. determinantă asupra întregii ticipare la blo într-o reacţie în Dacă aţîţătorii la război s-ar
dezvoltări contemporane, însu curile militare lanţ, arată fali lansa într-o aventură militară, Este o monstruozitate ca în
Marea Adunare Naţională se fleţind pe oamenii muncii, toa occidentale. A- mentul politicii popoarele ar pune capăt pentru epoca noastră, epocă de mari
întruneşte la scurtă vreme du părîndu-şi inde „de pe poziţii totdeauna sistemului capitalist descoperiri ale geniului uman,
pă cel de-al III-lea Congres al te popoarele în lupta lor pentru pendenţa şi de forţă“. Toc generator de războaie şi sufe- capabile să ridice umanitatea pe
Partidului, care a consfinţit vic independenţă, pentru o viaţă cu drepturile suve mai datorită a- rinţi pentru întreaga omenire. noi culmi ale progresului şi ci
toria deplină a socialismului în rane, un număr cestei politici vilizaţiei, sume fantastice, resur
ţara noastră şi a marcat intra adevărat liberă şi fericită. crescînc! de sta numeroşi co Noi sîntem convinşi de supe se, energii umane’ uriaşe să fie
rea în noua etapă de dezvolta te din Asia, A- rioritatea socialismului în toate
re a ţării — etapa desăvîrşirii Este caracteristic pentru fizio frica şi America
construcţiei socialismului. Popo nomia morală a celor două Latină ajung la mentatori şi li domeniile. Considerăm însă că irosite pentru pregătirea unui
rul romîn a păşit cu hotărîre şi lumi — socialistă şi capitalis o poziţie comu deri politici a- terenul pe care trebuie să ne în- război pustiitor. De aceea, po
elan la înfăptuirea programu tă — că, în timp ce ştiinţa so nă cu statele so
lui de luptă şi de muncă, ela vietică apropie clipa primei că cialiste în pro mericani apre trecem cu capitalismul este nu poarele cer să înceteze cursa
borat de Congres. Planul de şa lătorii a omului în spaţiul in blemele mari
se ani, schiţa programului de terplanetar, în Statele Unite ale ale războiu ciază că nicio războiul nuclear, ci producţia înarmărilor, să fie' înfăptuită de
perspectivă oglindesc cu putere Americii, aşa cum mărturisesc
preocupările paşnice, constructi înşişi autorii programului ame dată în decursul de bunuri materiale, ştiinţa, cul zarmarea generală şi totală.
ve ale poporului romîn şi ma rican de cercetări cosmice, se
rea lui încredere în viitor, în acordă prioritatea eforturilor secolului nostru tura şi arta, tot ceea ce poate Necesitatea dezarmării a deve
perspectivele păcii mondiale. Re- spre realizarea satelitului-spion.
ferindu-ne la industrie, temelia prestigiul şi au înnobila şi înfrumuseţa viaţa o- nit atît de evidentă, cerinţa po
forţei economice a ţării, ea indi Sîntem martorii elanului de poarelor de a o înfăptui atît ce-
că — vorbind în mod figurat — toritatea State mului.
că în decurs de 6 ani vom făuri nestăvilit al mişcării jle elibera viguroasă, îneît. nici o ţară, nici
o Romînie de două ori mai pu re naţională, care dărîmă ulti lor Unite ale A- Socialismul nu are nevoie să un guve'rn nu mai poate nega
ternică decît cea de astăzi, iar mii piloni ai perimatului şi odio fie impus pe calea armelor, prin însemnătatea şi urgenţa proble
peste 15 ani — de 26 de ori mai sului sistem al colonialismului. mericii nu au a- război. El va triumfa prin for mei. Aceasta s-a reflectat în a-
puternică decît cea dinainte de Numai în acest an au apărut pe ţa exemplului viu, prin ajunge doptareă unanimă de către Or
război. Iată planul de „cuce harta lumii 14 noi state ale lui şi păcii ca juns la un ni rea şi depăşirea din punct de ve ganizaţia Naţiunilor Unite a Re
riri“ şi „expansiuni“ pe care continentului african. Dintr-o re dere economic a celor mai a- zoluţiei privitoare la dezarmarea
ni l-am pus în faţă şi pe care-1 zervă a imperialismului, popoa şi în alte pro vel atît de co- vansate ţări capitaliste. prin generală şi totală — idee care
vom înfăptui cu armele păcii ! rele care scutură lanţurile scla bleme esenţiale marile avantaje ale sistemului
(Aplauze puternice). viei, devin o rezervă a forţe ale vieţii inter borît. socialist, prin pilda pe care ova a stat la baza propunerilor pre
lor păcii şi progresului social. naţionale. De a- oferi tuturor popoarelor înaltul zentate la Organizaţia Naţiuni
Asigurarea viitorului luminos Promovarea de către tinerele ceea între state Neliniştea stîr- nivel de trai şi de cultură al oa lor Unite în septembrie 1959 de'
ăl patriei reprezintă obiectivul state independente aîro-asiatice le socialiste şi menilor în socialism şi comu către guvernul sovietic.
primordial al politicii externe a a unei politici de coexistenţă noile state in nită chiar în si nism. (Aplauze puternice).
statului nostru. Congresul al paşnică lărgeşte „zona păcii“ şi dependente s-'au Criteriul hotărîtor în materie
III-lea al Partidului a definit restringe posibilităţile forţelor a- nul aliaţilor oci- Iată esenţa politicii noastre de de dezarmare, ca de altfel în ori
cu claritate politica externă pro creat şi se dez ce dome'niu sînt faptele. Uniunea
movată de Partidul Muncitoresc gresiunii. V dentali de ca
Romîn şi de Guvernul Republi Evenimentele actuale spulbe tipw - 5 1 vtev- racterul aventu
cii Populare Romîne, politică de m . « f i i i : ;-, . rist al politicii
fermă apărare a păcii. ră legenda creată în marile me ËlEmEm i ţ i #
tropole occidentale că popoarele ¦ B l •U p imprimate de
La temelia politicii externe a înrobite obţin independenţa din voltă legături f t e i p t t i t mmií militariştii de la
statului nostru s-a aflat şi se mărinimia colonialiştilor. In rea
află prietenia şi alianţa indes litate, independenţa este rezulta trainice, multi I h M m Pentagon, cu- coexistenţă paşnică. Sovietică, ţările socialiste au în
tructibilă cu Uniunea Sovietică tul luptei pline' de jertfe duse
şi celelalte ţări ale lagărului so vreme îndelungată de popoarele laterale. wmîMmm m rentul care se Statele socialiste militează soţit propunerile lor de dezarma
cialist. Coeziunea şi unitatea care au sfărîmat lanţurile scla f!!!§ dezvoltă Într-o pentru coexistenţă paşnică, nu
lagărului socialist reprezintă viei coloniale. Nenumărate fap Importante de serie de ţări pentru că ar fi lipsite de forţă re cu măsuri concrete. Este cu
chezăşia apărării păcii, garan te arată că chiar după proclama participante la şi de nervi tari, ci pentru că noscut că în ultimii ani, ţările
ţia victoriei politicii de pace şi rea independenţei de stat, colo plasări în direc- '• acest principiu este singurul participante la Tratatul de la
securitate internaţională. nialiştii caută pe toate căile, in Varşovia, printre care' şi Romî-
clusiv prin agresiune directă, să ţia sprijinirii e
In strînsă unire cu celelalte sugrume libertatea noilor state.
ţări ale lagărului socialist, Re Cînd poporul congolez a arătat !orturilor spre ‘¦•'V blocurile agresi conform cu caracterul umanist nia, preocupîndu-se în permanen
publica Populară Romînă mili că înţelege să se' bucure de o destindere inter- { şi nobil al concepţiei comunis ţă de asigurarea capacităţii de
tează activ pentru micşorarea independenţă reală, foştii stăpî- ve de a se eli te despre lume şi societate. luptă a forţelor armate şi înzes-
încordării internaţionale, pentru nitori au pornit, cu sprijinul a- naţională s-au ' trîndu-le cu tot ce este necesar
promovarea principiilor de co liaţilor lor din N. A. T. O., o bera de riscurile Evenimentele de la Paris din pentru a da rip'osia cuvenită ori
existenţă paşnică, pentru zădăr acţiune' militară împotriva in produs şi în opinia publică din ţă roadele eforturilor îndreptate acestei politici, protestele oficiale luna mai au demonstrat puteri cărui agresor, au redus totodată
nicirea oricăror uneltiri ale dependenţei şi integrităţii ti spre destindere şi a înrăutăţi ale guvernelor respective împo lor occidentale că politica de în mod unilateral efectivele ar
cercurilor imperialiste agresive, nerei Republici Congo. Pactul rile occidentale. Oameni politici climatul internaţional. triva folosirii bazelor de pe te coexistenţă paşnică, de destin matelor şi cheltuielile militare,
pentru înfăptuirea dezarmării N. A. T. O. pe care con influenţi, muncitorii, partizanii ritoriul lor in scopuri provoca dere şi de negocieri dusă de îndreptînd numeroase fonduri
generale şi totale şi statornici ducătorii occidentali nu ostenesc mişcării pentru pace, diferitele Trimiterea avioanelor america toare, iată cîteva din roadele pe Uniunea Sovietică, de lagărul spre sectoare productive ale eco
rea unei păci trainice în lume. în a-1 descrie ca un „pact de organizaţii pe'ntru interzicerea ne de spionaj în spaţiul aerian care le-a cules Washingtonul în socialist, nu are nimic de-a face nomiei şi trimiţînd pe ostaşii de.-
Această politică corespunde in fensiv“ şi-a arătat în faţa lumii armelor atomice din ţările apu a,l Uniunii Sovietice, torpilarea urma acţiunilor sale recente.
tereselor vitale ale poporului ro întregi caracterul său agresiv, sene se pronunţă din ce în ce mai întîlnirii şefilor guvernelor celor
mîn, intereselor forţelor păcii şi îndreptat nu numai împotriva hotărît pentru schimbarea cursu patru puteri, în care omenirea Numai oameni care şi-au cu slăbiciunea. Poziţia demnă mobilizaţi pe frontul industriei,
progresului de pretutindeni. Ea statelor socialiste, dar şi împo lui actualpi politici de încordare şi-a pus mari speranţe, zădărni pierdut minţile pot împinge as şi hotărîtă a tovarăşului Hruş agriculturii sau culturii.
nu este dictată de considerente triva mişcării de elibe'rare din şi de război rece. cirea tratativelor în problema de
de conjunctură, ci este o orien colonii şi ţări dependente. J3-a zarmării sînt expresii ale orien tăzi lucrurile spre un război ca ciov la Paris a trezit la realita Aceste măsuri ale statelor so
tare politică permanentă, lumi doved't însă, încă o dată, că în Zi de’ zi evenimentele de pe a- tării cercurilor conducătoare a- tastrofal. Tehnica militară a a- te pe conducătorii occidentali, cialiste menite a crea condiţii fa
nată de farul învăţăturii mar- zilele noastre operaţiunile colo- rena internaţională confirmă jus mericane spre subminarea păcii. juns în zilele noastre la un ase făcîndu-i să priceapă că ne vorabile negocierilor de dezar
xist-leniniste, fundamentată pe niale de „pacificare“ sînt pînă teţea aprecierilor Declaraţiei Aceste acţiuni au fost însoţite de mare, n-au fost urmate de nimic
aprecierea ştiinţifică a raportu la urmă sortite eşecului. Poporul Consfătuirii de la Moscova şi o nouă intensificare a cursei menea nivel îneît un conflid gocieri fructuoase cu Uniunea asemănător în Statele Unite ale
romîn salută lupta eroică a po Manifestului Păcii din 1957, ba înarmărilor şi a măsurilor mili militar în care s-ar folosi arme Americii şi în celelalte state oc
lui de forţe şi a tuturor facto porului congolez şi a celorlalte zate pe teza că în epoca noastră tariste în cadrul N.A.T.O. le rachetă şi bombele nucleare Sovietică se pot duce numai pe cidentale. Dimpotrivă, Mintsie'-
popoare africane care-şi apără forţele care' luptă pentru pace au ar aduce omenirii jertfe, distru rul de Război al Statelor Unite
rilor, care influenţează mersul cu un curaj admirabil dreptul la crescut atît de puternic îneît s-a Poporul romîn, ca şi celelalte geri şi calamităţi incomparabi bază de egalitate, pe baza res ale Americii a anunţat că gu
o viaţă independentă. (Aplauze). creat posibilitatea deplină a pre popoare iubitoare de pace, ur le cu cele din trecutele războaie. pectării reciproce a intereselor vernul american va spori în 1960
întâmpinării războiului mondial. măreşte cu vigilenţă măsurile alocaţiile militare la 41,5 mili
Pe continentul american, în Această posibilitate se poate In epoca noastră coexistenţa fiecărui stat. (Aplauze). arde dolari. „Aceasta — relatea
America Latină, socotită de mai îndreptate spre accelerarea re- paşnică a devenit o necesitate Experienţa întregii perioade is ză Agenţia United Press Interna
bine de un secol „curtea dosni transforma în realitate nu din militarizării Germaniei occiden vitală pentru întreaga omeni
că a Statelor Unite", patrioţii cauză că imperialismul şi-ar fi tale. încercarea de a ascunde re. Altă alternativă rezonabilă torice de la crearea primului stat tional — este o cifră record pe
Cubei conduşi de Fidel Castro schimbat natura şi ar fi re'nunţat de ochii lumii complotul înar nu există pentru nici un stat. socialist, Uniunea Sovietică —
la planuri războinice, ci din cau mării atomice a Republicii Fe pe'rioadă în care au apărut noi timp de pace şi ea depăşeşte cu
ză că raportul de forţe pe arena derale Germane a fost descon- state socialiste — demonstrează
mondială s-a schimbat în favoa spirat de înşişi generalii vest- cu p'risosinţă că ori de cîte ori în
rea forţelor păcii, democraţiei şi germani. Prin „memorandumul" preajma tratativelor sau la masa
socialismului şi că acest proces comandamentului Bundeswehru- încă cu mulţi ani în urmă, tratativelor a existat o înţele’gere
se accentuează tot mai mult. marele Lenin a arătat cu clar realistă a situaţiei din partea (Continuare in pag. 3-a)
lui, căruia guvernul de la Bonn
De cea mai mare' însemnătate i-a dat în mod public apreba- Deschiderea lucrărilor sesiunii extraordinar O
în determinarea deplasărilor din tea, foşti generali nazişti cer — a Marii Adunări Naţionale
opinia publică au fost şi sînt e- într-o formă ultimativă — înzes
forturile neobosite depuse de trarea armatei vest-germane cu Marţi, 30 august s-au deschis lucră Anton Moisescu, Mihai! Ralea, Gheor prinde un singur punct !„Situaţia in
U.R.S.S. pentru îmbunătăţirea toate armele, inclusiv arma a- rile sesiunii extraordinare a Marii A- ghe Stoica şi ceilalţi membri ai Pre ternaţională şi politica externă a Re
climatului internaţional, spiritul romicâ. Caracterul militarist, a- dunări Naţionale a R.P. Romîne. zidiului Marii Adunări Naţionale , publicii Populare Romîhe“.
de' iniţiativă al Partidului Comu gresiv al cercurilor revanşarde
nist al Uniunii Sovietice şi al de la Bonn apare acum într-o Deputaţii au primit cu puternice a- La deschiderea sesiunii au asistat Primit cu puternice aplauze, tovarăşul
guvernului sovietic în frunte cu lumină şi mai evidentă. plauze pe conducătorii partidului şi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar
tovarăşul Hruşciov în promova statului. la Bucureşti. Au fost de faţă condu
rea coexistenţei paşnice, fermi Interesele păcii în Europa cer cători ai instituţiilor centrale, ai or al 6.Q. al P.M.R., membru al Prezidiu
tatea cu care dejoacă manevrele' să se ia măsuri energice pentru In loja din dreapta incintei au luat ganizaţiilor obşteşti, fruntaşi în mun lui Marii Adunări Naţionale, a pre
adepţilor încordării, perseveren prevenirea primejdiei militaris loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, că din întreprinderile Capitalei, oameni zentat raportul: „Situaţia internaţio
ţa cu care militează pentru uni mului german. Ţara noastră Ofcivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil de ştiinţă şi cultură, ziarişti romîni şi nală şi politica externă a Republicii
rea forţelor păcii. (Aplauze ţur- Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Geau- corespondenţi ai presei străine. ' Populare Romîne",
tunoase). Comentatori occiden ' sprijină cu hotărîre poziţia jus şescu, Alexandru Drăghici, Alexandru
Moghioroş, Dumitru Goliu, Leonte Rău- Tovarăşul Constantin Pîrvulescu, pre Lucrările sesiunii continuă.
tali şi lideri politici recunosc că tă a Uniunii Sovietice şi a Re tu, l.eontin Sălăjan, Ştefan Voitec, şedintele Marii Adunări Naţionale, a
Mihai Dalea, Alexandru Bîrlădeanu. deschis lucrările sesiunii. ?
iniţiativele diplomatice ale Uni publicii Democrate Germane, ca
In loja din stînga incintei au luat Marea Adunare Naţională a adoptat In cursul zilei de marţi, Comisia de
unii Sovietice sînt acelea care re se declară pentru încheierea loc tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, în unanimitate ordinea de zi, care cu politică externă a Marii Adunări Na
ţionale s-a întrunit în şedinţă de lu
cru. (Agerpres).
