Page 1 - 1960-09
P. 1

__

                                             ' BIHlclî>cfc Cei

                                                HwWí'írvu,-. :                           PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAI                                                  Hotarîrile sesiunii extraordinare a Marii
                                             i__                                                                                                                                       Adunări Naţionale a Republicii
                                                                                                                                                                                                 Populare Romîne
Anul XII Nr. 1768                                   vioi 1 septem brie I960                                                          4 pag-ini 20 bani
                                                                                                                                                                                                                                                             i
                                             !E>SiSÍ{*«55^5y55555iKa                                                                                                                    MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII POPULARE ROM INE ÎNTRUNITĂ IN ZILELE DE 30
                                                                                                                                                                                ŞI 31 AUGUST a.c., IN SESIUNE EXTRAORDINARA, APROBA RAPORTUL PREZENTAT DE TOVARĂŞUL
                                                                                                                                                                                GHEORGHE GHEORG1HU-DEJ, PRIM SECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCI­
                                                                                                                                                                                TORESC ROMIN, MEMBRU AL PREZIDIULUI MARII ADUNARI NAŢIONALE, CU PRIVIRE LA SITUAŢIA
                                                                                                                                                                                INTERNAŢIONALA Şl POLITICA EXTERNA A GUVERNULUI REPUBLICII POPULARE ROMINE.

                                                                                                                                                                                                                                               îl

                                                                                                                                                                                        MAREA ADUNARE NAŢIONALA A REPUBLICII POPULARE ROMINE HOTĂRĂŞTE GA DELEGAŢIA
                                                                                                                                                                                REPUBLICII POPULARE ROMINE LA A 15-a SESIUNE A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE SA FIE
                                                                                                                                                                                CONDUSA DE TOVARĂŞUL GHEORGHE GHEORGHIU-DE.I.

 SESIUNEA EXTRAORDINARĂ                                                                                                                                                             Sporind                                               P en tru ®aceesnS
A MARII ADUNĂRI NATIONALE                                                                                                                                                                                                               cam paniei agricole
                                                                                                                                                                                productivitatea
                                                                                                                                                                                     muncii                                                  de teasiiMă

                                             A R. P. ROMINE                                                                                                                     Roadele inifiafîvei                               Congresul al III-                      tenţia cuvenită pre-
                                                                                                                                                                                                                                fea al P.M.R. a                          gătirii şi desfăşu-
                                                                                                                                                                                                                                                                         rării campaniei a-
                                                                                                                                                                                Furnaliştii din Călan, care au pus în faţa tutu-                        DA VID LAZĂR

                                                                                                                                                                                pornit. în luna trecută iniţiativa ror muncitorilor, in- secretar a! Gomitetului regional P.M.R. gricole din toamna

                                                                                                                                                                                de a aplica în producţie tot ce-i               ginerilor şi tehnicie-  Hunedoara        anului trecut, unde
                                                                                                                                                                                nou în tehnica furnalelor, au ob­
    Miercuri dimineaţa au conti­              lui ca în fruntea delegaţiei ro-            preşedintele Gonsiliului Gentral            aprobat în unanimitate raportul           ţinut în perioada 1-29 august un                nilor din G.A.S. şi ----- nu 5.au făcut ară-
 nuat lucrările sesiunii extraor­            mîne la cea de-a 15-a sesiune a              al Sindicatelor.                            prezentat de tovarăşul Gheor­             indice mediu de utilizare al fur­
dinare a Acarii Adunări Naţio­                Adunării Generale a O.N.U. să                                                          ghe Gheorghiu-Dej.                         nalelor cu 20 la sută mai !nare                 S.M.T., a ţărănimii din unităţile a- turile adînci de vară, nu s-au admi­
nale a R. P. Romîne.                         fie desemnat tovarăşul Gheor­                  Au luat apoi în continuare cu-                                                      decît cel planificat.
                                             ghe Gheorghiu-Dej.                          vîntul la discuţii deputaţii Lu­               Luînd apoi cuvîntul, tovară­                                                            gricole socialist-cooperatiste, a tutu­ nistrat în sol odată cu arăturile în-
   Şedinţa a fost deschisă de to­                                                         dovic Takacs, circumscripţia e-            şul Ion Gheorghe Maurer a ară­                La furnalul nr. 1, unde s-a
varăşul Gonstantin Pîrvulescu,                   Propunerea a fost primită de            lectorală Luduş, regiunea Cluj,             tat că avînd în vedere importan­           introdus utilizarea aerului con­                ror celor care lucrează în agricul­ grăşăminfele necesare, pregătirea so­
preşedintele Marii Adunării Na­               deputaţii Marii Adunări Naţio­             Agripina Chişcă, circumscripţia             ţa deosebită a sesiunii a 15-a a           diţionat şi s-a mărit intensita­
ţionale.                                     nale cu puternice şi îndelunga­             electorală Buhuşi. regiunea Ba­             Adunării Generale a Organiza­              tea de ardere s-a obţinut în a-                 tură sarcina ca pînă în 1965 să pro­ lului s-a făcut cu întirziere şi în con-
                                             te aplauze.                                 cău, Gheorghe Călinescu, cir­               ţiei Naţiunilor Unite, care ur­            ceastă lună, în medie, zilnic, pe
   S-a trecut la discuţia asupra                                                         cumscripţia electorală Baloteşti,           mează să dezbată problema de­              fiecare metru cub volum util de                 ducem anual în cjndiţii climaterice diţiuni agrotehnice necorespunzătoare,
raportului prezentat de tovară­                 In continuare, au luat cuvin -           regiunea Bucureşti, Stanciu Sto-            zarmări generale şi totale, pre­           furnal, cîte 235 kg. fontă peste
şul Gheorghe Gheorghiu - Dej,                tul la discuţii, deputaţii: Vic­            lan, circumscripţia electorală Bu-          cum şi alte probleme internaţio­                                                           normale 5—5,4 milioane tone de grîu. unde nu s-a acordat toată atenţia pre­
prim secretar al G.C. al P.M.R.,             tor Bolojan, circumscripţia elec­           zău-Vest, regiunea Ploeşti, Ni­             nale de importanţă deosebită,              indicele planificat. Totodată,
membru al Prezidiului Marii                  torală Derna, regiunea Oradea,              colae Daşcovici, circumscripţia             în şedinţa comună a Prezidiului            consumul de cocs planificat a                   realizîndu-se o recoltă medie de cca. gătirii seminţei efc., recoltele din a-
Adunări Naţionale, privind :                 Traian Ionaşcu, circumscripţia              electorală Alexandru Sahia, ora­            Marii Adunări Naţionale şi a               fost redus cu 60 kg. pe tona de
„Situaţia internaţională şi poli­            electorală Fundulea, regiunea               şul Bucureşti, Mihail Ralea, cir­           Consiliului de Miniştri al Repu­                                                           1.800 kg. Ia ha. pe întreaga agricul­ cest an au fost sub nivelul mediu-
tica externă a Republicii Popu­              Bucureşti. Ioan Moldovan, cir­              cumscripţia electorală Huşi, re­            blicii Populare Romîne din 31
lare Romîne".                                cumscripţia electorală Filimon              giunea Iaşi.                                august a. c., s-a hotărît să se                                                            tură şi de cca. 2.500 kg. ia ha. în Numai aşa se explică de ce în gos­
                                             Sîrbu, oraşul Bucureşti, general                                                        supună spre aprobare Marii A-
   Primit cu vii aplauze a luat              de armata Iacob Teclu, circum­                 Primit cu puternice aplauze, a           dunări Naţionale ca delegaţia                                                              G.A.S.                                   podării agricole colective cum sînt
cuvîntul tovarăşul îon Gheorghe              scripţia electorală Buziaş, regi­           luat cuvîntul tovarăşul Chivu               Republicii Populare Romîne la
Maurer, preşedintele Prezidiului             unea Timişoara, Nicolae Mic-                Stoica, preşedintele Consiliului            a 15-a sesiune a Organizaţiei                                                              Experienţa şi practica anilor prece­ cele din Pianul de Sus, raionul Sebeş,
Marii Adunări Naţionale a R.P.               şan, circumscripţia electorală              de Miniştri.                                Naţiunilor Unite să fie condusă
Romîne. Subliniind că actuala                Goşereni, regiunea Bucureşti,                                                           de tovarăşul Gheorghe Gheor-                                                               denţi au demonstrai că obţinerea u- Fierghin şi Gistel, raionul Alba, Bîr-
dezbatere din cadrul Marii Adu­              Anton Breitenhofer, circumscrip­               In numele Comisiei de politi­            gfiiu-Dej.
nări Naţionale în legătură cu si­            ţia electorală Săcălaz, regiunea            că externă a Marii Adunări Na­                                                                                                         nor recolte mari de cereale şi în său. raionul llia, Băcia şi Strei ra­
tuaţia internaţională şi politica            Timişoara, Virgil Troîin, cir­              ţionale, deputatul ATihail Crucea-             Intr-o atmosferă de puternic
externă a Republicii Populare                cumscripţia electorală Zeletin,             nu, preşedintele comisiei, a pre­           entuziasm Marea Adunare Na­                                                                special de griu, depinde in cea mai ionul Hunedoara, Peşteniţa şi Galaţi
Romîne demonstrează avîntul                  regiunea Bacău, .Iustin Moisescu,           zentat apoi proiectul de hotărîre           ţională a adoptat în unanimita­
impetuos cu care poporul nostru              circumscripţia electorală Hîrlău,           pentru aprobarea de către Ma­               te o hotărîre prin care aprobă                                                             mare măsură de organizarea şi exe­ raionul Haţeg, recoltele obţinute au
apără cauza păcii şi hotărîrea               regiunea Iaşi, Maria Rosetti, cir­          rea Adunare Naţională a rapor­              această propunere.
ţării noastre de a milita ca şi              cumscripţia electorală Gălimă               tului prezentat de tovarăşul                                                                                                           cutarea ia timp a tuturor lucrărilor fost nesatisfăcătoare.
pînă acum pentru promovarea                  neşti, regiunea Piteşti.                    Gheorghe Gheorghiu-Dej cu pri­                 Tovarăşul Constantin Pîrvu­
coexistenţei paşnice, tovarăşul                                                          vire la situaţia internaţională şi          lescu a declarat apoi închise lu­          fontă.                                          campaniei de toamnă, aplicarea în con­     Avem toate condiţiile
Ion Gheorghe AAaurer a propus                   După o scurtă pauză, primit              politica externă a guvernului               crările sesiunii extraordinare a                                                           diţii optime a întregului complex de     pentru a obţine o recoltă
în numele Prezidiului Marii A-               cu vii aplauze, a luat cuvîntu!             Republicii Populare Romîne.                 Marii Adunări Naţionale.                      In prezent, furnaliştii uzinei               măsuri agrotehnice.
dunări Naţionale şi a guvernu­               tovarăşul Gheorghe Apostol,                                                                                                        „Victoria“ desfăşoară cu şi mai                                                                de grîu sporită
                                                                                            Marea Adunare Naţională a                                        (Ager preş).       multă însufleţire întrecerea pen­                 Ga urmare a executării lucrărilor a-
                                                                                                                                                                                tru sporirea pe mai departe a                   gricole de toamnă, an de an în con­         Pentru asigurarea unei recolte bo­
                                                                                                                                                                                productivităţii agregatelor pe                  diţii tot mai bune, în ultimii 5 ani     gate îri anul 1961, trebuie să ţinem
                                                                                                                                                                                                                                recolta de grîu a crescut simţitor în­

                                                                                                                                                                                care le exploatează.                            deosebi în unităţile agricole socialis­ seama de întreaga experienţă dobîndită

                                                                                                                                                                                        1,023 fone                              te. (n gospodăriile agricole de stat şi  in campaniile agricole de toamnă din
                                                                                                                                                                                                                                colective din regiune, s-au obţinut a-   anii trecuţi.
                                                                                                                                                                                   cărbune pe posf                              nual producţii de grîu mai mari gu
                                                                                                                                                                                                                                220—350 kg. la ha. faţă de sectorul         La baza pregătirii şi desfăşurării lu­
                                                                                                                                                                                   Muncitorii, tehnicienii şi ingi­             individual. In gospodăria agricolă de    crărilor agricole de toamnă trebuie să
                                                                                                                                                                                nerii de la exploatările miniere                stat din Gaida de .tos în fiecare an     stea aplicarea in condiţiile pedoclima­
                                                                                                                                                                                din Valea Jiului, introducînd pe                — cu excepţia anului în curs — pro­      tice ale regiunii noastre, a recoman­
                                                                                                                                                                                scară largă armarea metalică şi                 ducţia de grîu a depăşit 2.000 kg-       dărilor Ministerului Agriculturii cu pri­
                                                                                                                                                                                extinzînd metodele înaintate de                 la ha. In această unitate s-a obţinut    vire la cultura griului de toamnă pen­
                                                                                                                                                                                lucru, ob|in lună de lună suce-                 chiar şi în condiţiile climaterice ne­   tru anul agricol (960—1961.
                                                                                                                                                                                se tot mai frumoase în creşterea                favorabile din acest an. o recoltă
                                                                                                                                                                                productivităţii muncii. Aşa, de                 medie de griu la ha. de t .(»85 kg.         Avem toate condiţiile ca în anui ce
                                                                                                                                                                                pildă, în perioada 1-26 august,                 de pe o suprafaţă de 165 ha.             vine să asigurăm o producţie supe­
                                                                                                                                                                                pe întregul bazin carbonifer s-a                                                         rioară de cereale şi îndeosebi de grîu.
                                                                                                                                                                                obţinut o productivitate de 1,023                  Recolte superioare au fost obţinute   Ghid afirmăm acest lucru, ţinem sea­
                                                                                                                                                                                tone de cărbune pe post.                        şi înfr-o serie de gospodării agricole   ma de unii factori hotăritori c a :
                                                                                                                                                                                                                                                                         preponderenţa sectorului socialist coo­
                                                                                                                                                                                   Cele mai frumoase succese în                 colective, cum sînt cete din Miceşfi,    peratist, creşterea simţitoare a bazei
                                                                                                                                                                                această perioadă au fost obţi­                                                           materiale şi capacităţii de. lucru a
                                                                                                                                                                                nute de minerii din Lupeni,                     Obreja, Benic. Miercurea, Apoldul de     S.M.T.-urilor şi gospodăriilor de stat
                                                                                                                                                                                Vulcan şi Petrila.                                                                       precum şi a gospodăriilor agricole co­
                                                                                                                                                                                                                                Sus, Cîlnic, Deva şi altele, de pe te­   lective, existenţa unui număr mai ma­
                                                                                                                                                                                                                                                                         re de tehnicieni şi ingineri agronomi
                                                                                                                                                                                                                                renurile cărora s-au obţinut în medie    şi cu o experienţă mai bogată etc.
                                                                                                                                                                                                                                                                         Folosirea deplină a factorilor mai sus
                                                                                                                                                                                                                                Ia ha. peste 2.000 kg. grîu.

                                                                                                                                                                                                                                   Acolo unde însă nu s-a acordat a-

                                             in                                                                                                                                                                                                                          amintiţi asigură efectuarea lucrărilor

                                                                                                                                                                                                                                                                         agricole din toamna acestui an la timp

                                                                                                                                                                                                                                                        « şi în condiţii optime, punîndu-se baza

                                                                                                                                                                                                                                                                         unei recolte sporite in anul viitor.

Prezidiiilii Marii itliitiăf                                                                                                                                                    .p itlP                                                                                  La indicaţiile Gomitetului regional

Tovarăşi deputaţi ş! deputate,               externă a ţărilor socialiste s-a impus în   o nouă şi puternică confirmare a a-         înainte şi să se asigure participarea                                                              ţ s u r5nţ y wí Äy#Wy -» ,'i     de partid şi Gomitetului executiv al
                                             mintea şi în inima majorităţii oame­        cestei linii consecvente în politica noa­   în cadrul sesiunii O.N.U. a reprezen­                                                                                               Sfatului popular regional, majoritatea
   Am ascultat cu toţii, cu un deose­        nilor ca o poliiică care are ca ţel         stră externă.                               tanţilor cu cel mai mare prestigiu in                                                                                     A         organizaţiilor de partid şi a sfaturilor
bit interes, Raportul prezentat ieri de to­  suprem apărarea păcii, ea a determi­                                                    viaţa statelor, împuterniciţi de către                                                                                              populare au trecut la pregătirea cam­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej des­          nat profunde schimbări pozitive în ati­        Deşi principiile coexistenţei paşnice,   popoare cu cea mai înaltă răspundere                                                                                   m C: j
pre „Situaţia internaţională şi politica     tudinea şi mentalitatea opiniei publice     recunoscute ca singurele raţionale de       in adoptarea unor decizii importante
externă a Republicii Populare Romîne".       din Occident, a întărit prestigiul sis­     călre popoare, sînt principii după care     pentru viaţa umanităţii.                                                                                                            paniei agricole de toamnă ţinînd sea­
Acest Raport a făcut o profundă              temului socialist mondial şi ai ideilor     ar trebui să se călăuzească în mod
analiză a factorilor principali care de­     socialismului.                              normal relaţiile tuturor statelor, există      Declaraţia fostului ministru laburist,                                                                                           ma de condiţiile specifice fiecărui ra­
termină evoluţia vieţii contemporane, a                                                  insă forţe imperialiste care exercită       Arthur Henderson, membru in Ga­
definit cu claritate şi vigoare caracte­        Ga putere iubitoare de pace, Romînia     incă o puternică influenţă asupra poli­     inera Comunelor, publicată de ziarul                                                                                                ion şi comune în parte. Astfel, în
rul constructiv al politicii noastre ex­     şi-a adus contribuţia sa în cadrul lagă­    ticii externe a unor puteri occi­           „The Times“, care afirmă că : „Sînt
terne, a exprimat avîntul, impetuozita­      rului socialist, în activitatea diverselor  dentale, dispun de pîrghii şi mij­          multe de spus în favoarea participării                                                                                              raioanele Orăştie, llia şi Sebeş, ară­
tea cu care poporul romîn, constructor       organisme internaţionale, în spaţiul geo­   loace economice, propagandistice şi         şefilor de guverne la discutarea pro­
al socialismului, apără cauza păcii.         grafic în care se află situată, pentru      militare cu care încearcă să se împo­       blemelor dezarmării în cadrul Adună­                                                                                                turile adînci de vară au fost executa­
                                             însănătoşirea relaţiilor internaţionale.    trivească din răsputeri destinderii in­     rii Generale O.N.U. In plus, şefii de
   In zilele noastre, problema coexis­       Aşa cum a arătat tovarăşul Gheorghe         ternaţionale, statornicirii unor relaţii    guverne ar avea astlel prilejul să se                                                                                               te în proporţie de 88—90 la sută, s-au
tenţei paşnice a ţărilor cu orînduiri so­    Gheorghiu-Dej în Raportul său, ţara         fireşti, bazate pe încredere între state.   intilnească intre ei ca parte a acti­
ciale diferite a devenit problema cen­       noastră a adus contribuţia ei !a rezol­     Parate! cu săvîrşirea unei serii de ac­     vităţii morale a Adunării Generale“                                                                                                 luat măsuri pentru transportul gunoiu­
trală a relaţiilor internaţionale. Stabi­    varea unor probleme importante, spriji­     ţiuni agresive, menite să otrăvească        şi care cere premierului britanic Mac­
lirea poziţiei faţă de coexistenţa paş­      nind propunerile Uniunii Sovietice pen­     atmosfera internaţională, aceste cercuri    millan să conducă delegaţia ţării sale                                                                                              lui pe cîmp, pregătirea seminţei, re­
nică are o însemnătate capitală atît         tru destindere în relaţiile internaţiona­   continuă să promoveze cursa pericu­         la apropiata sesiune O.N.U. — arată
pentru orientarea politicii externe a        le, pentru încetarea experienţelor nu­      loasă a înarmărilor nucleare.               că această necesitate este înţeleasă de                                                                                             vizuirea şi repararea uneltelor etc.
fiecărei ţâri, cit şi pentru politica sa     cleare, realizarea dezarmării, rezolva­                                                 cercuri destul de largi ale opiniei pu­
internă.                                     rea problemei germane în spiritul pă­         Gonsiderînd că dezarmarea este proble­    blice din Occident.                                                                                                                 Ţinînd seama de faptul că timpul
                                             cii, rnanifestîndu-şi în acelaşi timp ini­  ma fundamentală a zilelor noastre, meto­
   Aşa cum se subliniază puternic în         ţiativa pentru promovarea unor relaţii      da cea mai potrivită pentru a asigura          Acordind o deosebită importanţă ac­                                                                                              este destul de înaintat şi că unele con*
Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor­         de bună vecinătate şi de colaborare         efectiv coexistenţa paşnică Uniunea         tualei sesiuni a Adunării Generale
ghiu-Dej, Republica Populară Romînă          multilaterală între statele din Balcani.    Sovietică împreună cu celelalte ţări        O.N.U, în care se va dezbate proble­                                                                                                diţii climaterice ar putea micşora nu­
este o putere a păcii, datorită carac­                                                   socialiste, după ce au prezentat un         ma problemelor timpului nostru, de­
terului orînduirii sale economice şi so­        După cum am văzut, în ultimii ani        plan realist de dezarmare generală                                                                                                                                              mărul zilelor bune de lucru, orice ne­
ciale. Ea şi-a îndreptat şi îşi îndreaptă    s-au dezvoltat schimburile culturale,       şi totală care întruchipează năzuinţele     zarmarea generală şi totală. Guver­
eforturile, toate mijloacele spre dezvol­    ştiinţifice şi tehnice ale R.P. Romîne      întregii umanităţi, au manifestat răb­      nul şi Prezidiul Marii Adunări                                                                                                      glijenţă şi întirziere cît de mică atra­
tarea industriei, a ramurilor paşnice ale    cu diverse state ale lumii. Noi por­        dare şi bunăvoinţă în găsirea unor so­      Naţionale a Republicii Populare
economiei, spre construcţia de locuinţe      nim de ia ferma convingere că reci­         luţii reciproc acceptabile. Intrucit toate  Romîne propun ca în fruntea                                                                                                         ge după sine micşorarea producţiei,
şi de şcoli, reducerea impozitelor, spre     proca cunoaştere a culturii pusă în         aceste încercări constructive s-au iz­      delegaţiei noastre Ia lucrările
continua ridicare a nivelului de trai a!     slujba idealurilor umaniste, capodopere­    bit de refuzul puterilor occidentale de     acestei sesiuni a O.N.U. să fie                                                                                                     înseamnă pierderi de recoltă. De a-
populaţiei. Socialism înseamnă dezvol­       le artei şi literaturii mondiale, toate     a face cel mai timid pas pe calea           desemnat omul care întruchi­
tarea fără precedent a forţelor de pro­      valorile spiritului care cultivă ideile     unor măsuri efective de dezarmare,          pează in modul cel mai desă-                                                                                                        ceea, organele şi organizaţiile de par­
ducţie, înflorirea ştiinţei şi culturii, în  păcii şi progresului sînt un excelent       Uniunea Sovietică a făcut propunerea        vîrşit aspiraţiile poporului romîn
scopul creării unui mare belşug de bu­       mijloc, de cunoaştere şi preţuire reci­     extrem de importantă ca această pro­        şi voinţa sa de pace, tovarăşul                                                                                                     tid, sfaturile populare, organele agri­
nuri materiale şi spirituale pentru ma­      procă a popoarelor. In acelaşi timp,        blemă să Sie discutată la apropiata         Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pre­
se. Tocmai acestea sînt obiectivele tra­     noi ne pronunţăm pentru extinderea          sesiune O.N.U., cu participarea repre­      zenţa sa în fruntea delegaţiei                                                                                                      cole, trebuie să privească cu tot sim­
sate de Congresul al lll-lea al parti­       schimburilor ştiinţifice, pentru însuşirea  zentanţilor popoarelor la cel mai înalt     va conferi reprezentării noastre
dului nostru, obiective care nu pot fi       reciprocă a tot ceea ce reprezintă des­                                                 la O.N.U. întreaga greutate pe                                                                                                      ţul de răspundere sarcinile ce le revin
atinse, decît in condiţiile unei păci        coperire şi cucerire modernă in             nivel.
durabile De aceea în politica externă,       ştiinţă şi tehnică, servind cau­               Este un succes faptul că, în ciuda       care o acordăm acestei sesiuni,                                                                                                     în organizarea şi desfăşurarea în cele
ţara noastră, câlăuzindu-se după prin­       za ridicării nivelului de trai al popoa­                                                va spori aportul, contribuţia ac­
cipiile coexistenţei paşnice, se orien­      relor, uşurării muncii omului. Acordu­      serioaselor rezistenţe din partea unor                                                                                                                                          mai bune condiţiuni a lucrărilor agri­
tează spre dezvoltarea colaborării eco­      rile culturale şi ştiinţifice încheiate de  cercuri apusene, în special din S.U.A.,     tivă pe care Republica Popu­
nomice, culturale, ştiinţifice cu cele­      R.P.R., ca şi cele de ordin econo­          comisia O.N.U. pentru dezarmare a a-                                                                                                                                            cole de toamnă, mobilizînd în acest
lalte ţări, a militat şi militează cu sin­   mic, sînt o mărturie a voinţei guver­       !uns la concluzia că problema dezar­        lară Romînă se străduieşte s-o
ceritate, cu consecvenţă pentru rezol­       nului nostru do a promova şi dezvolta       mării trebuie dezbătută în Adunarea         aducă la soluţionarea probleme­                                                                                                     scop toate forţele existente.
varea pe calea tratativelor a tuturor        acest ansamblu de schimburi care con­       Generală O.N.U., torul internaţional        lor importante ale vieţii contem­
problemelor litigioase.                      tribuie la o mai bună înţelegere în­        reprezentativ, care a adoptat rezolu­       porane.                                                                                                                             Chezăşia succesului constă, — pe
                                             tre state, la înflorirea civilizaţiei uma­  ţia cu privire la dezarmarea generală
   Piatra unghiulară a politicii externe     ne.                                         şi totală şi care poate şi trebuie să          Exprimăm convingerea că Marea A-                                                                                                 lîngă o bună organizare a întregii ac­
a Republicii Populare Romîne o consti­                                                   !a hotărîrile corespunzătoare şi să în­     dunare Naţională va sprijini pe de­
tuie alianţa de nezdruncinat, colabora­         Datorită acestei politici consecvente    drepte tratativele pe un drum real.         plin această propunere. Sintem în­                                                                                                  tivităţi în cadrul campaniei — în des­
rea economică multilaterală, relaţiile de    de pace, Romînia a devenit în anii                                                      credinţaţi că poporul romîn va primi
asistenţă mutuală cu ţările sistemului       noştri o putere politică respectată, su­       Pentru a da întreaga autoritate, toa­    cu profundă aprobare, cu multă bucu­                                                                                                făşurarea unei munci politice strîns le­
mondial socialist în frunte cu Uniunea       verană şi independentă, cu un serios        tă ponderea necesară acestor dezba­         rie vestea că în fruntea delegaţiei
Sovietică, glorioasa constructoare a co­     prestigiu internaţional, factor activ a!                                                noastre la O.N.U. va fi tovarăşul Gh.      Comunistul Ioan Costea şi candidatul de partid Ioan Bog­ gate de sarcinile economice concrete
munismului. Întregul popor romîn a-                                                      teri, pentru a se mişca tratativele în      Gheorghiu-Dej, purtătorul de cuvînt,
                                             păcii.                                                                                  solul năzuinţelor, al hotâririi sale de    dan, sînt cunoscuţi de toţi mu ncitorii staţiei C.F.R. Simeria-                          ale fiecărui raion şi fiecărei comune,
cordă o înaltă preţuire politicii con­                                                   problema dezarmării din punctul mort                                                   Triaj. Cei doi lăcătuşi de Ia revizia de vagoane, numai în pri­                          ale fiecărei unităţi socialist-cooperatiste
                                                Gonsiderînd că orice stat are o se­                                                  a-şi consacra toate puterile creatoare     mele 15 zile ale acestei luni, şi-au depăşit planul de repa­
stante de pace dusă de Uniunea So            rioasă răspundere în orientarea cursu­      in care au ajuns şi a le transforma                                                                                                                                             din agricultură.
                                                                                                                                     făuririi unei vieţi noi, luptei pentru
vieticâ, caracterul ei ştiinţific bazat pe   lui evenimentelor internaţionale. Re­       in discuţii eficace, cu rezultate rodni­    apărarea păcii.                            raţii la irîne cu 20 la sută.                                                            (Continuare in pag. 3-a)

 analiza profundă a ceea ce este eseu        publica noastră va continua să mili­        ce, este de dorit să se facă încă un pas                                                                                                       ¦©ssas :

 ţial în lupta pentru preintîmpi narea       teze, neabătut, pentru triumful princi­                                                                                                                  ŞTIRILE ZILEI

războiului, spiritului ei dinamic, ofen­     piilor coexistenţei paşnice. Actuala se­                                                                                           C mplanuU unarîndepU niî                        din cvartalul „Poşta nouă“               cărbune pe post. Brigada con­
                                                                                                                                                                                                                                din Hunedoara — şi-a pri­                dusă de Ioan Nicolae a ex­
 siv, principialităţii cu care demască       siune a Marii Adunări Naţionale este                                                                                                 Intensifictndu-şi eforturile                  mit locatarii. Blocul a fost             tras in plus de plan 597 to­
 pe adepţii „războiului rece“. Politica                                                                                                                                         In întrecerea socialistă, m un­                 repartizat absolvenţilor din             ne de cărbune. Minerii din
                                                                                                                                                                                citorii, inginerii şi tehnicie­                 acest an ai şcolii siderurgice           abatajul cameră nr. 3 conduşi
                                                                                                                                                                                nii din secţia depănat a fa ­                   din Hunedoara, care termi-               de Vasile Hriţcan au extras
                                                                                                                                                                                bricii de ciorapi „Sebeşul“,                    nînd cursurile, au fost înca­            peste sarcina prevăzută a-
                                                                                                                                                                                şi-au realizat planul lunar de                  draţi să lucreze în secţiile             proape 500 tone de cărbune.
                                                                                                                                                                                producţie la data de 29 au­                     combinatului.                            De asemenea au obţinut re­
                                                                                                                                                                                gust a.c. Printre fruntaşele
                                                                                                                                                                                secţiei se numără tovarăşele                      Corfeufje co csificabil                zultate frumoase şi brigăzile
                                                                                                                                                                                Letiţia Bian, Ruxandra Tru-
                                                                                                                                                                                san, Margareta Seidell şi al­                              p e ste plan                  conduse de Nicolae Ştefan şi
                                                                                                                                                                                tele. Şi colectivul secţiei în­
                                                                                                                                                                                cheiat, de la aceeaşi fabrică,                     Minerii sectorului I de la            Stancu Teodorescu care au
                                                                                                                                                                                şi-a realizat planul de pro­                    mina Uricani continuă să ob­
                                                                                                                                                                                                                                ţină rezultate de seamă in               extras fiecare cu 370 tone de
                                                                                                                                                                                ducţie la data de 30 august.                    producţie. Pînă. la data de 27
                                                                                                                                                                                                                                a lunii august, ei au extras             cărbune in plus de plan. Bi­
                                                                                                                                                                                S-au evidenţiat Maria Lu-                       peste sarcinile de plan 1.072
                                                                                                                                                                                                                                tone de cărbune cocsificabil             ne au muncit şi minerii din
                                                                                                                                                                                negaru, Maria Ungureanu, E-                     cu un randament sporit faţă
                                                                                                                                                                                                                                de ccl fixat cu 167 kg. de               brigada lui Gheorghe Mol-
                                                                                                                                                                                lisabeta Mihălţan şi altele.
                                                                                                                                                                                                                                                                         nus de la pregătiri în căr­
                                                                                                                                                                                 B___l _o_c__u__l___a_b__s_o_l_v_e_n ţwi l o r
                                                                                                                                                                                                                                                                         bune în stratul 8-9 care şi-au
                                                                                                                                                                                  Un nou bloc cu 24 de apar­
                                                                                                                                                                                tamente — blocul nr. 106                                                                 depăşit planul cu 170 m.c. şi

                                                                                                                                                                                                                                                                         cei din brigada conduxâ de

                                                                                                                                                                                                                                                                         Augustin Demeter la pregă­

                                                                                                                                                                                                                                                                         tiri in steril care au excavat
                                                                                                                                                                                                                                                                         peste plan 28 m c.
   1   2   3   4   5   6