Page 10 - 1960-09
P. 10

Pag. 2                                                                                                     !!!RUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                Nr. 1770

    JKm itm l                                                                                                                                                                                                                 La deschiderea stagaumi 1960 —1961
Qlie&lat
                                                                                                                                                                                                                     Vlaiey şi feciorii iu i"— pe scena
                                                                                                                                                                                                                           teatrului din Petroşani

Nicolae Renţea este cel mai pra unei cărţi ale cărei taine                                                                                                                   Credincios tradiţiei, şi în a- piesei într-o singură familie, a- rol s-a pregătit şi Dumitru

tînăr maistru ăe la secţia de       Vartolomeu începea să le                                                                                                                 cest an, colectivul teatrului de ceea a ţăranului mijlocaş Vlai- Drăcea.
aglomerare a minereurilor           desluşească. Astfel l-a aju­
din C.S. Hunedoara. îşi înde­       tat maistrul să-şi lumineze                                                                                                              stat „Valea Jiului“ din Petro­ ou. Din analiza piesei se des­ Personajul înaintat al piesei,
                                    mintea. Aşa a început omul
plineşte conştiincios această       să scrie, întîi mai stîngaci,                                                                                                            şani va deschide noua stagiu­ prinde clar faptul că singura purtătorul ideilor celor mai a-
muncă din amil 1957. înainte        apoi tot mai bine. Cinci a
ăe a-i fi încredinţată func­        scris primele cuvinte, a fost                                                                                                            ne cu o creaţie valoroasă a dra­ cale care duce la o viaţă îm­ vansate, care contribuie din plin
ţia de maistru, el a fost           o mare bucurte pentru a-
muncitor la dosare şî' apoi         minăoi. Acum, Simion Var­                                                                                                                maturgiei originale contempora­ belşugată pentru ţărănimea la lămurirea ideologică a mem­
dispecer în aceeaşi secţie.         tolomeu citeşte, află lucruri
Toţi muncitorii din secţie îl       noi din paginile cărţilor. Dar                                                                                                           ne. Este vorba despre spectaco­ muncitoare este calea colectivi­ brilor familiei sale, va fi inter­
ştiu ca pe un om cu multă
voinţă şi putere ăe muncă.          in inimă i-a rămas numele                                                                                                                lul cu piesa „Vlaicu şi feciorii zării.                                                                             pretat de actorul Vaieriu Donca.
                                    acestui maistru comunist. In
  In această perioadă, îl           el a descoperit dragoste ăe                                                                                                              lui“ de Lucia Demetrius.                                                       Acţiunea piesei e simplă, cu Băiatul cel fără de cuvînt în
preocupă mult tehnologia fa ­       oameni, însufleţire — calităţi
bricării aglomeratului auto-                                                                                                                                                    Piesa abordează una din pro­                                                un bogat conţinut educativ, stră­    casă şi molatic al lui Vlaicu, va
                                                                                                                                                                             blemele cele mai actuale: tran­                                                bătută de încredere neţărmurită      fi adus în scenă prin jocul lui
fondant. In timpul său liber, comune tuturor comuniştilor.                                                                                                                   sformarea socialistă a agricol-                                                în forţele progresului, în vi­       Gheorghe Miclea. Atmosfera de
                                                                                                                                                                             ¦furii. Este un nou document ar­                                               itorul luminos pe care şi-l fău­     poezie va fi complectată prin
îl găseşti studiind cărţi de Aceasta l-a îndemnat să cea­                                                                                                                    tistic care urmăreşte să aducă                                                 reşte întregul nostru popor sub      apariţia în scenă a personaje­
                                                                                                                                                                             în lumina rampei un crîmpei                                                    conducerea partidului. întreaga      lor Ilinca şi Fira, care vor a-
specialitate, iar în unele ca­ ră organizaţiei de bază de                                                                                                                    din uriaşele prefaceri revoluţio­                                              acţiune gravitează în jurul ţăra­    duce în scenă eterna poveste a
                                                                                                                                                                             nare pe care, sub conducerea                                                   nului mijlocaş Vlaicu, în jurul      dragostei. Cele două roluri vor
şuri, cină nu le înţelege, cere partid să-l primească în rin-                                                                                                                partidului, le săvîrşeşte poporul                                              feciorilor săi de conformaţie        fi interpretate de Valeria Nanei
                                                                                                                                                                             nostru.                                                                        psihică deosebită, dar care, dat     şi, respectiv Stela Popescu.
ajutorul inginerilor, comuniş­ clurile candidaţilor.                                                                                                                                                                                                        fiind îndemnul vremurilor noi,
tilor cu experienţă. Comunis­ Ajutorul maistrului l-au                                                                                                                          Această temă a constituit şi                                                împreună cu tatăl lor, păşesc pe        Din distribuţie mai fao parte
tul Valentin Răileanu, ing. sim ţit nu numai odată şi ti­                                                                                                                    continuă să constituie subiectul                                               o cale unică : gospodăria colec­     Maria Dumitrescu (Ţinea) şi
                                                                                                                                                                             multor opere, ţinînd seama de                                                                                       Alexandru Godreanu (Zamfir).

şef de schimb şi ing. Aurel nerii Gheorghe Ciuntrilă, Du­                                                                                                                    importanţa deosebită ce o pre­ tivă.                                                                                Regia artistică e semnată de

Surdu, şeful secţiei, l-au spri­ mitru Dascălii şi alţii. El i-a                                                                                                             zintă transformarea socialistă a In rolul iui Vlaicu, care prin Marcel Şoma.

jinit să înţeleagă mai profund ajutat să se pregătească pen­                                                                                        agriculturii în opera de făurire                                                                        temperament, prin năzuinţe, tin­       Atît regizorul cît şi actorii
procesul fabri­                                                                                                                                     a societăţii socialiste. Dat fiind                                                                                                           au muncit cu stăruinţă pentru
                                                     tru a deveni                                                                                   caracterul acestei piese, ea o-                                                                         de să-i subordoneze pe toţi din      a da viaţă acestui nou specta­
cării aglome­                                                                                                                                       cupă un loc special în reper­                                                                                                                col, pentru a valorifica piesa a-
                                                     candidaţi ăe                                                                                   toriul teatrului petroşănean,                                                                           jurul său, apare actorul Cris­       tît de bogată a Luciei Deme­
ratului auto-     Dîn carnetul                                                                                                                      fiind pregătit în vederea unor                                                                                                               trius. „Pe prim plan în munca
                                                     partid. Aju­                                                                                   turnee în regiune.                                                                                      tian Niculescu, pentru care a-       noastră — declară regizorul
                                                                                                                                                                                                                                                                                                 Marcel Şoma — a stat grija de
fonăant. Ei l-au  REPORTERULUI                       tat îndeaproa­                                                                                    Autoarea localizează acţiunea                                                                        cest rol constituie un bogat ma­     a prezenta un spectacol din
ajutat să înţe­                                      pe, în perioada                                                                                                                                                                                        terial de studiu, de lărgire a ori­  care să se desprindă ou clari­
                                                                                                                                                =m!=                                                                                                        zontului de creaţie. Ana, soţia      tate mesajul, ideile majore ale
leagă că acest                                       ăe candidatură                                                                                                                                                                                         sa, pusă veşnic pe gîlceavă, ar­     piesei şi care să mobilizeze la
                                                                                                                                                                                                                                                            ţăgoasă, va fi personificată în      înfăptuirea marilor sarcini tra­
produs are o mare importan­ tov. Dascălu s-a ridicat la ni­                                                                                                                                                                                                 scenă de jocul Anei Golda. Pe        sate de partid. Studiind atent
ţă în fabricarea fontei. Un velul cerut unui membru de                                                                                                                                                                                                      acelaşi roi e distribuită şi Ana     psihologia fiecărui personaj am
   bun maistru aglomeratorist,                                                                                                                                                                                                                              Niculescu, care asemenea între­      căutat să le diferenţiem prin ca­
   trebuie să cunoască bine şi      partid. Datorită calităţilor                   } Vagoanele pentru                                                                                                                                                       gului colectiv de actori, a mun­     racter, să-i dăm fiecăruia datele
   meseria de jurnalist, cu care    sale organizatorice, conduce­                                                                                                                                                                                           cit susţinut pentru a se pune în     pe care le-a avut în vedere au­
    este în strînsă legătură.       rea secţiei i-a încredinţat                     transportul semi-'                                                                                                                                                      ipostazele personajului.             toarea piesei“.

      Preocupările maistrului Ni­   funcţia ăe şef de echipă.                      i cocsului de la Că-                            Vizită la Gîrhova                                                                                                           Rolul cumnatului Toma este           Credem că străduinţa colecti­
    colae Renţea însufleţesc In                                                                                                                                                                                                                             realizat de Justin Handoca, cu­      vului teatrului minerilor şi de 'a-
   muncă întregul schimb. De a-       Maistrul Nicolae Renţea                      <lan la Hunedoara                                                                                                                                                        noscut pentru umorul său ce          ceastă dată se va dovedi rodni­
   csea, nu întîmplător, schim­     este şi un propagandist neo­                                                                                                                                                                                            nici de astă dată nu va lipsi în     că. Să nu anticipăm însă. Spec­
   bul pe care-l conduce este       bosit. In anul şcolar ăe învă-                 ( trebuie minuţios re-                                                                                                                                                   jocul pe care-l va .face. Figura     tacolul prezentat va vorbi de
   schimb fruntaş în întrecerea                                                                                                                                                                                                                             lui Toader, cel care a argăţit la
                                    ţămînt politic U.T.M. 1959—                    ‘ vizuite. Acest lucru, îl fac cu multă ]                                                                                                                                chiaburi pe nimica, numai pen­       la sine.
Ş socialistă. Activitatea lui este  1960, cercul pe care l-a con­                                                                                                                                                                                           tru că Vlaicu spera să-l moş­
) sirins legată de cea a tutu-                                                     pricepere şi conştiinciozitate lăcătu- ;        c                                         la coborirea drapelului de pe ca­                                              tenească. va fi adus în lumina                           VICTOR FULESI
< ror oamenilor din schimb. El      dus a obţinut rezultate bune                                                                                                             targul inalt, aşezat in curtea şcolii                                          rampei de Vladimir Jurăscu.
                                    în ridicarea nivelului politic                 şui de revizie Constantin Nedelcu ’             L Au sosit oaspeţii                       elementare, l-au însoţit apoi pe                                               Pentru interpretarea aceluiaşi
\ îi cunoaşte bine şi ştie cum      al tinerilor, situîndu-se prin­                                                                                                          purtătorii cravatelor roşii la parcul
{ să ajute pe fiecare in parte.                                                    , şi şeful de tură Vasile Gavriliu, de          [_ Girbova, 29 august. In dreptul le-     comunei, in mijlocul căruia se in-
                                    tre cercurile fruntaşe din                                                                     (ţ renului sportiv din localitate, a o-   tind molcome apele unui lac.
   El însuşi povesteşte cu drag     combinat. Nu este lipsit de                    I. la revizia de vagoane a staţiei Si- i        [ prit un camion acoperit cu pre-                                                                      ţ
   despre oamenii cu care lu­                                                                                                      [ lată. Din camion au coborit jucă-                                                                    -|
                                    importanţă nici faptul că el                   ţmena-Triaj.                            ^       [ lorii echipei de fotbal „Şurianul"
   crează şi ăe la care învaţă      conduce şi brigada utemistă                                                                    [ din Sebeş. De îndată au fost in-
   încă multe lucruri. Cei mai                                                     Q j^ lg /iz l (fu n ta ie .                     (. conjuraţi de gazde: fotbaliştii din    La lumina torţelor
                                    de muncă patriotică. De la                                                                     t Girbova, pionierii taberei de vară
   mulţi însă îi sint recunoscă­    începutul anului şi pînă in                       In cadrul sectorului II al minei Uri-        C şi mulţi alţi amatori ai fotbalului.       Se inserase. Lacul străjuit de
   tori pentru modul tovărăşesc                                                    cani lucrează multe brigăzi bune. Mi­           t Jocul, palpitant de la un capăt         pruni şi meri, reflecta sclipiri cenu- ţ
   în care ii ajută să munceas­     prezent, brigada pe care o                     nerii de aici luptă pentru a obţine re­         1- la altul, a fost presărat de nume-     şti săgetalc din loc in loc de ra- j
                                    conduce a efectuat peste 5.000                 zultate cit mai frumoase. Brigada con­          I roase faza interesante, aplaudate.      zele poroicalii ale lunci, in parc j
   că mai bine, mai spornic, în     ore de muncă voluntară şi a                    dusă de Dumitru Rasu, lucrţnd cu un             ^ Scorul final a fost decis abia in       s-au stins luminile electrice. Din
                                    colecţcit peste 200.000 leg. fier              randament sporit faţă de cel planifi­                                                     cutii de conserve, pionierii au fa­
                                    vechi.                                         cat cu aproape o tona pe post, a ex­                ultimele minute ale jocului: 3—2      bricat torţe in. miniatură. La lumi­
                                                                                   tras peste plan 183 tone de cărbune             [ pentru oaspeţi. Gazdele s-au ţinut      na lor a începui programul. Minu­
rezolvarea sarcinilor de pro­         Toate acestea dovedesc că                    cocsificabil. Minerii conduşi de şeful          [ tare, mai ales la începutul parti-      nat program. Plin de tinereţe, de                                                        Un original concurs
ducţie.                             deşi are sarcini complexe,                     de brigada Gheorghe Uliu şi-au de­              [ clei, când au condus chiar cu 2—0.      voioşie, de bucuria zilelor pe care
                                    tov. Renţea ştie să şi le du­                  păşit plănui de producţie cu 166 tone           I Pină la urină, cei mai pregătiţi au     micile vlăstare ale patriei le tră­                                            5?D ru m e ţii veseli“ la Hunedoara
  Tovarăşul Simion Vartolo-                                                        de cărbune tot în urma creşterii ran­           t învins. Gazdele au avut de învă­        iesc astăzi. Vocile, clopoţei de ar­
meu este un muncitor har­           că cu succes la îndeplinire.                   damentului. Rezultate bune au obţinut                                                     gint, se revărsau zglobiu pesle un-                                            . Nu de mult, pe stadionul Aurei Stoianov din echipa
                                    Cu asemenea oameni se mîn-                     şi minerii din brigada lui Constantin               ţat cile ceva din tainele tehnicii ;
nic. El n-a avut însă posibi­       ăreşte întregul colectiv. Aceş­                Chiriac care şi-au depăşit considerabil             oaspeţii, la riadul ior, au adăugat   dele lacului, se reîntorceau apoi şi j
                                                                                   atît planul de extracţie cit şi randa­
litatea în trecut să înveţe         tia sint oamenii zilelor noas­                 mentul planificat. Aceste brigăzi 'se           calităţilor pe care le posedă''şi c&ă     mai sonore in mijlocul spectatori- j                                           „Corvihul“ din oraşul Hune­ LC.S.H.-ului, a obţinut rezulta­
carte. Din iniţiativă proprie,      tre, oameni crescuţi şi edu­                   aliă în fruntea întrecerii pe sector.           elan, împrumutat de la gazde...                                                                                          doara; ă avut 'loc un concurs nte remarcabile. De asemenea,
maistrul comunist Nicolae                                                                                                          Mulţumirea celor de pe teren a            lor. Ce să admiri şi să aplauzi j                                              „Drumeţii veseli“ deosebit prin uiemisiu! ioan Stancu din echi­
                                    caţi. de partid in spiritul                                                                    coincis cu satisfacţia generală a                                                                                        felul nou de organizare. Echi­ pa C.S.H., concurent la toaie
Renţea s-a angajat să-l aju­        dragostei faţă ăe muncă.                                                                       spectatorilor.                            mai mult? Ciniecele corului dirijai ]                                          pele concurente din combinatul probele de atletism, a dat dova­
te să înveţe carte. Deseori,                                                                                                                                                                                                                                siderurgic şi I.C.S.H., reprezen­ dă de c multilaterală pregătire
                                                                                                                                      Dar, fotbaliştii din Sebeş n-au        de profesoara Huuplitorn fngrid. ]                                             tate de cîie 9 participanţi, s-au sportivă.
după terminarea lucrului, a-                                                                                                       fost invitaţi ia Girbova numai şi                                                                                        întrecut în probe variate, con- In organizarea şi buna des­
                                                                                                                                   numai pentru a susţine un joc de          sau versurile măiestrit recitate de 7                                          stîncl din răspunsuri ia tema făşurare a acestui concurs, to­
mîndoi stăteau aplecaţi asu-                           V. FĂNICĂ                                                                   fotbal. Pionierii şi şcolarii din ta­                                                                                    „16 ani de realizări în regiunea varăşul Alexandru Dumitrescu,
                                                                                                                                   băra de la Girbova (veniţi din ra­        pionierii Elena Murea, Roppetl Ana J
                                                                                                                                   ioanele Hunedoara, şi Sebeş), au
                                                                                                                                                                             şi Elena Huzum ?                                             ¦)

                                                                                       La sspaful gropilor                                                                     Oaspeţii, fotbaliştii din Sebeş, şi                        ]
                                                                                                                                                                             alături de ei iinerii din Girbova,                           1
                                                                                              pentru siloz                                                                   au trăit clipe de neuitat. Mulţumi­
   In primăvara acestui an, în                                                                                                                                               rea lor sinceră s-a materializat prin
satul Popeşti din comuna Gîrjiţi,                                                     La chemarea organizaţiei U.T.M. din
a luat fiinţă gospodăria colecti­   rămidă din resurse locale. Unui                comuna Geoagiu, 3! de tineri au efec­           ţinut cu iot dinadinsul ca oaspeţii ropotele de aplauze, date cu dăr­                                                    noastră“, manifestări artistice care a avut şi roiul de profesor
vă „Dr. Petru Ciroza“ în care       cuptor în care sînt zidite 23.000              tuat într-o singură zi peste 100- de
au intrat toate familiile din lo­   cărămizi i s-a şi dat foc.                     ore muncă patriotică. Ei au săpat               [ să participe şi ta un program ar- nicie micilor artişti din tabăra pio­                                                (solo voce, solo dans, solo in-      examinator, a adus un aport
calitate.                                                                          gropi pentru însilozarea porumbului la                                                                                                                                   sirument) şi atletism (alergări,     deosebit. El a formulat întrebă­
                                       De curînd, ei au săpat funda­               gospodăria agricolă colectivă din co­           [ l'.slic pregătit cu forţele proprii ale nierilor şi şcolarilor din comuna                                              sărituri, aruncarea greutăţii        rile şi a dat explicaţiile nece­
  Prima grijă a colectiviştilor     ţia grajdului care va adăposti                 mună- Tineri ca Ana Lup, Liliana Luţu,                                                                                                                                   etc.), probe la care echipele erau   sare concurenţilor în aşa fel în-
de aici a fost să-şi construiască   90 vite mari şi au transportat                 Simion Duscăr, Teodor tovan şi An­              ( taberei.                                Girbova.                                                                       obligate să participe cu cîte un     cît concursul a constituit un mi­
un grajd pentru vitele gospodă­     nisipul, piatra şi pietrişul nece­             drei Argfur, s-au evidenţiat în mod
riei. Cu sprijinul comitetului co­  sar.                                           deosebit.                                       I De început, musafirii au asistat                                                            GH. LUPANI
munal de partid şi a sfatului
popular, hotărîrea lor a prins         Pînă la toamnă, colectiviştii                  In gropile săpate de tineri prin mun­        i _J ¦ i • ^—I .—..' •—<•,—I ._f .—/ 1_• •__:,—i . _I , —/ 1—11—11_11—I ¦—I , —!  . t, t1 1U .—I\—!. r, /v* J,—I,—I, rl
viaţă. Pînă în prezent, colecti­                                                   că patriotică, colectiviştii vor putea în-
viştii au făcut 70.000 bucăţi că-   din Popeşti sînt hotărîţi să ter­              siloza pentru iarnă peste două vagoa­                        C ăărţi apărute                                                                                             reprezentant.                        nunat prilej de verificare a cu­
                                                                                   ne cu porumb.
                                    mine construcţia grajdului.                                                                                                                                                                                             Prin răspunsurile date, carac­ noştinţelor, pentru toţi cei pre­
                                                                                                             I. DRĂGAN
                                                      MIMAI CIOLPAN                                                                                                                                                              terizate prin precizie şi clarita­ zenţi la această manifestare.
                                                                                                                     corespondent  IOAN SLAVICI : Moara cu no­ I. E. REPIN : Edecarii de pe te, lăcătuşul Eugen Moidovan, Iniţiativa organelor locale
                                                              tehnician agronom
                                                                                                                                   roc - - nuvele I. Prefaţă de                                                      Volga. Traducere de Maria              ing. F.ronim Rusan, de la C.S.H.,    din oraşul Hunedoara care au
                                                                                                                                   Pompiiiu Mareea (Bibliote­                                                        Bistriţeanu şi Ovidiu Con-             Ionel Ţiirea şi Mircea Dolidis,      organizat acest fel de concurs
                                                                                                                                   ca peniru toţi nr. 3l).                                                           stantinescu.                           de la I.G.S.H., au dat dovadă        complex, este foarte utilă. Ea
                                                                                                                                   276 pag. — 4 iei E.S.P.L.A.                                                       164 pag. — 3,50 lei.                   de o cunoaştere amănunţită a         ar putea fi extinsă şi în alte

                                                                                                                                                                                                                     E.S.P.L.A.-CARTEA RUSA realizărilor regimului democrat- întreprinderi şi instituţii din re­

                                                                                                                                                                             J1RI MAREK: Ţara de sub e- popular în regiunea noastră. O giunea noastră şi îmbunătăţită

   Drapelul de secţie fruntaşă pe   Fyrnaliştis trebuie sâ lupte                                                                   sînt de natură subiectivă. Ele                                                    cuator. Traducere de Jean plăcută surpriză pentru publicul în sensul ca fiecare concurent
Combinatul siderurgic din Hu­
nedoara îl deţine colectivul sec­                                                                                                  au fost analizate mai pe larg                                                     Grosu. Cu un cuvînl înain­ spectator a constituit interpreta­ din echipă să fie pregătit pen­

ţiei a I-a furnale. El a obţinut                       permanent                                                                   într-un articol apărut anterior                                                   te de Jean Grosu (Meri­                rea de către Ana Ungureanu,          tru toate probele (teoretice, ar­
                                                                                                                                   în ziarul nostru. Cocsarii pot şi                                                 diane).                                sudoriţă la G.S.H., a cîntecelor
în cursul primului semestru al                                                                                                     trebuie să îmbunătăţească cali­                                                   176 p a g .-—2,75 lei                                                       tistice, sportive etc.).
                                                                                                                                   tatea cocsului..                                                                                                         populare din regiunea noastră.                           VLAOLVUR POP
anului 1960 cele mai frumoase                                                                                                                                                                                                               E.S.P.L.A.         In probele de atletism, tov.
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                 corespondent
rpalizări. Prin îmbrăţişarea unor
                                    pentru ieftinirea fontei                                                                       Furnaliştii, pe lîngă greutăţile
iniţiative noi în întrecere, cum
                                                                                                                                   cauzate de ivirea unor reparaţii
este şi aceea de sporire a indi­
                                    Pentru a putea trage o con­ rului insuflat în furnale, sînt                                    şi slaba calitate a cocsului, au                                                  NO TE ŞI C O M E N T A R II
cilor de utilizare ai agregatelor,                                                                                                 avut şi ei lipsurile lor. Bună­
                                    cluzie asupra cauzelor care au două din cauzele principale care                                oară. dacă la siloz s-ar fi făcut
acest colectiv a reuşit să dea
                                    condus la depăşirea consumuri­ au dus la depăşirea preţului                                    o ciuruire mai atentă a cocsului,
peste plan o cantitate însemnată
                                    lor specifice trebuie sâ aruncăm de cost pe tona de fontă la sec­                              cu siguranţă că situaţia ar fi                                                    Cerere jjus&ifSeaîă                    intre in noroi în timp ce stra­      Lipsă de grijă
de fontă de bună calitate şi să                                                                                                    fost ceva mai bună.- De multe                                                                                                                                  de bunul ©bşîesc
                                    o privire asupra calităţii cocsu­ ţia I-a furnale a C.S.H.                                     ori, ciuruirea se făcea cu grăta­                                                 Locuitorii oraşului Deva vor da e... pavată.
realizeze mari economii la pre­
                                    lui şi a regimului termic al fur­                 Consumul mare de aglomerat                   rele înfundate, fie din comodi­               ca oraşul lor să fie curat şi                                                Cămin etsîiurai şi rsw                Baia populară din Brad este
ţul de cost.                        nalelor în perioada de care ne                 s-a datorat într-un timp şi lipsei              tatea unor lucrători, fie din ne­            frumos. Ei depun eforturi pen­
                                    ocupăm. In cursul lunii iulie, re­             de siderită de Teliuc. Acum însă.               glijenţă.                                    tru ca străzile sâ fie Line în­                                                 deposii' de cereale              mult solicitată de cetăţeni,
   Dar dacă aşa stăteau lucru­      zistenţa cocsului se cifra în me­                                                                                                           grijite. Strada Simion Bârnu-                                                                                    fiind singura baie din oraş.
rile în semestrul I, în semestrul   die Ia circa 285 kg., iar în au­               această situaţie s-a remediat în-                  Aici însă, este vorba şi de lip­       > ţiu face însă excepţie, şi nu                                                   In comuna Ribiţa din ra­          Aici. insă în loc de o bună de­
II ele s-au schimbat. Planul de     gust la circa 274 kg., ajungînd                trucîtva.                                       sa de supraveghere atentă a                   din vina cetăţenilor, ci a In-                                             ionul Brad, înainte cu citeva        servire, cetăţenii sint nevoiţi
producţie se realizează, la pre­                                                                                                   maiştrilor de schimb.                     l treprinâerii de gospodărie oră-                                              luni, se desfăşura o bogată ac­      să-şi cureţe singuri bazinele şt
ţul de cost însă se înregistrează   de multe ori                                                 Posti) iiiftăfile                                                           < şenească Deva.                                                               tivitate culturală. Brigada ar­      căzile, cu toate că există per- 2
mereu depăşiri. In luna iulie       sub 270. Desi­                                               exisienfe să                         Cît priveşte temperatura scă­          ¦ţ La capătul străzii, aproape                                                 tistică, corul şi echipa de dan­     sonal salariat care trebuie sâ ţ
bunăoară, depăşirea înregistrată    gur că aceasta                                               fie folos ife                     zută a aerului insuflat in furna­            de intersecţia cu strada Gheor­                                             suri puteau prezenta pe sce­         asigure curăţenia. Din lipsa ăe -
este de peste 28 lei pe tona de                                                                                                    le, ea se datoreşte şi lipsei de a-          ghe Bariţiu, apa care se scur­                                              na căminului cultural progra­        preocupare a întreprinderii de
fontă, iar în primele 25 zile ale   a avuţ o mare                                                                                  tentie a cauperiştilor. Numai                ge de pe deal după ploi, adu­                                               me artistice mult apreciate de       gospodărie orăşenească Brad,
lunii august, la preţul de cost o-                                                                                                 astfel se explică variaţiunile a-                                                                                        spectatori. De cltva timp în­        la baia populară sint num e­
perativ, depăşirea este de circa    influenţă asupra                                             eu chibzuinţă                     tît de dese.                                 ce noroi în mijlocul străzii. In                                            să, asemenea programe nu mai         roase geamuri sparte şi uşi
63 lei pe tonă.                                                                                                                                                                                                                                             pot avea loc, deoarece cămi­
                                    consumului de                                                   După cum s-a                      Există posibilităţi ca preţul de          repetate rinduri, cetăţenii au                                              nul cultural a fost transformat      lipsă, in interiorul clădirii se t
     Care sînî căuşele?             materii prime, în                                                                              cost al foniei să fie redus. Pen­                                                                                        în siloz, Aici a fost depozitat,     formează astfel un permanent >
                                    special de calcar                                            arătat mai sus,                   tru aceasta, este necesar să se               curăţit noroiul şi l-nu adunat                                             cu consimţămîntul sfatului           curent de aer rece care numai L
   Urmărind situaţia consumuri­                                                                  una din cauzele                   depună eforturi atît din partea                                                                                          popular din Ribiţa, griul gos­       bine nu le poate face celor ce p
lor specifice de materii prime                                                                                                     cocsarilor cît şi a furnal işti lor.          in grămezi la marginea stră­                                               podăriei agricole colective. Pe      folosesc baia. De asemenea, >
planificate, se poate constata că   şi cocs.                                                     principale ’ care                 Primii să ia măsuri de urgenţă                                                                                           lingă faptul că nu se mai poa­       tencuiala interioară a pereţi- ţ
în perioada amintită, ele au fost                                                                                                  în vederea îmbunătăţirii calită­              zii, rămînînd doar să fie ri­                                              te duce muncă culturală în co­       lor este căzută, ia.r l G.O. n-a
depăşite. In luna iulie de pildă,   Cît priveşte tem­                                            au dus la depă­                   ţii cocsului, iar furnaliştii să                                                                                         mună, clădirea căminului s-a         luat nici un fel de măsuri pen­
consumul de aglomerat a fost                                                                                                       respecte regimul termiG al fur­               dicat de maşinile I.G.O. Lucru­                                            deteriorat. Comitetul executiv       tru întreţinerea clădirii. Aces­
 depăşit cu 110 kg. pe tona de      peratura aeru­                                               şirea preţului de                 nalelor şi întregul proces teh­                                                                                          al sfatului popular comunal          te lipsuri care fac ca baia din
                                                                                                                                   nologic. Pînă la punerea în                   rile nu se petrec insă aşa.                                                împreună cu consiliul de con­        Brad să nu poată fi folosită
 fontă, cel de calcar cu 113 kg.,   lui insuflat în                    :i7'c:yrr:                cost al tonei de                  funcţiune a ciururilor vibrante                                                                                          ducere al gospodăriei colecti­       în cele mai bune cond’.ţîuni,
 consumurile de cocs şi aer cald                                                                                                   pentru cocs, furnaliştii vor. tre­            Grămezile de pămînt stau pe                                                ve trebuie să ia măsuri urgen­       se pot îndrepta, dacă tovarăşii
 insuflat în furnale au fost depă­  furnale, anoma­                                              fontă la secţia                   bui să acorde o atenţie mai mare                                                                                         te pentru a găsi un loc potri ­      din conducerea întreprinderii
                                                                                                                                   ciur ui ri i cocsului cu grătarul             trotuare cu săptăminile. Cină                                              vit de depozitare a cerealelor,      de gospodărie orăşenească ar
 şite de asemenea. In luna au­      liile sînt des întîlnite. In multe I-a furnale a fost calitatea sla­                           existent. Ace.sla, este un lucru                                                                                                                              da dovadă de mai mult simţ
 gust, Ia consumul de aglomerat                                                                                                                                                  plouă, apa le împrăştie din                                                ¦eliberinâ astfel căminul pen­       de răspundere faţă de bunu­
                                    zile, s-a mers cu temperaturi bă a cocsului. Vinovaţi de acest                                                                                                                                                          tru ca cetăţenii din Ribiţa să-şt    rile obşteşti şi sănătatea oa­
 s-a înregistrat o depăşire cu 1SG                                                                                                                                               nou, cetăţenii curăţă apoi şi
 kg. pe tona de fontă, iar la cocs  între 300 şi 400 grade (menţio­ lucru nu sînt furnaliştii, ci coc-
 de 54 kg.                                                                                                                                                                      ciclul se repetă. întreprinderea
                                    năm că temperatura normală sarii. Cocs arii trebuie să aibă
                                                                                                                                                                                de gospodărie orăşenească ar
                                    este de circa 600 de grade), mai calitatea cocsului în centrul a-
                                                                                                                                                                                 trebui să trimită cel puţin o-
                                    ales la furnalele nr. 1 şi 4. tenţiei tot timpul, in perioada a-
                                                                                                                                                                                 dată pe săptămână maşina să
                                    Faptul este explicabil întrucîtva mintită, cocsarii au avut şi o
                                                                                                                                                                                ridice acest pămînt care nu
                                    prin ivirea unor reparaţii acci­ seamă de greutăţi, provenite din

                                    dentale la caupere, dar cert este lipsa unei aprovizionări ritmi

                                    că nici nu s-a lucrat cu destulă ce şi în timp util, cu cărbune şi                             important, de care trebuie să se          numai că strică aspectul stră- poată desfăşura cu succes menilor muncii.

                                    atenţie.                                       semicocs. Dar majoritatea cau­                  lină seama.                               > zii, dar îi obligă pe cetăţeni să munca culturală.                                                                S. POP

                                    Deci, calitatea slabă a cocsu­ zelor care au dus la obţinerea                                              It .Ing. GH. COMŞUŢA

                                    lui şi temperaturii scăzute a ae­ unei producţii de slabă calitate                                                                       W N ^ v - w V - y N Z ^ 'W W W W V W W V V W
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15