Page 100 - 1960-09
P. 100
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 179..
OmfUStSw#* *
E«Baag«ra^KMBm?K'aarHa^^ gaggagan
U. R. S. S. propune lărgirea C o m ite tu lu i ÂĂÂîimjzXe, şîip i • jjÜAmale alipi • jjjJÜmele şUri •jultimeie. ştiri.
celor zece state pentru dezarmare
Scrisoarea preşedintelui C o n siliu lu i de m iniştri al U. R. S. 5.
adresată preşedinfelui Adunării Generale a O . N. U.
NEW YORK 27 (Agerpres). — TASS transmite: vietice Socialiste în problema dezarmării am
La 26 septembrie preşedintele Consiliului de Mi onoarea să anexez proiectul de rezoluţie în pro
niştri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste blema componenţei Comitetului de dezarmare pe C um se a n tre n e a z ă v iito r ii d e c la r a ţia c o n s u n a
a adresat preşedintelui Adunării Generale a care delegaţia U.R.S.S. îl prezintă spre exami
O.N.U. o scrisoare cu următorul conţinut: nare celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale in d ia n o -p o lo is e z ă
Cu privire la dezarmare şi la situaţia care s-ia a Organizaţiei Naţiunilor Unite. c o s m o n a u ţi
creat în legătură cu îndeplinirea rezoluţiei 1378 Vă rog să difuzaţi această scrisoare ca do
a celei de-a 14-a sesiuni a Adunării Generale din MOSCOVA 28 (Agerpres). semenea în termobarocame- DÉLHI 28 (Agerpres). — Nehru şi J. Cyrankiewicz au
20 noiembrie 1959 în problema dezarmării. cument oficial al Adunării Generale. — TASS transm ite: o co ră. Aparatele înregistrează TASS transm ite: La 27 sep discutat de asemenea cele mai
misie din care fac parte cei tembrie la Dolhi s-a dat publi importante probleme interna
Drept complcctare la declaraţia din 23 septem N. S. HRUŞCIOV mai mari medici specialişti reacţiile organismului la cităţii declaraţia comună a pri ţionale, printre care problema
preşedintele Consiliului de Miniştri examinează cu o exigenţă temperatura de minus 100 mului ministru J. Nehru şi Jo- necesităţii imperioase de a se
brie a.c. a guvernului Uniunii Republicilor So- al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste grade şi la înălţimea de zef Cyrankie.wicz, preşedintele realiza dezarmarea în acest se
Consiliului de Miniştri al R.P. col atomic. S-au discutat de a-
Urmează proiectul de rezoluţie al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste; deosebită pe candidaţii pen 50.000 metri. Este cercetată Polone, care a făcut o vizită o- semenea schimbările care s-au
tru zborul în Cosmos, a de in mod special starea orga iicială in India. petrecut in ultimul timp in A-
Adunarea Generală liei, Poloniei, Regatului Unit al Marii Britanii clarat Vladimir Timakov, vi nismului în timpul catapul frica.
şi Irlandei de Nord, R-omîniei, Statelor Unite ale cepreşedintele Academiei de tăm . in timpul tuturor a- In declaraţie se arată că cei
hotărăşte să lărgească numărul paritcipanţilor Americii, Uniunii Republicilor Sovietice Socia ştiinţe medicale. cestor experienţe, viitorul doi oameni de stat au avut o In cursul discutării probleme
fa Comitetul celor zece state pentru dezarmare, liste, pe reprezentanţii următoarelor ţări : Indiei, convorbire in cadrul căreia au lor europene, se spune in con
incluzînd în acesta în afară de reprezentanţii Indoneziei, Republicii Arabe Unite, Ghanei şi In interviul acordat unui cosmonaut este îmbrăcat in examinat relaţiile indo-poloneze tinuare în declaraţie, primul
Bulgariei, Canadei, Cehoslovaciei, Franţei, Ita- Mexicului. corespondent al ziarului tr-un costum special. şi colaborarea tot mai sirinsă ministru polonez a explicat
„Moskovskaia Pravăa“, Ti dintre India şi Polonia in do punctul de vedere al guvernului
In programul de pregătire
meniu! economici şi culturii, pe Poloniei în problema Germa
makov a subliniat că, după intră şi exerciţii sportive:
care cei doi prirn-miniştri o niei, Berlinului şi inviolabilită
părerea sa, profesiunea cea sărituri >cu prăjina, volei,
salută. In cursul convorbirii, J. ţii frontierelor poloneze.
edinţa Comitetului General mai adecvată pentru un co s-' gimnastică, înot, tenis. Can
/moîiauî este cea de pilot de didatul studiază de aseme
avion cu reacţie. Priceperea nea aparatele cu care va fi
al O. N. U. de a conduce avionul, de ase înzestrată nava cosmică. Prezentarea scrisorilor de acreditare
orienta în spaţiu, sînt cali-
< tăţi extrem de preţioase Vladimir Timakov a comu
\ pentru un cosmonaut. nicat că în vederea asigură- Ş
rii securităţii zborului în ţ
ş Vladimir Timakov a comu-
NEW YORK 28 (Agerpres). trucît la actuala sesiune activi o rezoluţie prea puţin eficace 1 nicat că cei care candidează Cosmos, dirijarea zborului se de c ă tr e ministrul R. P„ Romana Ia îokâ©
— corespondenţă specială. tatea lui Hammarskjoeld a fost va face de pe Pămînt. Toa
obiectul unei critici foarte seri pentru Congo. pentru zborul în Cosmos tre te aparatele sînt dublate, iar TOKIO 28 (Agerpros). - La 27 Ministrul R.P. Romîne a transmis
in şedinţa din seara zilei de oase şi s-a propus restructura Relerindu-se la atitudinea re buie să aibă o înălţime mai cele mai importante sînt in septembrie, ministrul R.P. Roniîne la în numele Prezidiului Marii Adunări
27 septembrie a Comitetului Ge rea secretariatului general pen mică decît înălţimea medie stalate în trei sau chiar pa Tokio, Pa vel Silard, a prezentat scri Naţionale urări de sănătate împăra
neral al Adunării Generale a tru ca aparatul O.N.U. să nu prezentantului american, dele şi să fie slabi. Aceste cali tru serii. sorile de acreditare împăratului Hiro- tului Hirohito şi de prosperitate po
O.N.U. au continuat dezbaterile mai servească interesele unui gatul romîn, Eduard Mezinces- tăţi sînt necesare întrucît hito- La ceremonia depunerii scrisori porului japonez. In răspunsul său,
asupra problemelor de pe ordi grup de puteri, sau mai precis cu, a arătat că între acţiunile şi cabina ermetică este strim In prezent, a spus Vladi lor au fost prezenţi ministrul Justiţiei împăratul Japoniei a mulţumit pentru
nea de zi a actualei sesiuni a interesele puterilor colonialiste. principiile pe care le enunţă tă şi în Cosmos contează fie mir Timakov, nu m ai există Tetsuzo Kojima, reprezentînd guvernul bunele urări şi l-a rugat pe minis
Adunării Generale. Reprezentantul romîn a atras a- Statele Unite se manifestă din probleme in legătură cu zbo japonez in locul ministrului Afacerilor trul R.P. Romîne să transmită Pre
tenţia că în timp ce guvernul nou o contradicţie serioasă. In care gram. rul in Cosmos care să nu Externe, marele şambelan, marele zidiului Marii Adunări Naţionale cele
In cadrul şedinţei au avut loc Statelor Unite se opune discu prezent, a spus delegatul romîn, poată fi rezolvate de ştiinţa maestru de ceremonie şi alţi membri mai bune urări pentru fericirea şi pros
ample discuţii pe marginea pro tării problemei reprezentării există condiţiile necesare pentru Programul zilei de lucru al modernă. Nu mai este de ai Casei imperiale. P. Silard a fost peritatea poporului romîn.
punerii Uniunii Sovietice cu pri Chinei fa O.N.U., delegaţii ţă “a discuta problema congoleză, viitorului cosmonaut este de parte ziua cind omul va însoţit de Dumitru Dediu, secretar de
vire la includerea pe ordinea de rilor din Asia şi Africa care au care interesează toate ţările A- falcat pe minute. El este legaţie.
zi a sesiunii a problemei repre luat cuvîntul în Comitet sprijină fricii deoarece în această sesiu
zentării Chinei în O.N.U. Ca şi această propunere. Reprezentan ne au fost primite în O.N.U. 13 stabilit pe o perioadă lungă zbura în Cosmos.
la sesiunile precedente ale A- tul romîn a subliniat că dele noi state africane. Reprezentan
dunării Generale, reprezentantul gaţia americană urmăreşte să tul american se opune acum li rde timp, de exemplu o lu
S.U.A., ignorînd, în pofida ju împingă comitetul general pe nei astfel de discuţi1!, în timp cc
decăţii sănătoase, situaţia reală calea adoptării unei hotăriri ile în urmă cu zece zile, la sesiunea nă, şi pentru fiecare zi în
din lume, s-a pronunţat împo gale. extraordinară a Adunării Gene
triva drepurilor legale ale Chi rale, el pretindea că... la dez parte. Candidatul studiază
nei în O.N.U. EI a prezentat un Delegaţii Ceylonului, Iugos baterea problemei congoleze ar
proiect de rezoluţie care respin laviei, Bulgariei, Irakului şi Su trebui să participe şi noile sta astronomia şi botanica, me
ge nu numai propunerea ca pe danului s-au pronunţat de ase te independente din Africa. Re
ordinea de zi a sesiunii să fie menea pentru includerea pe or prezentantul romîn a subliniat dicina şi electronica, geo-
inclusă problema reprezentării dinea de zi a sesiunii a proble
Chinei în O.N.U., dar exclude mei reprezentării Chinei. Ei au de asemenea că în cursul dez grafia şi radiotelinică. Can
orice fel de discuţii asupra a- arătat caracterul cu totul ab baterii generale preşedintele
csstei probleme în cadru! sesiu surd şi dăunător al poziţiei didatul este antrenat de a-
nii. S.U.A. şi aliaţilor lor în acea Ghanei şi preşedintele R. A. U.
stă problemă importantă, pozi Í
V. A. Zorin, reprezentantul ţie care exprimă spiritul răz s au ocupat îndeaproape în dis
L.R.S.S., a spus în cuvîntul său boiului rece de care au 'dat do ,,Sprijinim declarajia U. R. S. 3. punerile prezentate de Uniunea dezarmării precum şi referitoa-
că delegaţia sovietică consideră vadă în repetate rînduri la se cursurile lor de problema con
drept o necesitate imperioasă ca siunile anterioare. goleză cerînd adoptarea unor guvernului sovietic" MOSCOVA (Agerpres). Co Sovietică in actuala sesiune co-j re la necesitatea aplicării prin-
pe ordinea de zi a celei de-a respondenţă specială. Ziarele respund întrutotul năzuinţelor cipiilor Declaraţiei de indepen-
15-a sesiuni a Adunării Gene După aceea preşedintele a pus măsuri juste şi eficace. Delega CAIRO 28 (Agerpres). TASS centrate din Moscova publică în
rale să îie inclusă problema re la vot proiectul de rezoluţie a- transm ite: Reprezentanţi ai di corespondenţele lor despre lu popoarelor de a se ajunge la denţă a Statelor Unite la teri
prezentării Chinei în O.N.U. A- mericon pe care S.U.A. ari reu ţia romînă a cerut înscrierea pe feritelor partide politice din ţă crările cetei de-a 15-a sesiuni a dispariţia războiului din viaţa toriile care se mai află sub
ceas-ta este o problemă urgentă şit să-I strecoare cu ajutorul a- rile Africii care fac parte din Li Adunării Generale a Organ za- internaţională. regim colonial.
c'are îşi aşteaptă de mult rezol ordinea de zi a sesiunii a pro ga africană de la Cairo, au a- ţiei Naţiunilor Unite relatarea
varea. în fiecare an devine tot liafilor săi — Canada, Costa Ri- cîresat preşedintelui celei de-a cuvîntării rostite marţi de către Sub titlu l: „Golaborare şi Ziarul „New York Times“ su
mai intolerabilă situaţia că unul blemei congoleze. 15-a sesiuni a Adunării Genera conducătorul delegaţiei Repu pace între toate popoarele“, bliniază în una din corespon
din statele care au întemeiat ca, Haiti, Anglia, Franţa, vâan- Căutînd să salveze prestigiul le a O.N.U. o telegramă în care ziarul „Sovetskaia Rossia“ pu denţele publicate că tovarăşul
O.N.U.. este lipsit de dreptul de cer ca sesiunea să examineze cu blicii Populare Romîne, tovară blică o amplă relatare a ouvîn- Gh. Gheorghiu-Dej a arătat- că
a lua parte la lucrările Organi kaîŞistul şi altora. Delegaţiile a delegaţiei S.U.A., delegaţia en o deosebită atenţie propunerile şul Gheorghe Gheorghiu - Dej. tării rostite la 27 septembrie de "sarcina principală a lumii este
zaţiei Naţiunilor Unite. cu privire la lichidarea imediata tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- să cadă de acord asupra de
şapte ţări — U.R.S.S., Sudanul. gleză a propus ca discutarea a- a regimului colonialist în ţările „Pravda“ citează pasajul din Dej în şedinţa Adunării Genera zarmării şi că şeful delegaţiei
Delegatul romîn, Eduard Me- Bulgaria, Romînia, Ceylonul, Africii şi acordarea independen euvîntare in care conducătorul le a O.N.U. Ziarul publică frag romîne a chemat la dezarmare
zincescu, care a luat cuvîntul în cestei probleme să se amîne pe ţei acestor ţări. delegaţiei romîne subliniază ma mente din euvîntare subliniind generală şi completă. Comenta
cadrul acestei şedinţe, a arătat Irakul, Iugoslavia au votat îm un termen nedefinit. De fapt a- rea importanţă a actualei sesiuni în special pasajele în care con torul aceluiaşi ziar, H. Salis-
că reprezentantul Statelor Unite „Sprijinim declaraţia prezen ă Adunării Generate. Arătînd ducătorul delegaţiei Republicii bury, relevă că tovarăşulGheor
abordează şi la actuala sesiune potrivă. Libia s-a abţinut de Ia ceastă manevră a urmărit să tată de guvernul sovietic cu pri oă tovarăşul Gheorghe Gheor- Populare Romîne se referă la ghiu-Dej a acordat în cuvînta-
problema reprezentării Chinei în vire Ia acordarea independenţei problema ajutorului acordat ţă rea sa prioritate problemei de
acelaşi spirit al „războiului re vot. scoată de pe ordinea de zi a ţărilor şi popoarelor coloniale, ghiu-Dej a salutat noile state a- rilor slab dezvoltate şi la lichi zarmării.
ce“ ca şi la sesiunile preceden Adunării Generale problema cu se spune în telegrama, deoaie- fricane şi Republica Cipru, care darea imediată şi definitivă a
te. Căutînd să justifice poziţia Comitetul general a trecut a- ce ea corespunde intereselor po şi-au cucerit recent independen orîndufel i1or colonia Iiste. Majoritatea ziarelor newyor-
sa, reprezentantul S.U.A. a re privire la Congo. După discuţii poarelor din ţările africane şi ţa, ziarul menţionează de ase keze şi unele posturi de radio
înnoit vechile calomnii la adre poi la discutarea unui alt punct, urmăreşte menţinerea păcii în menea că şeful delegaţiei romî Ziarul „Trud“ publică relata relatează că în euvîntarea sa,
care au durat aproape două ore Africa“. ne a insistat asupra problemei rea agenţiei TASS care cuprin tovarăşul Gheorghiu-Dej a ară
propus de asemenea de Uniunea respectării stricte a statutului de un rezumat al cuvîntării ros tat că la .New York a fost pusă
asupra problemelor de procedu In telegramă se cere de ase O.N.U. Ziarul menţionează de a- tite de tovarăşul Gheorghe în scenă o penibilă încercare de
Sovietică, „Despre primejdia ca ră, propunerea Angliei a fost Gheorghiu-Dej. a otrăvi atmosfera internaţio
menea demisia secretarului ge semanea că în euvîntarea rosti nală, imbinîndu-se măsurile os
re ameninţă independenţa politi pusă la vot, fiind sprijinită de tă de reprezentantul R.P. Romî Marţi seara postul 'de radio tile, şicanatoare, şi discrimina
neral a! O.N.U., Hammarskjo ne se scoate in evidenţă că pro Moscova a subliniat în relata torii luate de autorităţile ame
că şi integritatea teritorială a. 11 delegaţii. Şapte delegaţii, în eld, şi revizuirea componenţei rea sa despre şedinţa Adunării ricane cu aşa-numitele demon
tre care U.R.S.S., şi R. P. Ro- Generale a O.N.U. ampla anun straţii ale unor huligani fas
Republicii Congo“. Şi această secretariatului. ţare a conducătorului delegaţiei cişti, fugari şi infractori de
mînă au votat împotrivă, o dele romîne, tovarăşul Gheorghe drept comun închiriaţi cu ziua
gaţie s-a abţinut de Ia vot. Gheorgh'iu-Dej. Postul de radio sau cu ora.
a relevat propunerea delegaţiei
sa Chinei Populare. Am auzit propunere a fost întâmpinată cu Largyl ecou international al cuvîntării rostite IT A L IA
din gura reprezentantului Sta duşmănie de delegaţia america 9 romîne de a se discuta punctul
telor Unite, a spus E. Mezînces- nă care a căutat să demonstre
cu printre altele, că organizaţia intitulat „Măsuri pentru promo ROMA 28. — Corespondentul
varea în rîndurile tineretului a Agerpres transm ite: In rela
N.denu ar trebui să acorde R. P. ze „inoportunitatea“ discutării S. Hruşciov în Adunarea Generală a O.N.U. ideilor păcii, respectului reci tările lor cu privire la lucră
proc si înţelegerii între popoa rile celei de-a 15-a sesiuni a
Chineze locul său la O.N.U, de în Adunarea Generală a situa re“. Postul de radio Moscova a Adunării Generale a O.N.U., zia
subliniat că această’ propunere rele italiene se referă la cuvin-
oarece reprezentanţii acestei ţări ţiei din Congo. Drept argument BERLIN 28 (Agerpres). _ toare de pace şi că datorită cu generală şi totală. In propu va contribui la educarea tinere tarea rostită la 27 septembrie
ar li exprimat critici împotriva delegatul S.U.A. a invocat ho- TASS transmite : Programul de vîntării sale ţelul nobil al o- nerile lui Hruşciov, scrie ziarul tului din întreaga lume în spi în faţa Adunării Generale de
Iui Hammarskjoeld. Acest argu tărîrile sesiunii extraordinare ca se ţine seama de diferitele o- către conducătorul delegaţiei ro
ment este de-a dreptul ridicol în- re a adoptat, după cum se ştie, zarmării generale şi totale ex menirii — eliberarea lumii de pinii pe care le-a trezit în di ritul păcii si prieteniei. mîne, tovarăşul Gheorghe Gheor
pus în euvîntarea preşedintelui înrobire şi războaie — a dte- ferite pături ale populaţiei ini ghiu-Dej. O deosebită atenţie se
Consiliului de Miniştri al venit mai apropiat. Comitetul S. U. A .
U.R.S.S., N. S. Hruşciov, la se de conducere al Uniunii creştin- ţiativa U.R.S.S. care este însu
I. S. Hruşciov siunea Adunării Generale a democrate din Republica De fleţită de dorinţa de a pune ca NEW YORK 28 (Agerpres). acordă faptului că conducătorul
O.N.U., continuă să se afle în mocrată Germană mulţumeşte păt pentru totdeauna războaie Corespondenţă specială. P a delegaţiei romîne a reînnoit pro
centrul atenţiei opiniei publice şefului guvernului sovietic fiind lor pe pămînt. ginile presei americane conti punerea adresată statelor balca
nuă să îie dominate de lucră nice de a încheia un tratat de
unor şti americani şi din Republica Democrată Ger că în faţa forului popoarelor e! O a doua problemă ridicată înţelegere şi securitate colecti
mană. Albert Norden, membru a subliniat cu insistenţă nece de N. S. Hruşciov, scrie ziarul,
este colonialismul.
NEW YORK 28 (Agerpres). - tură cu dezarmarea, N. S. Hruşciov în. Biroul Politic al C.C. al sitatea încheierii Tratatului de
TASS transm ite: Cu prilejul recepţiei a spus că formularea sovietică cu pri P. S.U.G., a caracterizat proppuace cu Germania. Noi, scrie ziarul, trăim în e-
poca declinului regimului co rile actualei sesiuni a Adună vă avînd drept scop să conso
oferite de A. Novotny, preşedintele Re vire la dezarmare trebuie acceptată, nerile şefului guvernului sovie Max Sefrin, vicepreşedinte al lonial crud şi inuman. Sisteme
publicii Socialiste Cehoslovace, N. S. iar Uniunea Sovietică va accepta for tic ca un program al păcii in Consiliului de Miniştri al R.D. le de exploatare care au exis rii Generale a O.N U. Ziarele lideze pacea in regiunea balca-
Hruşciov, şeful- guvernul sovietic, a mularea Occidentului cu privire la întreaga lume. Germane, luînd cuvîntul la tat timp de veacuri se năruie.
Acest lucru îl confirmă parti americane comentează pe larg no-adriatică. In legătură cu a-
ciparea la sesiune a 14 state
fost înconjurat de ziarişti americani şi control. Referindu-se la problema Greiz a denumit propunerile lui noi, în majoritatea africane, ca dezbaterile care au avut loc în ceasta ziarul „II Quotidiano1
re şi-au dobîndit recent inde
străini. Un corespondent l-a întrebat pe germană, A. Norden a subliniat N. S. Hruşciov un plan real al pendenţa de stat. U.R.S.S., re şedinţa plenară din 27 septem subliniază printre altele că
levă ziarul, a formulat propu
Un ziarist american l-a întrebat pe N. S. Hruşciov pentru ce Uniunea So că planul poporului în proble păcii şi libertăţii. neri de o importanţă u ria şă : brie. 1Comentatorii politicii se scopul acestei propuneri a gu
să se adopte o declaraţie so
N. S. Hruşciov cum apreciază pro vietică insistă asupra desfiinţării pos ma germană şi planul dezar ¦k lemnă a O.N.U., care să con ocupă in articolele lor de cu- vernului romîn este „să tran
punerea Iui W. Gomulka ca puterile tului de secretar general al O.N.U. mării pe etape în cele două
să renunţe de a pune la dispoziţia a- MONTEVIDEO 28 (Agerpres). firme sfîrşitul colonialismului, vintarea şefului delegaţiei R.P. sforme regiunea respectivă in
liaţilor lor arma nucleară. N. S. Hruşciov a răspuns că, în cci state germane corespund în în — TASS transm ise: Ziarul „El
15 ani care au trecut de la crearea tregime intereselor întregii Popular“ a publicat un articol dreptul deplin al fiecărui po Romîne, tovarăşul Gh. Gheor- tr-o zonă lipsită de baze mi
N. S. Hruşciov a răspuns că şi U- de fond în care subliniază u-
nlunea Sovietică a propus acest lu O. N.U., în lume au avut loc muGlteermanii. El a chemat să se riaşa importanţă a propuneri por la o viaţă independentă şi ghiu-Dej. Ziarul „New York Ti litare străine şi de armamente
cru. In afară de aceasta înseamnă că lor prezentate de N. S. Kruş
avem aliaţi buni. schimbări. A crescut lagărul ţărilor intensifice lupta pentru înfrî- ciov la O.N.U. Nikita Hruşciov suverană. Fără îndoială, scrie mes“ consacră acestei cuvîntări nucleare“.''
reprezentantul ţării socialiste
Unul din corespondenţi a ridicat din socialiste. Coloniile înrobite în tre narea militariştilor şi . pentru care construieşte comunismul, in încheiere ziarul, că aceste două corespondenţe care tra Intr-o corespondenţă de la
nou problema perspectivei relaţiilor cut au devenit ţări independente. crearea unei Germanii neutre scrie ziarul, a exprimat în cu-
sovieto-americarie. „Oricît de întune vîntarea rostită la O.N.U. sen două propuneri ale Uniunii So tează probleme de ansamblu ale New York ziarul „Avânţi“ scoa
coasă ar fi noaptea, răspunde N. S- „Cum este posibil, a întrebat la rîndtil din punct de vedere militar. timentele cele mai adinei ale
Hruşciov, zorile vor veni negreşit. A- întregii omeniri. vietice se vor afla în centrul desfăşurării lucrărilor sesiunii. te în evidenţă că în cuvinta-
mericanii sînt oameni inteligenţi şi ei său N. S. Hruşciov, ca ţările occi Comitetul de conducere al U-
vor înţelege acest lucru. In ceea ce Hruşciov, subliniază ziarul, a discuţiilor la sesiunea Adunării
ne priveşte sîntem întotdeauna gala dentale care reprezintă numai 500 mi niunii creştin-democrate din chemat să se traducă in viaţă Este publicat de asemenea un rea sa, conducătorul delegaţiei
să venim în înfîmpinare“. pe scară mondială dezarmarea Generale a O.N.U.
lioane de oameni să-şi dicteze voinţa R'.D. Germană a cărui şedinţă rezumat al cuvîntării în care romîne a subliniat că problema
Răspunzînd la o întrebare în legâ-
Întregii lumi ? Nu este vorba de a avut loc la Karl Marxstadt sînt subliniate în mod special dezarmării constituie cea mai
Hammarskjoeld, n-are decît să rămînă, a adresat lui N. S. Hruşciov o
noi însă vom propune unul al nos telegramă în care se sublinia pasajele privitoare la propune însemnată chestiune care stă
ză că N. S. Hruşciov s-a pro
rile pentru o dezarmare gene astăzi în faţa Adunării Gene
tru, şi ţările neutre vor propune de nunţat din nou ca un reprezen rală şi completă, la problema rale a Organizaţiei Naţiunilor
asemenea pe unul al lor“. tant al întregii omeniri iubi organizării controlului asupra Unite.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.ŢXR.- nri 263.320 vdig 6 noiembrie 1949, !Tjparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva.