Page 101 - 1960-09

r $).*-¦o ”$ 3 PROLETARI DIN TOATE TARUE, UNITIVA! PENTRU TRIUMFUL PĂCII, PENTRU
A nul XII. Nr. 1793
Economiile în producţie
— important obiectiv
al muncii de partid
In toate întreprinderile se des­ tezei comerciale a trenurilor, re­
făşoară o susţinută muncă poli­
tică şi organizatorică de către
organizaţiile de partid, pentru
mobilizarea largă a muncitorilor,
tehnicienilor, maiştrilor şi ingi­
nerilor în lupta pentru descope­
rirea şi punerea în valoare a noi
rezerve interne în scopul reali­
zării de cît mai multe economii,
pentru îndeplinirea şi depăşirea
angajamentelor luate. Pentru a
cunoaşte cum
luptă muncitorii
ceferişti pentru
realizarea de e-
conomii şi ce re­
zultate au ob­
ţinut,- redacţia ziarului nostru a
solicitat tov. losiî Toih. secreta­ munci politice de masă cu aju­
rul comitetului de partid al com­
plexului C.F.R. Teiuş-Coşlariu,
un interviu.
ÎNTREBARE : Ce angajamen­
te şi-au luat unităţile C.F.R. din
complex şi cum luptă organiza­
ţiile de partid pentru mobiliza­
rea colectivelor la realizarea lor?
RĂSPUNS : In întrecerea so­
cialistă în cinstea celui de-al
III-lea Congres al P.M.R., uni­
tăţile C.F.R. din cadrul comple­
xului nostru, îndrumate de orga­
nizaţiile de partid, şi-au luat an­
gajamente mobilizatoare. Noi
ne-am angajat să realizăm în a-
cest an pe întregul complex
577.000 iei economii la preţul de
cest al producţiei.
S-a organizat apoi dezbaterea
în organizaţiile de partid şi în
consfătuirile de producţie, a căi­
lor şi posibilităţilor existente în pentru îndreptarea situaţiei. Pro­
fiecare unitate privind realizarea
economii. Pe baza acestor
dezbateri, s-au stabilit măsuri
concrete care să ducă la înde­
plinirea angajamentelor luate.
Au fost luate măsuri pentru re­
ducerea consumului de combus­
tibil convenţional prin extinde­
rea metodei de re-morcare a tre­
nurilor cu tonaj sporit, micşora­
rea consumului de materiale,
piese de schimb, lubrifianţi, re­
ducerea staţionării vagoanelor la
încărcări-descărcări, sporirea vi-
G.A.C. „Viaţa nouă“, comu­
na Sîntandrei. Haicla Juja e
ăe cîteva luni brigadieră de
cîmp. E o funcţie desigur, im ­
portantă. Brigadier de cîm p !
Cite treburi, n-are un briga­
dier de cîm p ! Răspunzi doar
pentru munca a 200 de oa­
meni. 200 de oameni aşteap­
tă in fiecare zi să le spui unde
trebuie să lucreze, cum trebuie
să lucreze şi dacă ceva nu
merge, oamenii vin la briga­
dier. „Ce facem, tovarăşe bri­
gadier, nu m erge!“. Şi. tu tre­
buie să ştii întotdeauna ce e
de făcut. Tu, brigadierul, n-ai
spune niciodată „nu mă pri­
veşte“. Omul aşteaptă răspun­
sul. Iar tu trebuie să iei o ho-
tărire. Şi-i s p u i: — „FA bine,
faceţi aşa şi aşa!“.
E bine ce-ai hotărit, nu e
bine ?
Uneori, atunci cînd îi este
mai greu, atunci cînd trebu­
rile se poticnesc de ceva care
pare fără ieşire, Juja îşi spu­
ne supărată: „De ce m-or fi
. ales tocmai pe mine ? îndată
Insă vine şi răspunsul. „E o
treabă pe care trebuie s-o fa ­
că cineva, şi dacă m-au ales
pe mine, înseamnă că eu pot
să fac treaba asta. Trebuie !“.
Da, trebuie!
Juja lucrează de 8 ani. în
gospodăria colectivă. 8 ani, si
de zi, a lucrat acolo unde era
nevoie de munca ei, acolo
unde interesele gospodăriei o
cereau. Juja n-a spus nicioda­
tă „Nu mă duc“, sau „Nu-mi
place acolo“. Mare lucru e să
înţelegi că trebuie să-ţi placă,
să lucrezi acolo unde este ne­
voie de tine.
ÎNŢELEGERE INTRE POPOARE!
ui Huftédoftra Deva
Cuvîntulsiderurgişiiior hunedoreni
V in eri 30 sep tem b rie 1980 4 pagini 20 bani Guvîntarea rostită de tovarăşul ternului colonial. Aceste propuneri ex­ va şti să dea vinovaţilor riposta cu­
Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea primă clar năzuinţele întregii omeniri' venită".
15-a a Adunării Generale a O.N.U. iubitoare de pace, dornice de o viaţă
a fost primită cu un deosebit interes nouă fără grija şi teama zilei de — Oţelarii hunedoreni, a arătat îrt
de toţi siderurgiştii din Hunedoara. mîine“. cuvîntul său tov. Ştefan Gîdăr, spri­
Cu toţii au ascultat la radio sau au jină prin fapte politica de pace a ţării
citit din ziare cuvîntarea care expri­ Luînd apoi cuvîntul oţelarul Aurel noastre. In această lună noi am pro-i
ducerea cheltuielilor administra- mă întrutotul năzuinţele şi interesele Pasconi, a subliniat faptul că, în cu­ dus peste plan 4.250 tone oţel.
tivo'-gospodăreşti şi altele. Orga­ noastre vitale de apărare a păcii şi vîntarea rostită de tovarăşul Gheorghe
independenţei popoarelor. Gheorghiu-Dej, este expusă în mod Succese asemănătoare au obţinut şi
ferm şi clar politica de pace pe care laminatorii de la laminorul de 800
La adunarea ce a avut loc ieri, o promovează statul nostru. Nu tre­ rnin. Şi ei şi-au îndeplinit înainte de
după terminarea schimbului dc dimi­ buie să uîfăm însă — a spus în con­ termen planul trimestrului 111 — a
neaţă, siderurgiştii hunedoreni şi-au tinuare vorbitorul — că unele dele­ arătat tov. loan Voevoda.
manifestat încăodată profunda adeziu­ gaţii ale puterilor occidentale se si­
ne faţă de poziţia statului nostru în tuează pe poziţii ostile propunerilor Siderurgiştii hunedoreni participanţi
domeniul politicii externe, poziţie ex­ umaniste prezentate de guvernul Uni­ la această însufleţită adunare au trU
primată de la tribuna O.N.U. de că­ unii Sovietice. Dar aceştia trebuie să mis delegaţiei ţării noastre la sesiu­
tre tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Oej. ştie că opinia publică, dornică de pa­ nea O.N.U- o telegramă prin care îşi
ce, nu se va mai lăsa înşelată: ea exprimă hotărirea lor fermă de a spri­
In cadrul adunării a luat cuvîntul jini politica de pace a partidului şi
tovarăşul Băiuţ Moga, secretar al co­ guvernului nostru.
mitetului de partid al C. S. Hune­
nizaţiile de partid au trecut la doara, care a făcut o expunere asu­ Raţiunea va învinge
desfăşurarea unei susţinute pra evenimentelor importante ce au
loc în aceste zile la O.N.U. Vorbind
despre poziţia delegaţiei ţării noastre
torul agitatorilor, agitaţiei vizua­ şi despre propunerile prezentate de gu­
vernul Uniunii Sovietice, vorbitorul a
le şi gazetelor de perete, pentru arătat, printre altele: „Delegaţia ţării Sînt inginer şi Ing. IOAN STOICOI Hruşciov a prezen­
noastre apreciază propunerile guvernu­ conduc munca fur- tat celei de a XV-a
a stimula pe toate căile elanul lui sovietic la O.N.U. ca o bază se­ naliştilor din cen­ şeful secţiei furnale sesiuni a Adunării
rioasă pentru discutarea fructuoasă şi
şi iniţiativa creatoare a maselor constructivă a problemelor dezarmării Uzina „Victoria“ Călan
generale şi complete, a lichidării sis-
în lupta pentru economii. trul siderurgic Gă­ - Generale a O.N.U..
Realizarea de c- —O—
lan. Cot la cot cu oamenii secţiei mă principalele prevederi ale Tratatului
Cuvîntul turnătorilor
conomii în pro­ din Călan străduiesc să fac totul pentru a da cu privire la dezarmarea generală şi
ducţie a devenit
astfel un obiec­ Golectivul turnătoriei „Victoria“ din viaţă sarcinilor stabilite de partid în totală. N-am intenţia să fac rezuma­
tiv important ai Gălan urmăreşte cu viu interes dezba­
muncii de par­ terile din cadrul Adunării Generale a ce priveşte sporirea producţiei de ton­ tul acestui tratat. Ţin să subliniez
Organizaţiei Naţiunilor Unite. Zilnic,
tid. Organizaţiile de bază urmă­ agitatorii Dionisie Munteanu, Vasile tă. Am reuşit să ridicăm considerabil însă faptul că Uniunea Sovietică a
Nemeş, Anton Sepniţchi şi Viorel A-
Lăcătuşul mecanic Laurian Pop este şeful unei echipe de întreţinere vram, informează muncitorii secţiei indicii de utilizare aifurnalelor, să venit şi de data aceasta cu un plan de
ta turnătoria de Iingoiiere a uzinei „Victoria“ Gălan. Atît el, cît şi mem­ despre mersul lucrărilor sesiunii. Viu
discutată a fost cuvîntarea rostită de reducem preţul de cost, să dăm fontă dezarmare amănunţit, concret, elici-
tovarăşul N. S. Hruşciov la cea de-a
resc şi analizează în fiecare lună brii echipei sale, se îngrijesc îndeap roape ca agregatele să fie întotdeauna XV a sesiune a Adunării Generale' a de calitate tot mai bună. Munca de­ ent, care răspunde întrutotul năzuin­
cum se îndeplinesc angajamen­ O.N.U. Muncitorii secţiei au susţinut
tele şi acolo unde se constată în bună stare de funcţionare. !M cu tărie propunerile delegaţiei Uniunii curge normal, de la bine spre mai ţei sutelor de milioane de oameni —
Sovietice. Ei s-au angajat să sprijine
IN CLIŞEU: Laurian Pop, verifi cînd un agregat. politica externă de pace şi coexisten­ bine. Avem planuri frumoase de vi­ pacea.
ţă paşnică promovată de statul nos­
rămîne-ri în urmă, iau măsuri tru, muncind cu însufleţire pentru a itor, vrem să lucrăm tot mai spornic, Aceste propuneri, sprijinite deplin
da patriei cît mai multe produse la
- promovatori ai noului un preţ de cost redus. mai organizat. de delegaţia ţării noastre în frunte cu
GH. SPF.RIOSU Iată însă câ munca noastră e ame­ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cie
C. CHIRIAC
blema reducerii preţului de cost ninţată de un pumn de demenţi, care celelalte delegaţii ale ţărilor socialis­
corespondenţi
şi a realizării angajamentelor Unu! dintre cei m ai lui Nicolae Pilly, iar la alte 5, zăngăne armele, care vor să dezlăn­ te şi de-o seamă de alte state iubitoa­
privind economiile în producţie, el este coautor. Una dintre ino­ ţuie un nou război mondial. Poţi ii re de pace au găsit în sufletele oame­
au făcut obiectul discuţiilor în buni vaţiile sale, intitulată „Mări­
mai multe şedinţe ale comitetu­ La Uzina „Victoria“ din Că- rea capacităţii oalelor de tu r­ indiferent faţă de aceasta 1 Categoric, nilor un puternic ecou. Eforturile sta­
lan, în perioada 1 ianuarie —. nare“, realizat în colaborare cu
nu 1 Orice om cu judecată sănătoasă tului sovietic, ale ţărilor socialiste,
lui de partid şi adunări ale or- 25 septembrie a.c., s-au înre­ inginerul Ican Stoicoi, aduce îşi dă seama că în condiţiile de azi, trezeşte în inima noastră speranţă, op­
gistrat 105 inovaţii. Dintre a- economii anuale de circa 62.000 cînd tehnica militară, mijloacele de timism. Credem că strădaniile solilor
cestea, trei aparţin tehnicianu- lei.
(Gontinuare în pag. 3-a) distrugere, au atins un nivel fără pre­ păcii nu vor rătnîne fără rezultat. Ra­
cedent, declanşarea unui război ar în­ ţiunea va învinge, deoarece omenirea
: 9<S: semna o catastrofă de porporţii uriaşe, este azi mai hotărîtă ca oricînd să
care ar pune sub semnul întrebării e- trăiască şi să muncească în pace.
GH. CULENCO
A început culesul strugurilor corespondent xistenţa unor popoare întregi. Aşteptăm un viitor luminos, fericit,
Iată de ce, alături de toţi oamenii vrem ca munca noastră să fie cu fo­
pentru vinificaţie R odnică a c tiv ita te ia los. Pentru aceasta sîntem cu inima şi
cinstiţi, am primit noile propuneri so­ ghidul alături de delegaţia ţării noas­
In gospodăria agricolă de stat celeaşi gospodării. Tn G.A.S. din a u to b a za i.R .T .A . D eva vietice de dezarmare, prezentate de
din Alba Iulia a început zilele Apoldul de Sus. se desfăşoară eminentul om de stat tovarăşul N. S.
acestea culesul strugurilor pen­ cu succes recoltarea strugurilor De la începutul anului şi
tru vinificaţie. La trupul din Bă- de masă, urmînd ca de luni, 3 pînă în prezent, La autobaza Hruşciov de la tribuna O.N.U., cu o tre şi-i urăm din tot sufletul succes
răbanţ, aparţinînd G.A.S. Alba octombrie, să se înceapă şi cu­ I.R.T.A. Deva, s-au înregistrat
Iulia', în numai trei zile s-au re­ 28 propuneri de inovaţii, din­ deosebită satisfacţie. Străduindu-se sâ cit mai deplin în misiunea nobilă ce
coltat strugurii de pe aproape lesul strugurilor pentru vinifi­ tre care 16 au fost aplicate în
10 ha. caţie. După evaluările făcute, la producţie. Numai trei din ino­ deschidă calea spre un acord, N. S. o are.
vaţiile aplicate, aduc economii
De pe suprafeţe similare s-au această gospodărie producţia antecalculate in valoare de Marţi seara, în
peste 119.000 lei anual. jurul aparatelor de
strîns strugurii şi la brigăzile medie va fi de cel puţin 6.500 radio şi difuzoare-
din Ţelna şi Şard, aparţinînd a- kg. struguri la ha. Printre inovaţiile aplicate în lor, oamenii muncii
producţie în acest an, se nu­ din ţara noastră
A lături de co lectivişti mără „Banc de rodat motoare au ascultat cuvîn­
tip „Steagul roşu“, care aduce tarea rostită de to­
Elevii şcolii medii „Avram zi, au recoltat porumb pentru în- economii antecalculate de 69.400 varăşul Gheorghe
Ianeu“ din oraşul Brad, mobi­ silozat de pe o suprafaţă de 2 lei anual. De asemenea, numai Gheorghiu-Dej, la
lizaţi de organizaţia de bază ha. S-au evidenţiat elevii Gori- în patru luni de la aplicarea O.N.U. In diminea­
U.T.M., au prestat mai multe na Maşec, Mircea Manea, şi inovaţiei „Dispozitiv pentru rec­ ţa zilei următoa­
ore de muncă voluntară în gos­ Margareta Bujor. tificat supape“ s-a realizat o re, într-o pauză, la­
podăria agricolă colectivă din economie în valoare de peste minatorii de la
Rîbiţa. Numai elevii claselor a ION DUDAŞ 17.000 lei. Printre inovatorii C- S. Hunedoara,
X-a şi a Xl-a A, într-o singură s-au strîns în ju­
corespondent fruntaşi se numără şi tovară­ rul comunistului
şii Nicolae Iacob, Ştefan Hor- Petru Constantin,
vath şi alţii. care le-a citit din
ziar principalele pro­
isgsszL’sa^jaggcagaxsBsxxrgaftt bleme cuprinse în
cuvîntarea tovară­
ta ilîn e b lte lk/
şului Gheorghe
Juja, care la început era o la iarnă şi nu acum ? In con­ Parcă Juja n-are treabă a-
casă ? Şi ea trebuie să gă­ Gheorghiu-Dej.
tească, să spele, să facă tot
fetişcană liarnică şi isteaţă, tract se prevede altceva. Şi pe ce i se cere unei gospodine,
dar iată că are timp pentru
timp de 8 ani şi-a însuşit din urmă gropile de siloz sînt ne­ treburile care privesc întregul
colectiv.
munca ei zilnică, din tot ce cesare pentru însttozatul fu ­
„Oameni care nu ştiu să va­
vedea că se întîmplă în gos­ rajelor. Acum brigada ei se dă decît pînă-n vlrful nasu­ c forte sporite la însăm înţări
lui“ — spune ea supărată.
podărie, părerea că locul ei ocupă de insămînţarea cu
Fireşte nu sînt mulţi ase­
este în acest mare colectiv şi grîu de toamnă din soiul menea oameni. Dar e rău că
sînt şi a tîţi!
că trebuie să facă totul pen­ „Ponca“ a 302 hectare. Alte şit ca paralel cu recoltarea cul­ de toamnă, el va fi arat, îngră­
E greu să schimbi sufletul turilor tîrzii, să înceapă şi la in- şat şi însămînţat cu grîu.
tru ca gospodăria lor colecti­ griji, altă alergătură, sem ă­ omului, concepţiile lui. Dar se Rezumate bune sămînţarea orzului şi griului de
vă să se dezvolte, să devi­ nătoarea trebuie să meargă poate totuşi. Şi e ceva care toamnă. Ce a şiea p îă S. M. T.
nă mereu mai bogată. încontinuu, oamenii trebuie trebuie făcut cu orice preţ. Lucrătorii gospodăriei agricole
mereu instruiţi. Insfîrşit, sînt de stat din Gălan s-au pregătit Pînă la data de 26 septembrie, Orăşîie ?
In aceşti 8 ani, Juja a fost Juja se ginăeşte la toate temeinic pentru a începe la lirnp ei au însămînţat orzul pe în­
de făcut o mulţime ăe tre­ acestea. însămînţările de toamnă. îna­ treaga suprafaţă planificată ( 20 Colectiviştii din satul Foit,
multă vreme inte de a eiectua arăturile, pe ha.), iar griul pe 30 ha. Alte raionul Orăştie, au hotărît ca in
buri şi briga­ Se bucură cînd ceva merge terenurile mai slab productive 30 ha. sînt arate şi urmează a toamna aceasta să însămînţeze
şefă de echipă. urnii dierul trebuie bine, cînd oamenii lucrează cu (circa 22 ha.) s-au aplicat oile fi. însămînţate cu grîu. Fruntaşă erz pe 3 ha. şi grîu pe 70 ha.
tragere de inimă şi se întris­ 400 kg. superfosîaţi la ha. Ca la însămînţări este brigada i-a Firesc era ca pînă la ora ac­
A făcut munca să organizeze, tează cină tineri ca Viorel rezultat al preocupării, arături ie condusă . de brigadierul Aurel tuală să aibă pregătit întregul
asta cu con­ Pe ierna educafiei să rezolve, să Hueţ fug de la munca pe ca- ") pentru însămînţări au iost ter­ Garasca. • teren, ba mai mult, avînd în ve­
ştiinciozitate şt controleze to ­ re ar trebui s-o facă, se izo­ minate la timp pe întreaga su­ dere că timpul este favorabil în--
colecfivisfe tul. lează de colectiv, ca şi cum prafaţă de 250 ha. planificată Se însămînfează de zor sămînţărilor, să fi avut efec­
mereu a în­ gospodăria ar fi. ceva care a se însămînţa cu orz. (conco­ tuată această lucrare pe cea mai
nu-i priveşte, ca şi cum nu de mitent cu această lucrare, s-au Şi colectiviştii din satul Pri- mare suprafaţă.
văţat cite ce- -.,1 Dar asta îi aici trebuie să aştepte ei îm­ selectat şi tratat cu formahină caz, raionul Orăştie, dovedesc
va. face plăcere Ju- plinirea năzuinţelor, viitorul cele 55 tone de orz pentru să- multă preocupare pentru însă- Lucrurile nu stau însă aşa.
bogat şi frumos spre care tină. mînţă. mînţarea la timp a cerealelor Din ce cauză ? Pentru că S.M.T.
Şi acum iată, colectiviştii au jei. Aleargă toată ziua, o vezi păioase. Gu ajutorul tractoarelor Orăştie cu care s-a încheiat con­
Lucrul cel mai. important pe Pregătiţi temeinic, muncitorii primite de la S.M.T. Orăştie, tract pentru executarea arături­
ales-o brigadieră, i-au dat a- pretutindeni, îmbujorată, me­ care l-a înţeles Juja e că fe ­ gospodăriei au început zilele membrii acestei gospodării co­ lor de însămînţări, n-a trimis
ricirea ei personală este le­ trecute insămînţarea orzului. lective au pregătit din vreme o nici pînă astăzi tractor la Foit.
cca-stă dovadă de încredere, reu frămintată de ceva, me­ gată de viaţa şi ăe drumul Pînă ieri, 27 septembrie, ei au parte din terenul destinat însă- Puşi în faţa unei asemenea si­
întregului colectiv, că drumul însămînţat orzul pe 105 ha. mmţărilor de toamnă avînd ast- tuaţii, colectiviştii au început să
i-au dat răspunderea unei reu grăbindu-se, ca şi cum spre socialism nu e un drum Fruntaşi în aceste munci sînt tel posibilitatea ca îndată ce execute arături pentru insămin-
de unul singur, şi că trebuie tractoriştii Ilarie Mărcuţ şi Du­ timpul -'â permis, să înceapă de ţări cu atelajele proprii. Dar,
munci pentru care se cere ma­ i-ar fi teamă de o clipă în să te dăruieşti muncii colec­ mitru Florea, care şi-au 'depăşit zor la însămînţat. pînă în ziua de 26 septembrie,
tivului, să-i sporeşti puterea zilnic normele pe tractor, efec- n-au reuşit să are decît 5 ha.,
turitate şi chibzuinţă, spirit care n-ar avea ce face. cu puterile tale. tuînd în acelaşi timp numai lu­ Pînă în seara zilei de 27 sep­ deoarece o parte din atelaje le
crări de calitate. tembrie, colectiviştii din Pricaz folosesc exclusiv la însilozări.
ăe organizare şi cunoaşterea O necăjeşte însă ceva. O ne­ Juja este un tînăr cu o con­ au însămînţat în întregime or­ Cum timpul prielnic însămînţă-
ştiinţă nouă, unul din milioa­ Pentru a stimula vegetaţia te­ zul de toamnă pe toate cele 23 rilor nu aşteaptă, se impune ca
agrotehnicii. Oamenii au so­ căjesc cei care n-au înţeles în­ nele de tineri care şi-au însu­ renurilor însămînţate, la fiecare ha. planificate pentru această S.M.T. Orăştie să trimită aici
şit educaţia luminoasă pe ca­ hectar s-au administrat şi cite cultură. Paralel cu însămînţatul forţe corespunzătoare care să a-
cotit că Juja este un om in că necesitatea de a munci cu re le-a dat-o partidul. 100 kg. azotat de amoniu. orzului, ei au semănat şi 25 ha. sigure pregătirea terenului şi e-
care se intilnesc aceste cali­ dăruire pentru gospodăria co­ MI HAI CARANFIL Muncă ertîuziasfă cu grîu din cele 298 ¦ha. plani­ xecutarea cît mai urgentă a în-
tăţi. Şi nu s-au înşelat. lectivă, cei care nu ştiu să Printr-o bună organizare a ficate. Pe măsură ce restul de sămînţărilor pe întreaga supra­
muncii, colectiviştii din satul faţă.
Ceva, în înfăţişarea de a- vadă decît făina lor din Turdaş, raionul Orăştie, au reu- teren va fi eliberat de culturile
cum a acestei tinere brigadie­ ladă.
re, te face să-i ghiceşti fră- Viorel Hueţ, un flăcăiandru
mîntările. Are, fără îndoială, năzuros, a fost trimis să lu­
multe griji. creze la însilozări. Cum a a-
Se însilozează porumbul. O juns acolo a strîmbat din nas,
echipă de colectivişti lucrea­ s-a răsucit în cîlcîi şi a ple­
ză acolo în permanenţă. Şi cat acasă.
au mereu nevoie de cite ceva, Alţii vin să-i ceară să fie
mereu este necesară prezen­ repartizaţi la munci mai u-
ţa brigadierului. Trebuie re­ şoare, dar retribuite cu moi
coltată sfecla de zahăr. Au multe procente. Sînt unii că­
greutăţi cu fabrica ăe zahăr rora le s p u i: „Vino că avem
din Bod. Li se cere să însilo- de făcut cutare lucru“ şi răs­
zeze în groapă sfecla ca să poa­ pund : Nu pot, am familie, am
tă să fie trimisă la iarnă. De ce treabă acasă“.