Page 102 - 1960-09

pag. 2
In scopul bunei
funcţionări
a compresoarelor
Colectivul sectorului electro­
mecanic de la mina Deva avea
pînă de curînd de întîmpinat
greutăţi din cauza sistemului de
răcire a compresoarelor. Recent
însă, problema s-a rezolvat. Zi­
lele trecute au început lucrările
unui sistem de semnalizare Ia
bazinul de apă, sistem care are
rolul să anunţe momentul cînd
apa din bazin a coborît sub ni­
velul admis.
Instalaţia se execută din re­
zerve interne, de către persona­
lul electromecanic al minei.
Noi baze sporfive
în raionul Haţeg
In ultimul timp,- cu sprijinul
permanent al organelor locale
de partid şi de stat, asociaţiile
sportive din raionul Haţeg au
reuşit să amenajeze o serie de
noi baze sportive.
Astfel, au fost amenajate te­
renuri de volei în localităţile
Bretea Strei, Plopi, Răchitova,
Boita, terenuri de fotbal la Rîu
de Mori şi Ostrov.
De asemenea, în localitatea
Rîu de Mori, este aproape ter­
minată o popicărie. In oraşul
Haţeg se lucrează la reamena-
jarea stadionului, şi de curînd,
la şcoala medie mixtă a fost da­
tă în folosinţă o sală de sport.
k oSsistea
„Lunii prieteniei
romîno-sovietiee“
Consiliul raional A.R.L.U.S.
din Haţeg şi-a fixat de curînd,
în cadrul unei şedinţe plenare,
un plan de acţiune în cinstea
..Lunii prieteniei romîno-sovie-
tice“.
Printre altele, vor avea loc
deschiderea a trei cursuri popu­
lare de limba rusă pentru sala­
riaţii de la U. R. C. C„ Sfatul
popular raional şi Fabrica de
marmeladă, conferinţe în care
se vor populariza succesele ob­
ţinute de Uniunea Sovietică în
toate domeniile de activitate otc.
De asemenea, se vor organiza
seri literare precum şi săptămîna ţeg ce aparţine cooperativei de pentru a reglementa problema
filmului sovietic.
NICU SBUCHF.A
corespondent'
PestápM obţinerea unui ...difuzarea presei în oraşul
tutun si© calitate
In numărul 1779 din 14 sep­
tembrie a. c. al ziarului nostru,
am publicat unele îndrumări pri­
vind recoltarea tutunului. Acum,
majoritatea cultivatorilor de tu­ ritate in timpul recoltării.
tun au început recoltatul lui. In In timpul dospirii şi uscării,
articolul de faţă, vom da cîteva se îmbunătăţeşte culoarea, con­
îndrumări practice privind înşi- sistenţa, gustul şi aroma tutu­
ratul şi dospitul foilor de tutun. nului. Pentru stabilitatea aces­
Snşirafu! f o ilo r de fufun mite conciiţiuni. Astfel, tempe­
Inşiratul foilor de tutun este
o operaţiune care se efectuează
de către doi lucrători care folo­
sesc undrele lungi de 60—100
cm. Pentru ca foile să se usuce
mai repede şi să capete o cu­
loare mai deschisă, nervura prin­
cipală a foii trebuie mult despi­
cată. Nu este admis sa se în­
şire foile de tutun direct pe su ­
mă fără folosirea undrdei. In
cazul în care nervura nu este
despicată, uscarea se face în­
cet, foile de tutun se închid la
culoare, se opăresc şi chiar pu­
trezesc în jurul nervurii. La în-
şiratul foilor de tiiiun trebuie să
se ţină seama ca pe acelaşi fir
să fie numai foi din aceeaşi ca­
tegorie, care să aibă acelaşi grad
de coacere şi pe cît posibil să
fie de aceeaşi mărime. Prin res­
pectarea acestor reguli, sînt u-
urate mult celelalte operaţiuni
ca dospitul, uscatul, alegerea
pe calităţi şi păpuşitui. D:1; ase­
menea, va trebui ca foile sa fie substanţe nutritive, se dospesc
înşirate potrivit de rar, pentru a mai puţin, iar apei sînt scoase
evita opărirea, arderea şi păia- la uscat. Tutunurile pentru ţi­
rea lor. La soiurile de tutun cu gări de foi se dospesc numai în In urma acestei consfătuiri
frunza mică, înşiratul se poate
face puţin mai des.
Dospirea f a f utwkii
Atît dospirea cît şi uscarea
tutunului sînt operaţiuni impor­
tante deoarece de buna lor exe­
cutare depinde în mare măsură
calitatea produsului obţinut. Ca­
litatea tutunului poate ti îmbu­
nătăţită dacă aceste operaţiuni
sînt efectuate la timp şi con­
form îndrumărilor. Dar, reuşita
!or e-sle condiţionată de felul în vor putea valorifica un produs protecţia muncii.
care a fost recoltat tutunul. Ori de calitate superioară, care le va
cîtă pricepere ar avea cultiva­ putea’ aduce, în acelaşi timp
torul prin executarea raţională mari venituri băneşti.
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1793
La o carieră de piatră Sectorul zootehnic — Calendarul lucrărilor agricole
pe luna octombrie
' Airdeee I... ţie. Eforturile ce se depun mîndria colectiviştilor
La numai cîteva mânute, zilnic aici, au făcut ca la da­
de la semnalul dat de arti­ ta de 22 septembrie, planul Aproape în centrul satului septembrie, s-au obţinut aproa­ Octombrie este una din lunile în scopul protejării rădăcinilor
ficierul Petru Crişan, o serie lunar să fie îndeplinit în Şard, se înalţă construcţiile gos­ pe 1.800 litri lapte pe cap de cele mai aglomerate în lucrări a- contra gerului.
de bubuituri au zguduit dea­ proporţie de 141 la sută. podăreşti ale colectiviştilor din vacă furajată, iar pînă la sfîrşi­ gricole.. Acum trebuie terminate
lul Măgura şi împrejurimile, localitate. tul anului, producţia va depăşi recoltările şi efectuate lucrări de Pe terenurile destinate înfiin­
unde se află cariera de pia­ M unea minerilor, vago­ cu siguranţă 2.000 litri. bază pentru noul an agricol. ţării de noi plantaţii se urgen­
tră Brănişca din raionul llia. netarilor, mecanicilor In preajma adăposturilor de tează lucrările de pregătire şt
Bucăţi mari de bazalt an- de la concasoare, încărcăto­ animale, se văd de departe ne­ Valorificînd prin unităţile de De buna organizare şi desfă­ se începe -plantatul pomilor.
dezitic au început să se des­ rilor de vagoane C.F.R., a în­ numărate şire de fin, clădite cu stat animalele contractate şi alte şurare a acestor munci depinde
prindă, rostogolindu-se în tregului colectiv de muncitori grijă. Alături, în apropierea produse provenite din sectorul obţinerea unor recolte sporite în In grădina de legume : se con­
vale, antrenlnd odată cu ele ce lucrează la cariera de pia­ grajdurilor, colectiviştii şi-au zootehnic, gospodăria colectivă viitorul an. Iată principalele lu­ tinuă recoltatul legumelor şi se
altele ăe dimensiuni mai mici tră din Brănişca, se îmbină construit gropile pentru însilo- a realizat de la începutul anului crări ce trebuie efectuate în lu­ iau măsuri pentru păstrarea lor
armonios. Sub îndrumarea zarea nutreţurilor. Bi au deja şi pînă în prezent venituri im­ na octombrie : în vederea consumului în timpul,
şi un nor gros de praf. comuniştilor, colectivul de experienţă în însiiozarea furaje­ portante. Din vînzarea laptelui iernii. Se curăţă terenul de res­
Nici cinci minute n-au tre­ muncitori de aici obţine zi lor, mai ales a porumbului. A- de vacă. bunăoară, s-au obţinut La cultura de cîmp : se con­ tul culturilor vechi, se aplică
de zi succese tot mai ăe sea­ nul trecut au însilozat 26.000 13.200 lei, a laptelui de oaie tinuă recoltarea porumbului, car­
cut după puşcături, şi acolo mă. kg. porumb şi rezultatele bune 19.400 lei, iar cele 268 kg. lînă tofilor, a sfeclei de zahăr şi a îngrăşarea de bază şi se fac a-
obţinute prin sporirea produc­ au fost vîndute pe bază de con­ nutreţului. Se termină în-sămîn- rături adinei de toamnă. Tot în
unde se ridica un perete de Numai în primele două ţiei animalelor hrănite cu acest tract, ou 12.290 lei. In plus, s-au această perioadă se fac însămîn-
mai livrat statului animale în ţarea cerealelor de toamnă, se
stlnci ce ascundea în el di­ decade ale lunii, planul ca­ furaj i-a îndemnat să însilozeze valoare de 42.400 lei, iar mieii încorporează în sol gunoi de ţările la culturile pentru verde-
valorificaţi pe piaţă au adus co­ grajd, îngrăşămintele iosfatice şi ţurile timpurii de primăvară
namita aşeza- rierei a fost şi mai mult. In gropile special lectiviştilor încă 12.000 tei. In potasice. (spanac, salate), se continuă
total, veniturile realizate numai
Z Gemeni şi faptemunistului realizat la cri­ amenajate, s-au însilozat pînă în opt luni din acest an, se ri­ Terenurile eliberate de culturi siriusul şi păstratul gunoiului
blură (piatră dică la aproape 100.000 lei.
acum 12 vagoane de porumb si­ şi neînsămînţate în toamnă se de grajd pentru organizarea ră­
tru Crişan, lo- — —-—------- — — măruntă desti­ sadniţelor, se strîng şi se depo­
loz. ară adînc. în vederea pregătirii
cui a devenit ăe nerecunos­ nată drumurilor asfaltate), zitează materialele şi. utilajul fo-'
In afară de porumb, colecti­ lor pentru însămînţările din pri­ Iosit la irigat.
cut. in proporţie de 106,67 la su­
măvara anului viitor. In vie : se continuă recoltatul
/ n frunte cu şeful ăe e- tă, iar la piatră spartă, în viştii din Şard vor mai însiloza Ascilltînd toate acestea de la In livadă : se face recoltatul şi valorificarea strugurilor de
chipă, minerii legaţi de proporţie de 136,15 la sută.
contabilul gospodăriei, glodurile fructelor de iarnă. După recol­ masă şi se culeg strugurii pen­
frînghiile ăe siguranţă, „înar­ Pînă la această dată, valoa­ anul acesta încă cel puţin 100 m-au dus cu cîţiva ani în urmă, tru vin. Se strîng şi se depozi­
tone de alte furaje, cum ar fi cînd colectiviştii din Şard aveau tare, acestea se sortează pe ca­
maţi“ cu perforatoare meca­ rea economiilor realizate se cotele de sfeclă de zahăr şi fu­ doar 3—4 vaci de lapte şi cîţiva tează aracii. Se transportă gu-:
rajeră, frunze de varză etc. boi pentru muncă. Acum, ei au lităţi. Se verifică plantaţiile e-
nice şi răngi, au început să ridică la suma de 162.000 lei, noiul de grajd pentru îngrăşat
xistente pentru complectarea go­ rea de bază.
se caţere pe stincile prăpăs­ cu 99.000 lei mai mult decît
lurilor şi se aplică îngrăşarea de Pe terenurile destinate noilor
tioase, întocmai ca nişte al­ angajamentul luat pe tot a- Colectiviştii din Şard văd în 46 capete taurine din care 10 plantaţii se continuă lucrările
pinişti temerari. Trecînd de nul. bază ou gunoi de grajd şi îngră­
sectorul lor zootehnic unul din sînt boi pentru muncă, iar res­ de pregătire în vederea plan­
la stincă la stîncă, echipa Reducerea preţului de cost, principalele izvoare de venituri. tul sînt vaci de lapte şi viţele, şăminte chimice. Se face ară­ tării.
îndrăzneţilor a început Tân­ Anul trecut, bunăoară, din tota­ 200 oi ş. a. In curînd, gospodă­
guirea (curăţirea frontului a stat de asemenea în aten­ lul veniturilor băneşti ale gos­ ria va mai cumpăra, cu credite tura adîncă de toamnă, iar te­ STAŢIUNEA EXPERI­
de piatra nedislocată). ţia colectivului. La criblură, de la stat, încă 7 vaci de lapte. MENTALA HORTICO­
preţul de cost pe tonă de renul din jurul pomilor se sapă
In carnetul şefului ăe echi­ produs, s-a redus cu 2,83 lei, podăriei, aproape o treime a u . Iată cîteva din succesele ob­ LĂ GEOAGIU
pă Petru Crişan, sînt înscrise cu casmaua.
zilnic succesele echipei. De iar la piatră spartă, cu 1,53 provenit din sectorul zootehnic. ţinute în sectorul zootehnic al
lei pe tonă. In livezile tinere se protejea­
La sfîrşitul anului trecut, cînd gospodăriei colective din Şard,
la începutul anului şi pînă De la începutul anului şi sector cu care colectiviştii de aici ză trunchiurile, contra rozătoa­
la 22 septembrie a.O., planul pînă in prezent, productivi­ s-a făcut bilanţul realizărilor se mindresc. Dacă ţinem seama
a fost realizat în proporţie tatea muncii a fost realizată obţinute, colectiviştii au hotărî! de condiţiile economice ce le are relor şi se înmuşuroiesc pomii
de 132 la sută. în proporţie de 108,2 la sută. să facă un nou pas înainte. Ei gospodăria, aceste realizări pu­
f jn aport ăe seamă la rea- O satisfacţie deosebită şi nu se puteau mulţumi numai cu teau fi desigur mai mari. Co­
Uzarea planului pe sec­ o minărie a colectivu­
lui de la cariera Brănişca, 1.500 litri lapte pe cap de vacă lectiviştii din Şard îşi dau sea­ Cu planul depăşit
ţie îl aduc vagonetarii. La — în rîndul căruia se numă­
galeria nr. 3, unde este şef ră şi comuniştii Alodar Gom- furajată. Aplicînd metoda retri­ ma de acest lucru şi de aceea Muncitorii secţiei nasturi de Dintre muncitorii care au de­
ăe echipă comunistul Aurel buirii îngrijitorilor - mulgători şi-au proous să ridice noi cons­ la întreprinderea de industrie pus interes în realizarea sar­
după producţia de carne şi lapte trucţii, să. sporească continuu e- locală „1 Mai“ Deva, pînă la cinilor ce le revin, se numără şi
Tomuţa, munca se desfăşoa­ boş, mecanic şef. Gheorghe $ fectivi.il de animale şi mai ales Anica Faraon, Grigore Horvath,
obţinută de la animalele ce le productivitatea acestora, cale data de 23 septembrie, au înde­ Lemenia Meşa, Elena Huh Co-
ră într-un ritm viu. Vagone- Dobrei şi Miron Florea, şefi \ plinit planul în proporţie de 123 dreanu şi alţii.
tele, manevrate de candida­ de schimb la concasor, me- } au în primire, aceştia au devenit sigură pentru obţinerea de ve­ la sută.
tul de partid Teodor Dobro- canicii Ilie Jurca. Gheorghe cointeresaţi în a ridica continuu nituri tot mai mari.
geanu şi utemistul Vasile Sişu şi Ladislau Priplata, in­ producţia animalelor, Această V. PÎTAN
Răăuică, transportă de zor ginerul Anton Flotman şi al­ măsură, alături de îmbunătăţi­
piatra spre concasoare. pen­ ţii, — este aceea că din anul rea hranei vacilor, n-a întîrziat AW.VÎWWWWÎ5
tru a fi sfărîmată şi bună 1957 deţine mereu drapelul
de trimis constructorilor de de carieră fruntaşă pe între­ să-şi arate roadele. Pînă la 1 í~ ié M m
... .....
şosele. In cadrul echipei, se prinderea de cariere nr. 2 !11$
dă o atenţie deosebită rea­ Arad. ELEVI LA M U N C Ă Membrii gospo­
dăriei agricole co­
lizării planului de proăuc- A. DAVID PATRIOTICA lective „Drumul Iui
Lenin" din Sebeş,
Bine ar fi dacă .. Numai în trei zile, muncind şi-au sporit ferma
în cadrul gospodăriei agricole de păsări cu incâ
colective din satul Mesteacăn, 2.000 pui. Astfel
...la măcelăria din oraşul Ha­ ţeg ar lua măsurile necesare, elevii grupului -şcolar minier din gospodăria dispune
Brad, nu efectuat peste 1.380 de de 340 găini ouă-
ore muncă patriotică. toare şi 2.000 pui-
Pînă în prezent,
consum „Ţara Haţegului“, nu curentului electric, în sensul de Elevii din brigada IV-a, a a- numai din vînzarea
s-ar mai servi „pe sprinceană“. a revizui întreaga instalaţie elec­ rmluj II B, în cele 216 ore mun­ ouălor, ei au rea­
că patriotică prestată, au cosit, lizat peste 27.300
...conducerea I.G.O. din Ha- trică care este şubredă şi lasă cărat la locui de însilozare şi lei.
tocat finul, de pc suprafaţa de
în repetate rînduri întreg oraşul 5 ha. In clişeu : ingri-
jitoarele Maria şi
îără lumină. Printre cei mai activi elevi se Marioara Dăncilâ
numără Gheorghe Anton. Ale­ dînd puilor raţia
xandru Furtună, Tiberiu Huieţ, zilnică de grăunţe.
Haţeg s-ar face mai atent, distri­
bui n-du-se abonaţilor toate zia­ Ion Boia şi alţii.
rele şi revistele, iar la chioşcul
cu vînzarea liberă, ziarele ar fi GHEORGHE BORŞ
a dospirii şi uscării tutunului, el ridicate mai din timp de la di­ corespondent
nu va putea obţine un produs fi­ fuzarea presei.
nit de bună calitate dacă foile
de tutun nu au ajuns la matu­ RADU T1TUS
corespondent
de protecţia muncii între în­
treprinderile din raion.
Problemei protecţiei muncii Probleme ale protecţiei muncii
şi tehnicii securităţii muncii i In scopul ridicării pe o treap­
se acordă în anii regimului de­ tă superioară a activităţii de
mocrat-popular o atenţie deo­ protecţia muncii în regiunea
sebită, fiind ridicată la rangul noastră, în cadrul şedinţei de
de lege. Sumele mari de bani analiză a acestei probleme, ţi­
tor calităţi, sînt necesare anu­ investite in scopul îmbunătă­ în. regiunea noastră nută la Consiliul regional al
ţirii condiţiilor de muncă, gri­ sindicatelor în ziua de 15 sep­
ja pe care o poartă partidul şl tembrie 1960, s-a hotărît ca in
ratura cea mai prielnică dos­ guvernul oamenilor muncii, in­ de întreprinderi. Cu acest pri­ ION BOZEŞAN cientul de frecvenţă al acciden­ perioada ce a mai rămas pînă la
pirii foilor de flituri trebuie să fie tegrităţii şi securităţii muncii lej, s-au făcut peste 500 de membru în Biroul executiv telor a scăzut cu 37,5 la sută. finele anului, activitatea inspec­
cuprinsă între 25—30 grade, iar lor, a făcut obiectul multor ho- propuneri care să ducă la îm­ Bună activitate a desfăşurat pe torilor de protecţia muncii, a
încăperile în care se face dospi­ tărîri elaborate de către C.C. bunătăţirea activităţii organe­ al Consiliului regional al sindicatelor linie de protecţia muncii şi co­ organelor şi organizaţiilor sin­
rea să fie închise şi ferite de al P.M.R. şi Consiliul de mi­ lor sindicale şi administrative mitetul sindicatului de la C.S. dicale din raioanele şi întreprin­
curenţi de aer. P'e timp prea niştri al R.P.R., sau de Consi­ în problemele protecţiei muncii. ţitor. Inspectorii tehnici pentru Hunedoara. derile regiunii noastre, precum
uscat, este bine să se stropeas­ liul Central al sindicatelor din protecţia muncii au controlat şi activitatea organelor admi­
că duşumelele cu apă pentru a Tot in această perioadă, Bi­ şi recontrolat 119 întreprinderi, Există însă unele întreprin­ nistrative să fie îndreptată în­
crea o umiditate corespunză­ R.P.R. roul executiv al Consiliului re­ încheind 134 prescripţii, care deri ca I.M. Barza, întreprin­ spre desfăşurarea pe o scară
toare. gional al sindicatelor a orga­ cuprind 2.444 măsuri tehnico- derea de industrie locală „Cri- din ce în ce mai largă a unei
Pe plan regional, protecţia nizat două brigăzi formate din organizatorice. şana“-Brad, I.F. Haţeg şi altele, munci de prevenire a acciden­
Durata procesului de dospire muncii este una din principa­ jurişti, procurori, judecători, unde cu toată munca de îndru­ telor şi îmbolnăvirilor de orice'
depinde de coacerea foilor şi de lele sarcini ale Consiliului re­ inspectori cu protecţia muncii Tot în această perioadă, în mare făcută de organele sindi­ fel.
mărimea ior, de umiditate şi gional al sindicatelor. In vede­ cadrul sindicatelor au fost in­ cale regionale şi raionale, acti­
mai ales de căldura încăperii rea clucerii la îndeplinire a şi activişti sindicali, care au struite 111 comisii de protecţia vitatea pe linie de protecţia Consiliilor locale ale sindica­
în care se face dospirea. Nu se acesteia, Consiliul regional ai controlat întreprinderile din ra­ muncii şi s-au făcut instruirea muncii lasă încă de dorit. Co­ telor şi comitetelor sindicatelor
pot preciza cile zile sînt nece­ sindicatelor Hunedoara, a or­ ioanele Brad, Hunedoara, Pe­ şi activizarea unui număr de 837 din întreprinderi le revine sar­
sare pentru o bună dospire, dar ganizat la începutul anului o troşani, llia şi oraşul Deva, a- inspectori obşteşti de protecţia mitetele sindicatelor şi condu­ cina să urmărească îndeaproape
consfătuire, schimb de expe­ supra felului cum se aplică le­ muncii. cerile administrative din aces­ realizarea integrală a prevede­
ea se poate considera încheiată gislaţia protecţiei muncii. De­ te întreprinderi nu s-au preo­ rilor de -protecţia muncii din
cînd foile şi-au schimbat culoa- rienţă, la care au participat fecţiunile constatate au fost a- Controlul efectuat de către cupat de realizarea prevederilor contractul colectiv.
.rea din verde în galben verzui. preşedinţi de sindicate, res­ nalizate cu oragnele sindicale sindicate, acţiunile întreprinse
La tutunul pentru ţigarete, dos­ ponsabili ai comisiilor de pro­ şi conducerile adrrihistrative şi pe linie de protecţia muncii, planului de măsuri întocmit de De asemenea, membrii Bi­
pitul se consideră terminat a- tecţia muncii ale sindicatelor s-au dat indicaţii privind măsu­ preocuparea tot mai intensă a Consliliul regional al sindicate­ roului executiv al C.S.R., ai
tivici cînd foile au căpătat cu­ din întreprinderile mari, direc­ rile ce trebuiau luate in acti­ conducerilor administrative pen­ lor la începutul acestui an. birourilor executive ale consi­
loarea galbenă. Tutunurile cu tori şi ingineri şefi, responsa­ vitatea de viitor. tru realizarea problemelor dc liilor locale ale sindicatelor şi
bili cu protecţia muncii din în­ protecţia muncii, folosirea lar­ Asemenea atitudine faţă de Inspectorii cu protecţia muncii,
foaia mică. recoltate de pe te­ treprinderi. De asemenea, două brigăzi, gului activ obştesc, antrenarea sarcinile ce le reveneau a ma­ vor sprijini sindicatele şi con­
maselor de muncitori la rezol­ nifestat şi comitetul sindicatu­ ducerile administrative din în­
renurile nisipoase, sărace in constituite de către Biroul exe­ varea problemelor de tehnica lui de la I.M. Ghelar (preşedin­ treprinderi pentru terminarea
cutiv al Consiliului regional securităţii şi protecţia muncii, te Ion Bidiga) şi conducerea Ia timp a lucrărilor de pregă­
al sindicatelor au controlat în a.u făcut posibil ca în perioada administrativă a acestei între­ tire pentru iarnă a întreprin­
lunile iulie şi august a.c., în­ ianuarie—august 1960, faţă de prinderi (director tov. Vasile derilor, astfel ca prin aceasta
treprinderile forestiere privind aceeaşi perioadă a anului tre­ Florea). In situaţie similară se să se influenţeze pozitiv asu­
modul de respectare a proble­ cut, coeficientul de frecvenţă află şi organele sindicale de la pra activităţii de protecţia
melor legislaţiei protecţiei mun­ a accidentelor de muncă să uzina „Victoria“ Călan. muncii.
scadă cu 11 la sută. Realizări
cii. însemnate în scăderea număru­ De lipsurile pe linie de pro­ In activitatea lor, organele
In scopul generalizării unor lui de accidente au obţinut ex­ tecţia muncii în întreprinderile sindicale vor trebui să urm ă­
ploatările ce aparţin Combinatu­ din raionul Hunedoara, se face
metode bune de muncă pe linie lui carbonifer Valea Jiului, un­ vinovat şi tov. inspector tehnic rească cu mai m ultă exigenţă
şiraguri. Şiragurile de tutun se s-a întocmit un plan de mă­ de protecţia muncii, Biroul exe­ de coeficientul de frecvenţă al losif Bocan, care în unele cazuri
leagă în magazii la locuri unde suri în scopul îmbunătăţirii cutiv al Consiliului regional al accidentelor a scăzut cu peste a manifestat delăsare în muncă. respectarea legilor de protecţia
se va face şi uscarea în conti­ protecţiei muncii în toate între­ sindicatelor a organizat în a- 30 la sută.
nuare. Şiragurile trebuie să fie prinderile noastre. Planul de cest an schimburi de experien­ Consiliile locale ale sindicate­ muncii în toate întreprinderile,
apropiate unele de altele la 10 măsuri a fost apoi trimis tutu­ ţă. între untăţi economice ca Şi la Trustul minier Deva lor din raioane nu s-au preo­
cm., iar uşile magaziei se ţin ror întreprinderilor şi consilii­ E.M. Uricani şi E.M. Aninoasa, s-au obţinut rezultate mulţumi­ cupat întotdeauna de urm ări­ contribuind astfel la întărirea
închise pînă ce foile încep să se lor locale ale sindicatelor pentru toare. Astfel, în semestrul I al rea realizării obiectivelor din
îngălbenească, apoi se continuă a se putea urmări aplicarea lui. E.M. Lonea şi E.M. Lupeni, I.F. acestui an, faţă de aceeaşi pe­ planul de măsuri al C.S.R. şi nu simţului de răspundere a orga­
uscarea cu ajutorul curenţilor de Sebeş şi I.F. Orăştie şi altele. rioadă a anului trecut, coefi­ îrj suficientă măsură s-au preo­
De asemenea, inspecţia teh­ cupat de organizarea de schim­ nelor administrative faţă de să­
aer. nică de stat care- activează pe In cele 8 luni ale anului cu­ buri de experienţă cu caracter
De aceste îndrumări trebuie lingă Consiliul regional al sin­ rent, activitatea inspecţiei teh­ nătatea oamenilor muncii.
dicatelor, a fost îndrumată să nice de stat pentru protecţia
să ţină seama toţi cultivatorii sprijine comitetele sindicatelor muncii a fost îmbunătăţită sim-
de tutun, deoarece numai aşa
din întreprinderi în organiza­
rea autocontrolului pe linie de
In acest sens, în perioada 1
ianuarie — 31 august, au fost
organizate autocontroale in 22