Page 103 - 1960-09

N r . 1796 DRUMUL SOCIALISMULUI pag! 3

v—' (D e i p ă ^ ţ i ^ e a întreprinderea de Gospodărie orăşenească

Toiul s-a petrecut cu mai După cîteva momente de tă­ — De la tata am învăţat Hajeg, sfr. U zinei nr. 1, telefon 68
bine de un an in urmă. fiă- cere, bătrînul continuă: meseria de miner de puţuri.
trinul Bartha nu-şi mai găsea Intii am învăţat meseria de Ş EXECUTA
astimpăr. In ultimul timp de­ — In locul meu o să rănii- tunplar, dar n-am îndrăgit-o. \
venise posomorit, tăcut. Fa- nă fiul meu, Deneş. Aşa s-a Şi aşa, tn-am făcut miner. i pentru sectoru l so cia list şi particulari
(a-i brăzdată de cute adinei hotărît la sector. Să aveţi gri­
Pentru sîrguinţa exprima suferită. Ochii mici, jă de el, ii băiat bun. Iar tu Cînd vorbeşte despre „pro- \ LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,
măslinii, trădau înduioşare. Deneş, să nu mă faci de rîs. fesorul" său, jaţa i se luminea- $
şi indemînarea sa,- Mulţi dintre minerii Lupeniu- Ai lucrat cu mine 7 ani şef de za. TENCUIELI SI ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI.
pentru experienţa în lui, care-l întilneau în curte schimb, te-am învăţat meserie.
muncă, tovarăşa sau în sala de apel, căutau Să arăţi tuturor ce ştii... — Multe certuri am avut \ Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate.
să-l descoase: noi şi la şut şi. acasă pe sea­
Maria Porosan, ...De atunci a trecut mai bi­ ma mineritului. Dar ne împă­ In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re-^
muncitoare la Fila­ — Ce-i Bartha-baci, eşti ne de un an. Din cînd in cînd, căm repede. De multe ori îmi
tura clin Lupeni, bolnav 7 Ai ceva pe suflet ? pensionarul miner Bartha dă­ spunea: „Deneş, dacă-ţi pla­ clame etc., cu materialul clientului sau cu materialul întreprih-
este apreciată şi dea pe la sectorul de investiţii ce o meserie, apoi să o înveţi
stimată de tovară­ Băirînul le răspundea prin- şi se interesa cum merge bri­ cum trebuie!". Acum bătrînul derii, atît pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re­
şele sale de muncă. tr-un semn abia schiţat din gada de la puţuri condusă de s-a retras undeva la ţară. îmi giune.
Ea îşi depăşeşte mină, şi-şi continua mai de­ Bartha Dionisie. scrie des şi mă întreabă ce r“/—,f—»r~^ r—*r~*r~*r-» r ¦»/—»i—¦i—¦r—' r-*i—>f ţ ' A a.AA*
norma lunară cu rvV n*w's/**
30-40 la sută. ¦»

A W lU ^ Y
î. E. C. M . G. M. M E D I A Ş

angajează prin concurs:

parte lucrul. Aşteptările sale n-au fost fac, cum merge brigada... N-a­ % Maistru islscomunicaţig cu Socul de muncă
în oraşul Oeya.
Intr-una din zile, la ieşirea dezminţite. Brigada s-a situat re astimpăr. Face ce face şi

lui din şut, se intîlni cu în­ lună de lună printre brigăzile vine la Lupeni...

treaga brigadă pe care o con­ fruntaşe. E suficient să se a- Barta Dionisie (Deneş, cum © Maistru exploatare conducte gaze, cu locul
ducea. Era tocmai ziua de sa­ rate că media cîştigului pe îi mai spun minerii), este un
post de miner a fost intre urmaş demn al bătrinului Bar­ de muncă In oraşul Deva.
lariu. ® Maistru exploatare conducte gaze, cu locui

Bătrînul, după ce îşi impă- 3.500—4.000 lei lunar. tha. De la sector am aflat că

tură plicul cu cei 4.200 lei, sa­ In orele libere, seara sau lună de lună el obţine itnpor-'
duminica, Bartha, pensionarul
Cresc rîndui’ile lariul pe acea lună, oftă de îşi intilnea adesea fiul. De fie­ tante depăşiri de plan. In luna- de munca în oraşul Lugoj.
citeva ori, îşi privi ortacii şi care dată, ii spunea: iunie, planul la săpări a fost'
realizat in proporţie de 146,7 Concursul penfru ocuparea locurilor respective
li se adresă: — Poţi şi mai mult Deneş... la sută, iar la betoane 131,7 se va fine la dafa de 5 octom brie 1 9 6 0 la sediul
— De la intii n-o să mai

organizaţiilor de parlid lucrăm împreună. Ăştia de la ...Zilele trecute l-am intilnit la sută. In iulie la săpări a . I. E. C. G. ML Mediaş, strada Unirii nr. 4.
sector mi-au spus că ajunge pe Bartha Dionisie la ieşirea avut o depăşire de plan de
Organizaţiile de partid mani­ Vasile Moise, Ştefan Vomir, cit am săpat la puţuri. Tre­ din şut. înalt, spătos, cu bra­ 61,9 la sută. In luna august a Informafii supSimentore se prim esc la sediul secţiei
festă o preocupare şi o grijă Ioan Roşu şi nituitorul Liviu buie să mă duc în pensie... ţe viguroase, m-a intimpinat ciştigat pe post de miner 170 din Deva, strada Mînăsfiriî nr. 4, telefon 5 0 9 , înfre
permanentă faţă de munca de Zelinoiu. In rîndurile candidaţi­ zîmbind. Despre viaţa lui şi a orele 7-15.
primire în partid. F.le atrag în lor de partid au fost primiţi tov. In ochii bătrinului miner în­ minerilor pe care-i conduce, lei.
L J U U t J U U U U l J U J u J U U U U u / t J U U L j L j U U l ’U U .
cepură să sclipească lacrimi. vorbeşte puţin: In prezent, conducerea sec­
Cei de faţă rămaseră surprinşi. torului întocmeşte un docu­

rîndurile membrilor şi candida­ Mihai Miţă, lăcătuş, Gheorghe mentar asupra brigăzii lui

ţilor de partid pe cei mai înain­ Budei, nituitor, Agripina Băje- Bartha Dionisie pentru a-l tri­
mite la Institutul de documen­
E C O N O M IIL E IN P R O D U C Ţ IEtaţi muncitori, fruntaşi în pro­ naru, vopsitoare, Josim Biaj, lă­
ducţie, inovatori, oameni care cătuş, Mihai Vilca, nituitor, Ho- tare tehnică.

luptă cu abnegaţie pentru înfăp­ ria Roşu, tinichigiu şl Andrei IMPORTANT OBIECTIV Bătrînul Bartha, se poate
tuirea politicii partidului şi gu­ Rusli, nituitor. mîndri pe bună dreptate cu fiul
vernului şi care prin întreaga A L M U N CII DE PARTID său. EJ un miner destoinic,
lor activitate şi comportare se La lam inorul bjum ing demn de toate laudele. Aceas­
dovedesc demni de înaltul titlu (Urmare dtn pag. 1-a) întreg personalul atelierului de ta, desigur şi datorită „pro­ dedici, oercetăiorl ştiinţifici, studenţi!
de comunist. Datorită muncii Laminorul bluming 1.000 este întreţineri şi reparaţii a locomo­ fesorului" care l-a învăţat me­
depuse, rîndurile organizaţiilor unul din cele mai mari şi mo­ ganizaţiilor de bază. In cadrul tivelor. Toţi au căzut de acord seria, şi care acum, de acolo Pentru a fi la curent cu însemnatele realizări ale ştiinţei
cresc şi se întăresc continuu. derne agregate construite şi in­ acestor şedinţe şi adunări, şefii şi şi-au luat angajamente con­ de la ţară, se gîndeşte mereu medicale sovietice, cu cele mai noi cuceriri ale meătclnei din
trate în funcţiune la C. S. Hu­ unităţilor au prezentat rapoarte, crete privind economisirea mate­ la minerii de care s-a despăr­ întreaga lume, abonaţi-vă la publicaţiile medicale sovietice.
La d ep o u l C.F.R. S im e ria nedoara. Aci lucrează muncitori, s-au făcut propuneri importante rialelor şi recondiţionarea piese­ ţit de mai bine de un an.
ingineri, tehnicieni şi maiştri pentru fiecare loc de muncă. A- lor de schimb. Aşa a pornit ini­ Consultaţi catalogul presei sovietice pentru anul 1961,
Acordînd atenţie calităţilor po­ destoinici, oameni cu înaltă ca­ cest lucru ne-a dat posibilitatea ţiativa de a se repara în fiecare I. FLORIN \ care cuprinde publicaţii de specialitate pentru toate ramurile
litice, morale şi cunoştinţelor lificare, care prin munca lor de să luăm măsuri eficace pentru lună o locomotivă la spălare, cu meăicinei:
profesionale ale celor care soli­ zi cu zi dau viaţă hotăriri lor par­ realizarea de cit mai multe eco­ materiale economisite. Rezulta­ „Atitudine condamnabilă
cită primirea în partid, organi­ tidului şi produc peste plan mii nomii. tul aplicării acestei iniţiative este faţă de difuzarea ^Combinatul siderurgic „Oheorghe Oheorghiu-Dej“*
zaţia de bază de la depoul de de tone de laminate. Organizaţia că în fiecare lună se economi­
locomotive C.F.R. din Simeria, de baza se ocupă cu atenţie de ÎNTREBARE : Comuniştii de sesc 1.900—2.100 lei. presei de partid“ HUNEDOARA
a obţinut rezultate bune. In creşterea şi educarea oamenilor, la depoul de locomotive au por­
cursul acestui an, au fost con­ de formarea conştiinţei lor so­ nit o valoroasă iniţiativă, pri­ ÎNTREBARE : Ce rezultate au La rubrica „Pe urmele materialelor pune la dispoziţia tu fu pot unităţilor socialiste,
firmaţi ca membri de partid 19 cialiste. vind realizarea de economii. In publicate", apărută în ziarul „Drumul cooperative şi instituţii publice, contra cost
muncitori fruntaşi printre care ce constă această iniţiativă şi fost obţinute în lupta pentru e- socialismului“ nr. 1774 din 8 septem­
tov. Petru Stanciu şi Iacob To- Organizaţia de bază de aici care sînt rezultatele obţinute în conomii şi ce vă propuneţi pen­ brie a.c., sub titlul „Atitudine con­ U 7 4 iei t o n a l, cocs g ran u laţia 10-25 mm., în lo ­
dor, mecanici de locomotivă, şi-a îndreptat atenţia spre primi­ urma aplicării ei ? tru viitor ? damnabilă faţă de difuzarea presei
Gheorghe Pantea, cazangiu şi rea în partid a celor mai buni de partid“, s e ' arătau măsurile de cuitor superior al lemnelor de foc.
dintre cei mai buni muncitori. RĂSPUNS : Preocupaţi de gă­ RĂSPUNS: Datorită activită­ sancţionare luat» de către conducerea Cei interesaţi pot lua inform afii suplimenta­
Ştefan Buda, fochist. In rîridul Unul dintre aceştia este termo- sirea de noi căi.şi mijloace pen­ ţii politice şi organizatorice des­ staţiei C.F.R. Hunedoara, împotriva
candidaţilor au fost primiţi 15 tru realizarea de economii, co­ făşurată de către organizaţia de magazionerului Adrian Albu care, prin re zilnic de la Serviciul de desfaceri al com bl-
tehnicianul Arpad Barfiş, primit muniştii Simion Rancea, maistru partid, noi am reuşit sa facem neglijenţa sa, a fost părtaş Ia pier­
muncitori printre care tov. Nico- membru de partid, un om con­ şi Nicolae Ivan, şef de echipă la ca problema economiilor să pre­ derea celor 206 ziare destinate abo­
lae Cibian, sudor, Gheorghe Bu- ştiincios şi harnic. Apreciindu-i aparate speciale, organizatorul ocupe pe fiecare muncitor, ingi­ naţilor noştri din Teliuc.
lumac, lăcătuş. Ştefan Stingă, calităţile, organizaţia de bază şi grupei sindicale nr, 4 de la ate­ ner, maistru sau tehnician, ca
cazangiu şi Ioan Calotă, lăcă­ conducerea secţiei l-au propus lierul de întreţinere şi reparaţii a fiecare să-şi aducă aportul în a- In legătură cu starea de lucruri de
tuş. şi trimis la facultate pentru a locomotivelor, au venit cu pro­ ceastă importantă acţiune ini­ la oficiul P.T.T.R. Hunedoara şi de
deveni inginer. Asemenea lui punerea de a se repara în cins­ ţiată de partid. Rezultatele ob­ măsurile luate, ne răspunde Direcţia
In s e c t o r u l d e v a g o a n e este şi Gheorghe Ivanofî, şef de tea Congresului partidului o lo ţinute pînă acum sînt îmbucură­ regională P.T.T.R. Deva.
echipă la cuptoarele adinei, care comotivă cu materiale economi­ toare şi fac cinste organizaţi­
Organizaţia de bază de la de asemenea a fost propus şl tri­ site. Biroul organizaţiei de bază, ilor de partid şi colectivelor de Redăm, pe scurt, acest răspuns:
sectorul de vagoane al Ateliere­ sesizînd ceea ce este nou în a- muncitori din unităţile comple­ „Articolul apărut, a scos în evidenţă
lor C.F.R. Simeria îşi consoli­ mis la facultate. Au mai fost pri­ ceastă propunere, a studiat-o şi xului nostru. Pînă în prezent, o serie de defecţiuni în tnunca de di­
dează rîndurile primind ca mem­ s-au realizat peste 580.000 lei
miţi în partid tov. Radu Gheor­

ghe, sudor şi Constantin Vlă-

bri şi candidaţi de partid pe cei doianu, macaragist. Numărul s-a ajuns la concluzia că este economii la preţul de cost. Ast­ fuzare a presei, din raionul Hunedoa­ v natului, t e l e f o n : 2757.
mai destoinici muncitori. In a- celor primiţi în partid de Ia în­ pe deplin posibil să se repare fel, angajamentul anual a fost ra. In urma cercetărilor efectuate, s-a
nul acesta, organizaţia de bază ceputul anului şi pînă acum se în fiecare lună o locomotivă cu îndeplinit şi depăşit. In urma a- constatai că într-adevăr delegatul ofi­ y / v v w i «!? w
a primit 17 membri şi 32 can­ ridică la 18, iar a celor primiţi material economisit. Această cestor succese, colectivele frun­ ciului P.T.T.R. Hunedoara — Ioan
didaţi de partid. Printre cei pri­ taşe şi-au majorat angajamen­ Marcu, nu se achită de îndatoririle

miţi membri de partid se nu­ în rîndurile candidaţilor Ia 12 problemă a fost ridicată apoi în- tele. Avem însă şi colective care sale, ceea ce a produs multe defec­

mără lăcătuşii Gheorghe Dobre, tovarăşi. tr-o consfătuire de producţie cu nu şi-au îndeplinit încă angaja­ ţiuni în difuzarea presei, defecţiuni ce
mentele şi sînt rămase în urmă. au creat nemulţumirea abonaţilor.
!$&?<• :
Pentru viitor, ne propunem să Deoarece delegatul oficiului P.T.T.R.

Crapi Qk id î, in continus dezvoltare urmărim cu aceeaşi perseveren­ Hunedoara a fost sancţionat în repe­
ţă realizarea de^ cît mai multe tate rînduri pentru deficienţele avute
economii în producţie, să aju­ în muncă. ,s-au luat măsuri ca înce-
năm colectivele rămase în urmă pînd cu data de (5 septembrie a.c.i

să-şi îndeplinească angajamen­ să i se desfacă contractul de muncă.

La intrarea în oraşul Url- puţului auxiliar de la mina şcolii, un om ce poartă nişte J tele luate, iar pe cele fruntaşe Sîntem siguri că astfel, munca de di­
cani, se înalţă semeţe cele Uricani. După ce se încredtn- ochelari cu ramă groasă, a- \ fuzare a presei din acest sector, se va
două puţuri ale minei. In cei ţă că este fixat, îşi făcu timp leargă de la un capăt la altul -j să îndeplinească angajamentele îmbunătăţi“.

majorate. ______ _

peste zece ani de cină pe aces­ şi pentru mine. a zidurilor, măsoară. Dă apoi ]
te meleaguri şi-au făcut apa­ — Am montat pînă acum indicaţii şi din nou se apucă ţ
riţia primii constructori ai 5 maşini de extracţie. După ce să aşeze cărămizile pe mor- Î om PB0 S U MUL BE
noului oraş, prunii topografi !!B p rn T
care şi-au întins ruleta măsu- terminăm la Uricani, plecăm tarul întins dinainte.
rînd în lung şi în lat locul un­ la puţul „ştefan“ de la Lu­
de urma să fie amplasate uti­ peni. După aceea, cine ştie la Bătrînul este Vislci losif, pri­ 1 OCTOMBRIE 1960
lajele şi agregatele minei, ani­ care mină ? In Valea Jiului, mul zidar constructor care a
maţia n-a mai contenit. In ju­ vin zilnic noi şi noi agregate. poposit pe meleagurile Urica- Programul I ,6,10 Muzică distrac- *«e, cîştigă"; 23,15 Simfonia concer-
rul puţurilor, vagoanele cu Minele se dezvoltă... niului. Cine nu-l cunoaşte ? Şi tivă ; 7,30 Sfatul medicului: îmbrăcă­ tantă în Mi bemol major pentru su­
cărbune lucios, cu steril sau copiii I Zilnic aceştia îl asal­ mintea copiilor în anotimpul rece ; flători şi orchestră de Mozart.
lemn de mină, sînt dirijate, cu In curtea minei era forfotă tează cu întrebări: 8,00 Din presa de astăzi; 10,30 Gîn-
t precizie în direcţii diferite. mare. Minerii discutau despre — Nene Vislci, cînd termi­ tece şi jocuri populare romîneşti; 11,43 Programul 11: 14,07 „Cîntăm tine-
f- La mina uricani se constru- rezultatele lor din producţie. naţi şcoala ? Dar sala de „Melodii, melodii“ ; 13,05 Concert de teţe a "; 15,00 Concert de muzică popu­ ete
L îeşte mereu. Se introduc uti- In faţa graficului unde se în­ sport ? prînz; 15,10 Muzică uşoară; 15,50 lară romînească ; 16,15 Concert de mu­
laje de înaltă productivitate. scrie producţia zilnică a minei, Actualitatea literară în revistele noas­ zică uşoară; 17,35 Cîniă ansamblul A N D B I 0 Í I C E -IKhl
Minerii de aici, ca de altfel era mare însufleţire. — Anul viitor o să intraţi 1 tre : 16,15 Vorbeşte Moscova I ; 17,25 de cîntece macedo-bulgar; 18,25 „Săp-
toţi minerii Văii Jiului, dau in ea. O să aveţi 16 săli de ţ Din viaţa de concert a capitalei; 17,45 tămîna muzicii R-D. Germane" ; 19,00
bătălia pentru a extrage căr­ — Sectorul I stă cel mai clasă, in curlnd îi punem a- ^ Ştiinţa în slujba păcii; 18,20 Pe teme Din prelucrările de folclor ale com­
bune cit mai mult şi mai bun. bine. Au avut minus, l-au re­ coperişul şi apoi ne apucăm J internaţionale; 21,00 Emisiunea „Cine pozitorilor noştri; 20,20 Noapte bună, Secţia sănătate a Sfatului popular regional
copii: „De ce e sărată apa mării“ —
...Zilele trecute am poposit cuperat şi au şt vreo 600 de de tencuit interiorul. -J M M H G TO BBBFIG E poveste populară estonă ; 20,30 Muzică ANUNŢĂ
la Uricani. Apropiindu-mă de tone peste plan — spunea un Vislci losif a venit la uricani -j de dans; 21,05 Scrisori din ţară;
unul din puţurile minei, am miner mai in virstă. 21,15) La sfîrşit de săptămînă, cîn-
auzit o voce „comanăînd“ : acum 10 ani. ţ tec, joc şi voie bun4) 22,00 Muzică Rezultatele concursului de promovarea şi pregătirea per­
— Las’ că o să vedem noi. de dans; 22,28 Muzică de cameră. sonalului de specialitate medico-sanitară, ţinut în Deva Ia 8—9
— Băncilă, i-aţi centura de Urma alege — răspunse un — Cred că aici am să ră- ^ septembrie 1960, conform regula mentului nr. 1055.15.X1.1958.
siguranţă şi urcă sus pentru tînăr care părea a fi de la mîn, spune el. Anul viitor ne j
fixare!... Mutăm scripetele. sectorul II. apucăm încă de 5 blocuri. Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ; MEDICI PROMOVAŢI :
Peste doi ani cine mai ştie ? J
Cel care „comanda“ era un La panou se puteau citi nu­ Anii de pensie aici o să mă j A. MEDICI DE CIRCUMSCRIPŢIE URBANA CU PRO­
om de statură potrivită, bine me cunoscute. Stau mai bine prindă. Dar nu-mi pare rău. FIL DE
făcut. Părul argintiu de pe brigăzile conduse de Teodores- Iubesc aceste meleaguri şi oa­ t OCTOMBRIE 1960 11,00: 13,00; 15,00; 17,00; 19.00;
timple îi trăda cei peste 45 cu Stan. Bria Ioan, Nicolae
de ani. Vocea lui insă, mişcă­ ştefan, precum şi brigada de menii de aici, construiesc cu DEVA: Scrisoarea Elviret; 22,00 23,52 (programul 1) ; 14,00; PEDIATRIE
rile şi gesturile, te încredinţau la pregătiri condusă de Deme- drag pentru ei. Pe ţărmuri îndepărtate; AL­
că in acest om există încă BA IULIA: Nevăzut, necunos­ 16,00; 18,00: 21,00) 23,00 (progra­ 1. Dr. Botezan Raveca Simeria
multă putere de muncă,vioi­ cut ; Lilly ; BRAD : Oameni sau 2. Dr. Rădulescu Gherghina Sărmăşag
ciune şi hotârîre. ter Augustin. Uricanii. crescătorilor de oi majuri: HAŢEG: Mizerabilii; mul II). -o- 3. Dr. Semsey Andor
HUNEDOARA: Mizerabilii; Dra­ 4. Ralogh Elizabeta Lupeni
Nu l-am deranjat. Omul ca­ goste pe note ; ILIA : Haiducii __ Lupeni
din Rio Frlo; ORAŞTIE; Soar­
...Liipta pentru titlul de de acum 11 ani a devenit un j ta unui om ; Prima zi de pace ; w iiftM im r m m L m k B. MEDICI DE ÎNTREPRINDERE URBANA CU PROFIL DE
fruntaş nu se dă numai în oraş modern. Zeci de blocuri, ) PETROŞANI: Veneţia, luna şi MEDICINĂ GENERALA ADULŢI
adîncurile pămîntului, intre străzi asfaltate, magazine, sînt tu ; Singe alb ; SEBEŞ : sim ­ PENTRU 24 ORE
mineri. Harnicii constructori azi pe locurile unde înainte 1 fonia dragostei; SIMERIA : Mai 1. Dr. Chimigeru Ana Hunedoara
tare ca m oartea; LONEA: Mi­ Vreme: schimbătoare cu cerul va­
de locuinţe aparţinind şantie- erau două trei cocioabe. Pe a- ţ reasa răpită; TEIUŞ : Nunta riabil mai noros ziua şi cu înseninări 2. Dr. Diaconescu Cornelia Hunedoara
lui Figaro ; ZLATNA : Ultima parţiale noaptea. Local vor cădea ploi
rului Lupeni ' lucrează de zor ceste meleaguri au apărut oa- j noapte pe Titanic; APOLDUL slabe. Temperatura staţionară ziua va G. MEDICI DF. CIRCUMSCRIPŢIE URBANA CU PROFIL Dh
DE SU S: Haiducii din Rio Frio. ti cuprinsă între 14 şi 19 grade iar
re dirija lucrările era Szekely la construcţia noii şcoli din men{ noi< dornici să constru- ] MEDICINĂ GENERALĂ ADULŢI
ţ losif. şef de brigadă de lăcă- Uricani, iar alţii la tencuirea iascd cit mai mult şi să-şi fa- ) nopeea între 0 şi 6 grade. Vîntul va
L luşi la OCMM. Lucrau la blocurilor. ’ că viata fericită. } 1. Dr. Nagy AMrcea Petrila
sufla potrivit predoininînd din secto­ 2. Dr. Radu Lunaczek lua Alba Iulia
ţ montarea primului traseu a Pe schela noii construcţii a FLAVIU 1STRATE -j rul sud-vest. 3. Dr, Samoila Ioan Petrila
3 4. Dr. Macarie Maria Petroşani
* ,_1,_I i_Ii_I _/ u / i^ / w J u iU t J w J u J u / u J u J u J L J !\—J\ I\ 1' î1 !u/i 1—7V—J UrnJu