Page 104 - 1960-09
P. 104
pag. 4 DRU MUL SOCIALISMULUI M r. 1793
?gg g M w ro^gBg]gBB«mwBBg«gBamg g Bggţ g g g ^ g ^ g ^ g g g w g
1«
xdtinuelg sU nl* TOKIO 29 (Agerpres). TASS vicepreşedinte al Prezidiului So
transmite : La 29 septembrie la vietului Suprem al U.R.S.S.
Tokio a avut loc ceremonia des Delegaţia grupului naiion.il
chiderii celei de-a 49-a confe romîn al Uniunii interparlamen
rinţe a Uniunii Interparlamen tare este alcătuită din deputaţii
tare. P. Constantinescu - laşi. preşe
La conferinţă participă par dintele Comitetul ui de conduce
sesión U n ir ii l i i ü 11 11 lamentari din 49 de state, prin re al grupului naţional romîn
tre care o delegaţie a grupului al Uniunii interparlamentare,
parlamentar al Uniunii Sovieti Gheorghe Vasiiichi, vicepreşe
ce în frunte cu I. !. Paleţkis, dinte, şi C. Paraschivescu-Bălă-
ceanu, secretar.
Mesajul adresai conferinţei
*<> «S-O O <ÍV<5>«S»- « > - & > « > < , > «S>« a>-»$>;<e> <><L><> <L><L* c â ire N„ S. H ruşciov
Şedinfa din după-amiaza zilei i Lucrările Comitetului MOSCOVA 29 (Agerpres). TASS transm ite: N. S. Hruşciov
a trimis La New York un mesaj de salut celei de-a 49-a con
ferinţe a Uniunii interparlamentare care se desfăşoară la Tokio.
de 28 septembrie General alO. Şeful guvernului sovietic îşi exprimă speranţa că „această
N. V.conferinţă va adopta hotăriri care vor aduce o contribuţie la
eliberarea popoarelor de povara înarmărilor şi la întărirea pă
cii in întreaga lume“.
NEW YORK 29 (Agerpres). - In Segni a declarat că guvernul italian tate, O.N.U. cîştigă în prestigiu şi au NEW YORK 29 (Agerpres). Luînd apoi cuvîntul reprezen
şedinţa din după-amiaza zilei de 28 In seara zilei de 28 septem tanţii S.U.A., Angliei, Canadei, N. s. Hruşciov subliniază că in prezent, cînd discutarea
septembrie a Adunării Generale a se pronunţă pentru o dezarmare gene toritate. brie Comitetul General a con Ceylonului şi cîţiva alţi dele problemei dezarmării a intrat intr-un stadiu de mare răspun
Q.N.U, a continuat discuţia politică tinuat discutarea ordinei de zi gaţi au insistat asupra discu dere, „este mai important ca or ietnă ca toate organizaţiile poli.->
generală. rală şi totală, în condiţiile instituirii Sîntem cu atît mai bucuroşi să sa a Adunării Generale. Comitetul, tării problemei dezarmării in ti.ee şi sociale, interesate în întărirea păcii, să contribuie prin
a recomandat ca pe ordinea de comitetul nr. 1 al Adunării Ge toate mijloacele la soluţionarea acestei probleme“.
Primul a luat cuvîntul reprezentan unui control strict. Urmărind acest o- lutăm cele două noi state membre ale zi a Adunării Generale să fie nerale unde,după părerea lor, a-
tul statului Panama, Jorge Illueca. El incluse următoarele probleme: ceastă problemă poate fi dis
a declarat că ţările mici pot avea un biectiv, a adăugat el, trebuie accep O.N.U., cu cît este vorba de două state situaţia din Republica Congo, cutată „în amănunt“ şi „într-o
rol important la O.N.U. acţionînd ca declaraţia cu privire la acorda atmosferă liniştită“. Delegaţii
un factor de conciliere în lupta dintre tate şi măsuri parţiale de dezarmare, africane care şi-au cucerit independen rea independenţei ţărilor şi po S.U.A., Angliei şi Canadei au
cele două blocuri, poarelor coloniale, prezentată de continuat să insiste ca Aduna
ca etape intermediare spre dezarma ţa în cadrul luptei generale pentru li delegaţia Uniunii Sovietice pre rea să discute problemele „un
Jorge Illueca a consacrat o parte cum şi punctul denumit „Afri gară“ şi „tibetană“. Reprezen
însemnată a cuvîntării sale problemei rea generală cu condiţia ca ele să în chidarea colonialismului urît de popoa ca şi programul O.N.U. de a- tantul Iugoslaviei s-a pronun
Canalului Panama. El a recunoscut că sigurare a independenţei aces ţat pentru discutarea in şedin
Tratatul din 1903, care a instituit din tărească securitatea reciprocă. re. şi care constituie o adevărată ru tor ţări“, prezentat de delegaţia ţe plenare ale Adunării Gene Sifuafia din Conqo
punct de vedere juridic dominaţia americană. rale a situaţiei din Republica
S.U.A. asupra Canalului Panama adu Ministrul Afacerilor Externe al Ita şine pentru omenire. Congo, a problemei dezarmării LEOPOLDVILLE 29 (Agerpres). - tulburări, jandarmeria lui Chomh* re-
ce prejudicii suveranităţii ţării şi im liei s-a pronunţat pentru reluarea tra Reprezentantul romîn a menţionat Comitetul General a terminat şi a declaraţiei cu privire la a- Corespondentul clin Elisabsthville al curgîiid la represiuni împotriva popu
pune o grea povară economică. Folo tativelor cu privire la dezarmare şi repartizarea punctelor ordinei cordar.ea independenţei ţărilor agenţiei Reuter anunţă că tribul Balu- laţiei. Acolo acţionează făţiş ofiţeri bel
sind expresii cit se poate de moderate, pentru o mai strînsă legătură între a- că admiterea acestor două noi state de zi pentru a ti discutate in şi popoarelor coloniale, ca fiind ba s-a răsculat împotriva guvernului gieni. Se subliniază că acum repre
el a citat totuşi fapte care dovedesc ceste tratative şi Adunarea Generală. africane la cîteva zile după primirea diferite comitete ale Adunării problemele cele mai importante. marionetă Ohombe în mai multe re zentanţii O.N.U. trebuie să recunoască
amestecul S.U.A. în treburile interne celorlalte 13 state africane precum şi Generale şi şedinţele ei plenare. giuni din partea de nord a Katan- că aproximativ 700 de partizani ai lui
ale statului Panama, discriminarea la In şedinţa Adunării Generale ulti a Republicii Cipru, coincide cu sar S-a adoptat în unanimitate găi. Aproximativ 709 de luptători înar Kalonji care au venit la 27 septembrie
care sînt supuşi cetăţenii din această mul a luat cuvîntul Sardar Muham- cina nobilă de a adopta „Declaraţia Luînd cuvîntul in această pro hotărîrea ca situaţia din Repu maţi ai acestui trib s-au concentrat la din Katanga în provincia Kasaî se a-
mică ţară latino-americană. med Naim, vicepreşedinte al Consiliu cu privire la acordarea independenţei blemă, reprezentantul Uniunii blica Congo să fie discutată la nord de Kabongo, în apropierea fron flă sub comanda unor „ofiţeri albi".
lui de Miniştri şi ministrul Afacerilor ţărilor şi popoarelor coloniale" în sco Sovietice, V. A. Zorin, a decla o şedinţă plenară a Adunării tierei cu Kasai. Europenii din locali Deşi nu se ştie precis ce fel de ofi
Ca şi ceilalţi reprezentanţi ai ţări Externe al Afganistanului. Sîntem de pul de a lichida ultimele rămăşiţe ale rat că problema dezarmării, de Generale. tăţile Kabongo, MaUmba şi Nkulu au ţeri sînt aceştia, la Leopoldville sa
lor Iatino-americane, delegatul din Pa părere, a spus el, că Republica Popu odiosului sistem colonial. claraţia cu privire la acordarea p.'ecat, iar administraţia locală a IM subliniază că, fără îndoială, sînt ofi
nama a vorbit de situaţia economică lară Chineză trebuie să-şi ocupe neîn- independenţei ţărilor şi popoa Folosindu-se de majoritatea Ghombe din Kabongo a fugit. ţeri belgieni.
grea a ţării sale şi a chemat marile tirziat locul legal în Organizaţia Na El a exprimat dorinţa fierbinte ca relor coloniale, problema pri mecanică, delegaţia americană
puteri să acorde ajutor financiar Amc- ţiunilor Unite. Naim a subliniat că acest an, care a fost denumit Anul mejdiei pentru întreaga lume a reuşit să strecoare o hotărîre Tribul Baluba deţine controlul de In cercurile apropiate guvernului
ricii Latine. Reprezentantul statului guvernul R. P. Chineze este singurul African să fie ultimul an al sclaviei creată de acţiunile agresive ale potrivit căreia problema dezar plin la Manorm, centru al industriei central al premierului Lumutnba se
Panama s-a lansat într-o serie de ata guvern legal care reprezintă poporul pentru toate popoarele care suferă ju S.U.A.,' precum şi problema si mării, declaraţia cu privire la extractive. Un reprezentant al tribu spune că ies la iveală fapte asupra
curi împotriva ţărilor socialiste, folo chinez. gul colonial. tuaţiei din republica Congo tre acordarea independenţei ţărilor lui Baluba a declarat corespondentului cărora guvernul le atrăsese atenţia
sind expresii împrumutate din arsena buie să fie discutate in şedinţe ş i , popoarelor coloniale şi pro agenţiei Reuter că „toţi belgienii tre mai de mult. Misiunea O.N.U. nu a
lul propagandei americane. In acelaşi Exprimînd temerea ţărilor mici în le Folosesc acest prilej — a subliniat plenare ale Adunării Generale, blema primejdiei pentru întrea buie să plece din Katanga. Sîntem reacţionat la numeroasele avertismen
timp el a menţionat cu invidie cola gătură cu încordarea continuă în re vorbitorul — pentru a afirma din nou deoarece aceste probleme sînt ga lume creată de, acţiunile a- gata să luptăm pentru ideea lui Lu te că între Chombe şi ofiţerii belgieni
borarea economică a ţărilor lagărului laţiile internaţionale, Naim a îndem dorinţa ţărilor socialiste de a stabili cele mai importante şi ele tre gresive ale Ş. U. A. împotriva mumba — Oongoui unit". există o strînsă legătură. Nu s-au luat
socialist. Menţionînd planul de 20 de nat Adunarea Generală să ceară mari şi dezvolta relaţii prieteneşti cu Re buie să fie discutate în amănun U.R.S.S. nu vor îi examinate la nici un fel de măsuri pentru a împie
ani care coordonează dezvoltarea eco lor puteri să înceapă imediat tratative publica Mali şi Republica Senegal, pre ţime, sub toate aspectele şi în şedinţele plenare ale Adunării, tSt dica activitatea acestor ofiţeri, înar
nomică a Uniunii Sovietice şi a ţărilor pentru crearea unei atmosfere sănătoa cum şi cu toate celelalte state noi de mod competent. Delegaţia sovie ci în comitetul nr.- 1. Punctul
de democraţie populară din Europa, el se care ar însemna sîfîrşitul războiului pe continentul african. tică a obiectat cu hotărîre îm de pe ordinea de zi — Africa LEOPOLDVILLE 29 (Agerpres). — marea soldaţilor lui Chombe şi pregă
a chemat Organizaţia statelor ameri rece. potriva discutării în general şi şi programul O.N.U. de. .asigu Potrivit ştirilor care se primesc la
cane să elaboreze „propriile ei planuri Reprezentanţii republicilor Senegal într-o şedinţă plenară a Adună rare a independenţei acestor Leopoldville, anunţă corespondentul a- tirile făţişe în vederea represiunilor
curajoase“ care ar fi un răspuns Ia Fiecare zi, a continuat reprezentan şi Mali au rostit un cuvînt de răspuns. rii Generale, în special a aşa-zi- ţări — va ii examinat în comi genţlei Taniug, în Katanga au loc împotriva populaţiei.
„sfidarea“ din partea lagărului socia tul. Afganistanului, aduce noi dovezi Delegatul senegalez a mulţumit dele selor probleme „ungară“ şi „ti- tetul nr. 1. Aşa-zisele probleme
list. în sprijinul necesităţii imperioase a gaţilor la sesiunea Adunării Generale betană“ care împing Adunarea „ungară“ şi „tibetană“ vor fi a P r o p u n e r i d e o î m p o r f a n f a v i t a l a« t t
coexistenţei paşnice intre popoare şi pentru salutul lor. Generală pe calea războiului rece. puse în discuţia şedinţelor ple
A luat apoi cuvîntul ministrul Afa ţări. Nerecunoaşterea acestui fapt duce nare ale Adunării Generale. BERLIN 29 (Agerpres). rii Generale a Organizaţiei Na-
cerilor Externe al Italiei, Segni, câre la înrăutăţirea completă a situaţiei in Şeful delegaţiei Republicii Mali a Reprezentanţii Romîniei şi Activişti sindicali din Japonia, ţiunilor Unite. In declaraţie se
a încercat în fel şi chip să justifice ternaţionale cu consecinţele sumbre şi demascat acţiunile guvernului francez Bulgariei au sprijinit delegaţia Cu aceasta, Comitetul General subliniază că propunerile lui N.
încercările puterilor coloniale de a fo distructive care decurg din aceasta. care au dus la scindarea Federaţiei sovietică. şî-a încheiat lucrările. Indonezia şi R. D. Germană au S. Hruşciov au o importanţă
losi O.N.U. în lupta împotriva mişcă Mali în Republica Mali şi Republica dat publicităţii o declaraţie co
Senegal. El i-a avertizat pe delegaţi mună în care salută istoricele vitală pentru aceste, ţări. Acti
că colonialiştii depun toate eforturile propuneri cu privire la dezar
marea generată şi lichidarea tu viştii sindicali din laponia şi
Referindu-se la problema colonială, pentru a scinda şi a submina statele turor formelor colonialismului, Indonezia se găsesc în R. D.
şeful delegaţiei afgane a atras aten independente din Africa. Imperialiştii, prezentate de N. S. Hruşciov la Germană . la invitaţia Uniunii
cea de-a 15-a sesiune a Adună
ţia asupra situaţiei intolerabile din Al a spus el, nu tind spre menţinerea in Sindicatelor Libere Germane.
geria. Tergiversarea intenţionată de tegrităţii ci spre scindarea tinerelor
către guvernul francez a rezolvării state din Africa. Reprezentantul Re
paşnice a problemei algeriene provoa publicii Mali a condamnat vehement
că o serioasă nelinişte. Naim şi-a ex complotul imperialiştilor împotriva Con-
primat speranţa că, la această sesiu goului şi războiul colonial dus de
ne, Adunarea Generală va da precă Franţa în Algeria.
rii de eliberare naţională. dere examinării problemei algeriene şi Războiul din Algeria, a spus el, con
Ministrul Afacerilor Externe al P a va lua măsurile corespunzătoare pen stituie pentru statele africane un mo S Ă ÎNCETEZE u n e lt ir ile im p e r ia l is t e
liei a elogiat activitatea secretarului tru înfăptuirea unor rezoluţii menite tiv suficient pentru a rupe relaţiile
general al O.N.U., trecînd fireşte sub cu Franţa. Delegatul Republicii Mali
să ducă la rezolvarea paşnică a pro
tăcere faptul că e a 'a dat apă la moa blemei. El şi-a exprimat de asemenea a subliniat că multe popoare din Afri C u m u la re a ÎMPOTRIVA CUBEI!
ră colonialiştilor. speranţa că poporul congolez va avea ca mai trebuie să ducă o luptă grea '•»A
în curînd în O.N.U. reprezentanţi ai pentru libertate şi independenţă deoa
Segni a încercat de asemenea să ia guvernului său legal. rece în istorie nu a existat vreun caz i u i Fidel C a s t r o Ia înapoierea la Havana
apărarea autorităţilor americane care cînd colonialiştii au renunţat de bună
prin acţiunile lor arbitrare au creat La sfîrşitul şedinţei a avut loc ad voie Ia puterea lor. El a declarat că
condiţii nefavorabile pentru activitatea miterea în O.N.U. a Republicii Mali poporul din Mali este gata să îndure HAVANA 29 (Agerpres). — zece zile la New York, a spus timidaţi cu asemenea bombiţe! mă că revoluţia are în faţă o
unor delegaţii. El a afirmat că Statele şi a Republicii Senegal. orice greutăţi materiale pentru a-şi TASS transm ite: La 28 septem el, ne dăm seama profund ce cale grea. Trebuie să înţelegem
Unite au o atitudine de răspundere menţine independenţa şi că guvernul brie s-a înapoiat !a Ha.vana pri înseamnă să ai o patrie, îndeo Fidel Castro a chemat poporul că la 1 ianuarie 1959 revoluţia
faţă de obligaţiile ce le revin ca ţară Admiterea în O.N.U. a acestor doi ţării se pronunţă ferm pentru coexis mul ministru al Cubei, Fidel sebi acum cînd ţara noastră nu cuban să creeze un sistem de nu s-a terminat ci doar a înce
pe al cărei teritoriu se află Organiza noi membri a fost salutată de dele tenţa paşnică. Castro, care a condus delegaţia mai este o colonie, cînd poporul vigilenţă revoluţionară colectivă, put.
gaţii Franţei, Tunisiei, Ceylonului, Af cubana la cea de-a XV-a sesiu nostru a devenit cu adevărat li Acei care se joacă cu poporul,
Cu aceasta şedinţa plenară de du- ne a Adunării Generale a O.N.U. ber şi suveran. a declarat el, nu ştiu ce înseam Fidel Castro s-a ocupat pe
Împreună cu el la Havana s-a nă poporul, nu cunosc ce forţă larg de poziţia pe care se situ
ţia Naţiunilor Unite. Neplăcerile cau ganistanului, Statului Panama, Nige pă-amiază a Adunării Generale a luat înapoiat o parte din membrii Fidel Castro a descris cu a- revoluţionară posedă el. ează delegaţia Cubei la O.N.U.
zate anumitor delegaţi după cum s-a riei, Ghanci, Indiei, Liberiei, Guineei, sfîr.şit. Următoarea şedinţă plenară se delegaţiei cubane. mărăciune cum trăiesc la New Duşmanilor păcii, a spus el, li
exprimat Segni s-ar dalora faptului că Etiopiei. !n numele delegaţiilor Alba va începe la 29 septembrie ora 10,30 York mii de cubani pe care foa Este necesar, a spus în conti se dau lovituri puternice la
Statele Unite ar fi prea mult. devotate niei, Bielorusiei, Bulgariei, Ungariei. (ora locală). Primul ministru şi persoanele mea şi lipsurile i-au făcut pe nuare Castro, ca fiecare dintre O.N.U. Adepţii cursei înarmări
care î! însoţesc au sosit la Ha vremuri să-şi părăsească patria. noi să-şi dea seama că ducem lor, aţîţătorii la război trebuie
„idealurilor libertăţii şi democraţiei". Poloniei, Uniunii Sovietice, Cehoslova vana pe bordul unui avion so Cubanii cinstiţi care au rămas o luptă îndelungată. Dar noi demascaţi şi pe viitor în faţa
vietic credincioşi patriei lor, a spus el, trebuie nu numai să ne apărăm întregii lumi, împotriva lor tre
Declarînd că nu intenţionează să in ciei, Ucrainei şi Romîniei, noii membri SCURTE ŞTIRI sînt supuşi celor mai crunte per împotriva agresiunii, noi trebuie buie dusă lupta pe toate fron
siste asupra motivelor zădărnicirii con ai Organizaţiei Naţiunilor Unite au Pe aeroportul din Havana, secuţii în S.U.A. — „în această să mergem înainte pe calea dez turile.
Fidel Castro a fost întîmpinat ţară uliraliberă, ultrademocra voltării şi progresului. Pentru a-
ferinţei la nivel înalt şi a tratativelor fost salutaţi cu căldură de reprezentan NEW YORK 29 (Agerpres). de preşedintele republicii, Qs- tă, ultraumană şi ultraciviliza- ceasta trebuie să ne driblăm e- In încheierea cuvîntării sale,
vaido Dorticos, de membri ai gu tă“. Fidel Castro a demascat cu îorturile. Fidel Castro a subliniat că fie
, de dezarmare, Segni a încercat totuşi tul R. P. Romine, Eduard Mezincescu. — La 28 septembrie a sosit la vernului cuban şi de numeroşi mînie aşa-zisa „democraţie a- care cuban trebuie să priceapă
să prezinte lucrurile ca şi cum Uniu Ţările socialiste, a spus F.. Mezin New Yorlc preşedintele Republi locuitori ai capitalei. Fidel Cas mericană“, venalitatea presei Cuvîntarea lui Fidel Castro a cît se poate de bine problemele
nea Sovietică ar fi fost vinovată de eşe cii Indonesia Sukarno pentru a tro a fost întîmpinat de aseme burgheze americane care slujeş fost întreruptă de încă o explo internaţionale pentru a fi com
cul activităţii Comitetului celor zece. cescu, consideră că primirea noilor sta participa la lucrările celei de-a nea de S. M. Kudreavţev, amba te interesele monopolurilor im zie care a răbufnit în acelaşi plet pregătit să apere revoluţia
Declarîndu-şi dezacordul cu declaraţia te ca membre egale în drepturi ale sadorul extraordinar şi plenipo perialiste. parc, lîngă Palatul prezidenţial. cubana care este cauza nu nu
Iui N. S. Hruşciov că puterile occiden Comunităţii internaţionale întăreşte for 15-a sesiuni a Adunării Gene tenţiar al U.R.S.S. în Cuba. Din fericire nici această explozie mai a poporului Cubei, dar şi
tale au sabotat tratativele de dezarma ţele care în zilele noastre acţionează rală a O.N.U. Pe cînd Fidel Castro biciuia n-a provocat victime. cauza tuturor popoarelor ţărilor
re, el a afirmat că Comitetul celor în favoarea menţinerii păcii şi conso Curînd după înapoierea lui cu mînie imperialismul ameri slab dezvoltate. Fiecare dintre
zece a desfăşurat o activitate utilă. lidării securităţii internaţionale. Apro- NEW YORK 29 (Agerpres). Fidel Castro la Havana, în uria can, în parcul din apropierea Aceste explozii n-au decît să noi, a spus primul ministru, este
piindu-se şi mai mult de universali — După cum anunţă agenţia Palatului prezidenţial s-a produs răbufnească, a răspuns la aceas un soldat al revoluţiei. Noi nu ne
United Press International, la. şa piaţă din faţa Palatului pre o puternică explozie. Din fericire ta Fidel Castro. Ele întăresc for aparţinem numai nouă, noi apar
28 septembrie regele Hussein zidenţial a avut loc un gran nici o persoană nu a avut de ţele poporului nostru, îl pregă ţinem patriei. Principalul este ca
al Iordaniei a sosit la New Yorlc dios miting al oamenilor mun suferit de pe urma bombei arun tesc pentru luptă. steagul nostru să fie ţinut sus,
pentru a conduce delegaţia Ior cii cubani care au salutat cu căl cate de o mînă criminala. ca patria noastră sa prospere.
dură pe liderul revoluţiei. Acţiunile criminale ale duş
Ş ed in ţa Consiliului daniei la cea de-a 15-a sesiu Timp de cîteva minute cubanii manului, a arătat Castro, confir
d e S e c u r it a t e ai O. N. U. ne a Adunării Generale a La mitingul la care au parti si-au exprimat indignarea faţă
O.N.U. cipat sute de mii de cubani, de uneltirile murdare ale duş
NEW YORK 29 (Agerpres). clarat că delegaţia sovietică Dorticos, preşedintele republicii, manilor revoluţiei. Profesfu! delegafiei cubane !a O .N .U .
TASS transmite : In şedinţa clin sprijină cererea guvernului Re HANOI 29 (Agerpres). — Re şi primul ministru Fidel Cas
28 septembrie Consiliul de Se- publicii Mali şi a guvernului ferindu-se la ştiri sosite din tro au rostit cuvîntări. Continuîndu-şi cuvîntarea ca NEW YORK 29 (Agerpres). — cum anunţă corespondentul din
c-iritate a examinat problema Senegalului cu privire la admi Vientiane, Agenţia Vietnameză re fusese întreruptă, Fidel Cas Delegaţia Republicii Cuba la New York al agenţiei United
admiterii în O.N.U. a două ti terea lor în O.N.U. In numele de Informaţii anunţă că popo In cuvîntarea sa Osvaldq Dor tro a declarat: oricine ştie cine O.N.U. a protestat împotriva Press Internaţional, la 28 sep
nere state africane — Republi delegaţiei sovietice, V. A. Zorin rul şi guvernul¦Laosului se ticos a subliniat că Fide! Cas plăteşte aceste bombiţe. Sînt noii încălcări de către autorită tembrie, Manuel Besbe repre
ca Mali şi Senegalul care s-au â salutat tinerele state africane pronunţă cu hotărîre împotri tro a vorbit la Adunarea Gene bombiţeie imperialismului. Ob ţile S.U.A. a uzanţelor interna zentant permanent al Cubei în
creat ca urmare a împărţirii Fe care au dobîndit libertatea şi in va încercărilor de a se folosi rală a O.N.U. nu numai în nu servaţi că explozia s-a produs ţionale. Primul ministru al Cubei O.N.U., a prezentat secretarului
deraţiei Mali. dependenţa şi şi-a exprimat spe trupele O.N.U. drept armă pen mele poporului Cubei, ci şi în tocmai în clipa în care vorbeam general al O. N. U., Hammarsk-
ranţa că ele vor aduce contribu tru un amestec al imperialis numele popoarelor din întreaga despre imperialism. Fidel Castro oare a condus dele josld, un protest oficial împo
Reprezentantul Uniunii Sovie ţia cuvenită la lucrările Organi-' mului american . în treburile Americă Latină şi din toate ţă gaţia Cubei la cea de-a 15-a se triva acestor acţiuni ilegale ale
tice, V. A. Zorin care a luat cu zaţiei Naţiunilor Unite. interne ale Laosului. rile slab dezvoltate din lume. Nu au putut să ne îngenun- siune a Adunării Generale a autorităţilor S.U.A. Besbe a
vîntul a subliniat că în ciuda tu El a expus clar şi precis pozi chieze nici cînd au aruncat O.N.U. urma să plece în patrie subliniat că „imunitatea diplo
turor piedicilor puse de colonia Consiliul de Securitate a a- MOSCOVA 29 (Agerpres). — ţia revoluţiei cubane faţă de im bombe asupra noastră, nici cînd pe bordul unui avion al societă matică se extinde in întregime
lişti în calea dezvoltării mişcării doptat. hotărîrea de a recoman TASS transm ite: Răspunsînd perialism şi faţă de problemele au trimis aviaţia împotriva noa ţii cubane de transporturi aeri şi asupra acestui avion“ şi că
de eliberare naţională clin A- da Adunării Generale admiterea invitaţiei Uniunii Asociaţiilor stră. a spus în continuare Cas ene dar autorităţile americane „comportarea autorităţlor riord-
frica această mişcare creşte şi Republicii Mali şi a Senegalului sovietice de prietenie şi relaţii fundamentale care stau în faţa tro. Cît de neputincioşi sînt a- au reţinut în mod ilegal acest americane încalcă toate norme
se dezvoltă, V. A. Zorin a de în Organizaţia Naţiunilor Unite. culturale cu ţările străine, la omenirii. cei care cred că putem fi in avion pe aerodromul Idlewild.
28 septembrie, cunoscutul pic le internaţionale“.
tor american Rockwell Kent, A luat apoi cuvîntul Fidel In legătură cu aceasta, după
preşedintele Consiliului naţio Castro. După ce am petrecut
nal al Asociaţiei de prietenie a-
mericano-sovietică, a sosit îm
preună cu soţia la Moscova.
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie ar. 9. lelefon: 188; 189; 75. Taxa plătită ta numerar conform aprobării Direcţiunii generale PJ.T.R, nr, 263.320, ,din 6 noiembrie 1949. .Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" - Deva.
