Page 105 - 1960-09
P. 105
Region
i H unedofi-
PENTRUP R O L E T A H Í D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V A !
P E N T R U T R IU M F U L P Ă C II,
malsocialismului ÎN Ţ E LE G E R E IN T R E P O P O A R E l
Ideal m ăreţ Pacea — scumpă tuturor
pentru viitorul Sirena uzinei „Victoria“ din Călan Generale a O.N.U., poziţie care reflec
tineretului a anunţat sfârşitul lucrului pentru tă politica fermă de pace promovată
schimbul de dimineaţă. In loc să se de statul nostru. De asemenea, ei au
In Valea Jiului se p o t obţine Şi noi, cadrele didactice de îndrepte către poartă, furnaliştii şi tur relevat uriaşa contribuţie pe care o
în fiecare lună, cel pu ţin la Şcoala pedagogică din Deva, nătorii au pornit grăbiţi spre hala de aduce cauzei păcii delegaţia Uniunii
ca şi toţi oamenii muncii din montaj. Peste puţină vreme, au sosit Sovietice Ia actuala sesiune a O.N.U.
ţara noastră, am ascultat cu aici şi lucrătorii semicocseriei.
deosebită atenţie şi interes cu- — Tratatul cu privire Ia dezarmare,
vîntarea tovarăşului Gheorghe După ce s-au strîns vreo 700-800 propus de tovarăşul N. S. Hruşciov,
Gheorghiu-Dej la cea de-a XV-a de oameni, a luat cuvintul tovară şeful delegaţiei Uniunii Sovietice — a
sesiune a O.N.U. şi am primit-o şul Ioan M. Popa, secretarul comite subliniat maistrul Pamfil Cuteanu —
cu profundă satisfacţie. Ne bu
tului de partid, care a făcut o expune ne umple inimile de bucurie. El ne
re asupra cuvîntării rostită de tova dă un nou imbold în muncă, ne dă
2 milioane lei econom ii cură nespus de mult faptul că răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea speranţa că ziua de miine va fi mai
in cuvîntarea tovarăşului Gheor de-a XV-a sesiune a Adunării Gene înfloritoare, că viaţa copiilor noştri va
In lupta pentru traducerea în lupta pentru economii, calita ghe Gheorghiu-Dej a fost cu rale a O.N.U., precum şi asupra de— fi neasemuit de frumoasă.
fapt a Directivelor Congresului tea cărbunelui, nu a fost de prinsă, printre altele, şi pro făşurării lucrărilor la această sesiune.
punerea cu privire la „Măsuri Alţi vorbitori, priitre care Gheor
al Ill-lea al partidului, colec plin folosită mai ales la minele pentru promovarea în rîndurile Vorbitorul a subliniat însemnătatea is ghe Sperios, au condamnat manevre
tivele întreprinderilor industria Lonea, Lupeni şi Urioana, unde tineretului a ideilor păcii, res torică a propunerilor făcute de către le imperialiştilor americani, care una
le din Valea Jiului au obţinut cărbunele putea fi mult mai pectului reciproc şi înţelegerii delegaţia Uniunii Sovietice, condusă vorbesc şi alta fac. Ei au arătat că
pînă acum succese de seamă bun. Numai îmbunătăţind cali între popoare“. de tovarăşul N. S Hruşciov, privind in vreme ce Eisenhower a vorbit ia
in reducerea preţului de cost tatea, minerii ar putea econo dezarmarea generală şi totală şi li O.N.U. despre pace, în Pacific au a-
al produselor. Faţă de angaja misi lunar cel puţin 500-800.000 Realizarea acestei propuneri chidarea sistemului colonial. De ase vut Ioc manevre ale trupelor ameri
mentul de a realiza economii lei la preţul de cost al pro va contribui la orientarea edu menea, vorbitorul s-a ocupat pe larg cane, iar o seamă de state ale N.A.I.O.,
suplimentare la preţul de cost ducţiei brute. caţiei tineretului din lumea în de conţinutul constructiv al propune printre care Germania occidentală, sînt
in valoare de circa 17.450.000 treagă in spiritul coexistenţei rilor prezentate de delegaţia ţârii pe punctul de a fi înarmate cu arme
lei, oamenii muncii din raio La exploatările carbonifere noastre, cu privire la relaţiile ce tre atomice şi cu hidrogen. Vorbitorii au
nul Petroşani, au obţinut în 8 productivitatea muncii a cres paşnice şi a urii împotriva mi buie să existe, pe plan regional, în înfierat acţiunile agresive ale impe
luni aproape 11.200.000 lei eco cut considerabil în acest an. Şi
totuşi, există resurse suficiente litarismului şi a războiului.
nomii. La acest succes impor pentru ca acest indice de bază
Îmi exprim convingerea că un
asemenea ideal măreţ pentru e-
tant şi-au adus contribuţia .ma să crească mai mult. La mine ducaţia tineretului din lumea în tre statele cu sisteme sccial-politice di rialiştilor, arătînd că în actualele con
rea majoritate le Lonea, Lupeni, treagă, ca acela cuprins în cu ferite, precum şi cu privire la educa diţii internaţionale ele sînt sortite eşe
a colectivelor de Aninoasa, în vîntarea tovarăşului Gheorghe rea tineretului în spiritul păcii, res cului.
muncitori, care, deosebi, prin fo Gheorghiu-Dej, va avea un ră pectului reciproc şi înţelegerii între In încheiere, participanţii la adunare
sub Îndrumarea losirea raţiona
activă a organi lă a posturilor sunet puternic în inimile în popoare. au trimis o telegramă delegaţiei ţării
zaţiilor de par
productive, re tregului tineret dornic de pace, In continuarea adunării au luat noastre Ia cea de-a XV-a sesiune a
tid, au făcut din ducerea celor in rîndul tuturor acelora care cuvîntul mai mulţi muncitori şi maiş Adunării Generale a O.N.U., in care
lupta pentru e- neproductive, de sînt chemaţi să facă o educaţie tri, care şi-au exprimat deplina apro îşi exprimă deplina adeziune faţă de
conomii obiec regie, prin ex nouă, sănătoasă, tineretului. bare faţă de poziţia delegaţiei ţării politica de pace a partidului şi gu
tivul central al tinderea meca GH. A. CH1ŢEI noastre la actuala sesiune a Adunării vernului nostru.
activităţii lor e- nizării complexe
conomice. şi a micii meca directorul şcolii pedagogice
Aşa de pildă, nizări, produc „J. A- Komensky" Deva
merită subliniat
succesul obţinut de colectivele tivitatea mun Tehnicianul P rin d v ia jâ in iţia tiv e i Relaţii de bună
unităţilor aparţinând Combina cii poate spori cu cel puţin Dumitru Popes- vecin ătate în balcani
tului carbonifer Valea Jiului, 0,020-0,050 tone pe post, fapt cu lucrează la
care au contribuit la suma' a- care va contribui activ la _______ serviciul de cer- L oam eni!© !* m u n c ii Ca orice om al muncii am urmărit dezarmarea generală şi totală şi des
mintită cu economii în valoare micşorarea costurilor la capito şi urmăresc în fiecare zi dezbaterile fiinţarea ruşinosului sistem colonialist.
de peste 5.420.000 lei (trebuie lul salarii şi cheltuieli de sec -----¦ cetări siderurgi- < ce au loc în cadrul celei de-a 15-a Pentru menţinerea şi consolidarea pă
relevat îndeosebi aportul co ţie. sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. cii, cit şi pentru instaurarea unor rela
lectivelor minelor Aninoasa, Pe- ce al C.S. Hunedoara. El \ Sporind indicele de utilizare Mi-a pătruns în adincul sufletului cu ţii de bună vecinătate cu statele, din
trila, Vulcan şi Lupeni). Suc O seamă de alte unităţi in vîntarea rostită de la această înaltă balcani, guvernul ţării noastre a pro
cese de seamă au repurtat în dustriale din.Valea Jiului, cum se străduieşte să execute \ Furnalîş'tii uzinei „Victoria“ optimă, aplicarea procedeului de tribună de către conducătorul delega pus înscrierea pe ordinea de zi a A-
lupta pentru economii energe- sînt întreprinderea „6 August“, Călan aplică cu succes iniţiativa introducere a aburului în aerul ţiei ţării noastre la O.N.U., tovarăşul dunării Generale a punctului intitulat:
ticienii de la Paroşeni (care au şantierele de construcţii, O.C.L. analize de cea mai buna pornită la începutul anului, de a insuflat, sînt doar cîteva măsuri Gheorghe Gheorghiu-Dej. Străbătută
redus cc-stul energiei electrice Alimentara, O.A.D.L.F. şi alte produce pe fiecare m.c. volum u- care au făcut oa indicele de uti de un înalt sentiment umanitar, acea „Acţiuni pe plan regional în vederea
furnizate eu aproape 980.000 lei), le, care pînă acum au depă calitate. Jată-l in fotografia ^ ti'l. al furnalelor o cantitate cît lizare să depăşească de multe ori stă cuvîntare exprimă fidel politica de îmbunătăţirii relaţiilor de bună vecină-
sondorii întreprinderii de ex şiri Ia preţul de cost, pot şi mai mare de fontă. Pentru a- o tonă de fontă pe m.c. volum pace pe care o prdinovează consecvent taie între state europene, aparţinînd
plorări Lupeni (care au micşo trebuie să depună eforturi sus de fală lucrind la determi- < ceasta, ei perfecţionează necon util furnal şi zi. partidul şi guvernul nostru. In cuvîn unor sisteme social-politice diferite“.
rat costul forajelor cu peste ţinute pentru lichidarea pier tenit procesul tehnologic, aduc tarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
1.180.000 lei), muncitorii co derilor, pentru îndeplinirea an narea reductibilitălii mi noi îmbunătăţiri agregatelor. îm Datorită sporirii indicelui de Această propunere, aşa cum a ară
merciali de la I.C.R.T.T. (care gajamentelor asumate. La alte bunătăţirea constanţei regimului utilizare, fu-rnaliştii au reuşit, să
au redus costul circulaţiei m ăr unităţi, printre care trebuie a- nereului aglomerat. termic, deplasarea intensităţii de elaboreze peste plan. în perioada tat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
mintite întreprinderea de exr ardere în limite apropiate de cea 1—29 septembrie, mai bine de capătă o însemnătate deosebită atit
plorări Lupeni, I.C.R.T.I. şl al I/Vn/
2.700 tone fontă.
Prin reducerea
preţului de cost
furilor cu peste 740.000 lei), fe tele, angajamentele luate au In ultimul timp, colectivul în Un Iifru de benzină econom isii Dej sînt relatate printre altele năzuin pentru ţările direct interesate, cit şi
roviarii depoului C.F.R. Petro încetat a mai fi mobilizatoare, treprinderii de industrie locală ţele poporului romîn care desfăşoară pentru pacea şi securitatea generală.
şani, cei de la I.R.T.A. şi de la fiind deja cu mult depăşite de „Hori-a“ din Alba Iulia a repur la 100 de km. parcurşi o muncă paşnică, de construire a unei Prin încheierea unui tratat de securi
multe alte unităţi industriale. realizări. Revizuirea angaja tat o seamă de succese pe linia vieţi noi, fericite. tate colectivă între statele balcano-a-
mentelor, majorarea lor la ni realizării sarcinii de reducere a Dornici să realizeze o econo to au acordat o atenţie deosebită driatice, se va consolida pacea în a-
Aşadar, după 8 luni, oame velul posibilităţilor actuale, tre preţului de cost. De pildă, nu mie cît mai mare la preţul de întreţinerii maşinilor în cele mai Nouă ne este dragă munca. Ou to ceastă regiune, şi în lumea întreagă.
nii muncii din raionul Petroşani buie să stea in atenţia orga mai în luna august, preţul de cost, conducătorii auto de la au bune condiţiuni, exploatării lor ţii năzuim spre vremuri tot mai bune,
mai au de realizat în acest an nizaţiilor de partid, a condu cost la producţia comparabilă a tobaza Deva au pornit anul a- cît mai raţionale pe şantiere şi mai fericite. Viitorul nostru a fost cît Noi, ceferiştii sinierieni, ne exprimăm
încă circa 6.250.000 lei econo cerilor acestor unităţi. fost redus cu 362.000 lei, reali- cesta o iniţiativă valoroasă ; a- executării unor reparaţii de cea se poate de clar ilustrat în Directivele convingerea că propunerile guvernului
mii peste plan, pentru a înde zîndu-se o economie în plus de ceea de a economisi un litru de mai bună calitate. Drept urmare, celui de-al Iff-lea Congres al P.M.R. nostru vor fi primite în mod favorabil
plini integral angajamentul a- După cum se vede, posibili 170.000 lei iată de prevederile benzină la fiecare 100 km. par în perioada 1 ianuarie—31 au Ne aşteaptă ani de muncă încordată de toate guvernele ţărilor balcano-a-
nual. Posibilităţile existente în tăţi pentru a se obţine pe planului. Succese importante în gust, ei au reuşit să realizeze dar şi de mari satisfacţii. Dar pentru driatice. Ne alăturăm din toată inima
să în momentul de faţă permit raion în fiecare lună economii curşi. o economie de benzină de peste aceasta avem nevoie de pace. acestor propuneri de o deosebită im
obţinerea unor economii su suplimentare ele cel puţin 2 In scopul traducerii ei în via
plimentare mai mari. De aceea, milioane lei există şi pot fi 4.900 litri.
la chemarea Comitetului raio create. Pentru aceasta este în tă, mecanicii şi conducătorii au
nal de partid Petroşani, în pe să nevoie ca sub conducerea or
rioada care a mai rămas din ganizaţiilor de partid, cu o realizarea de economii la preţul Economii prin croirsa combinată In scopul menţinerii şi consolidării portanţă pentru asigurarea unor relaţii
acest an, colectivele unităţilor mobilizare activă a colective
industriale din Valea Jiului lor făcută de comitetele sindi de cost au obţinut muncitorii Colectivul secţiei croi de la îşi tace conştiincios datoria, ne- păcii in lumea întreagă, în cuvîntarea de bună vecinătate, pentru cauza păcii.
desfăşoară lupta pentru econo catelor, să se creeze o puterni din ramura metalurgică. Ei au fabrica „Ardeleana“-Alba Iulia, admiţînd introducerea în maga sa, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
mii sub lozinca : „In fiecare lu că opinie de masă pentru chel dat peste plan economii în va aplică cu succes în producţie i- a exprimat adeziunea faţă de propune TEODOR PURDEA
tuirea cu multă chibzuială a loare de 107.087 lei. De aseme niţiativa privind croirea combi zie a materialelor necorespunză rile făcute de guvernul sovietic privind
nă, cel puţin 1.800.000-2.000.000 fiecărui leu, pentru folosirea toare. şeful depoului de locomotive
din plin a fiecărei iniţiative ca C.F.R. Simeria
Iei economii peste plan pe ra re duce la reducerea consumu
nea, o contribuţie de seamă au nată. Drept urmare, de la înce -----— . şnssoG- -¦¦
ion“. Există condiţii şi posibi rilor specifice, la ridicarea ni
adus-o muncitorii de la secţiile putul anului şi pînă în prezent, De la o consfătuire încoace
lităţi pentru îndeplinirea şi de velului calitativ al producţiei. împletit sîrmă şi lăcătuşerie. Şi s-au economisit peste 400.000
la complexul de tîmplărie s-au dm.p. piele şi 1.400 kg. talpă.
păşirea acestui obiectiv ? Fără Obţinerea de cit mai mari
realizat însemnate economii. Nu In aplicarea iniţiativei s-au e-
îndoială, da. Să vedem cîteva economii trebuie să fie obiec
mai pe baza reducerii consumu- 1 videnţiat, prin rezultatele obţi obişnuiseră oamenii ca bească de credeai că n-o să promitem însă că aceasta va
dintre ele. tivul central al activităţii eco totul să meargă bine şi
In luna august, economiile rilor specifice la materia primă nute, muncitorii Ana Moldovan, nu-şi puteau închipui că toc termine curind. fi ultima noastră greşeală.
nomice pentru fiecare colectiv mai în consfătuirea aceea, un
suplimentare obţinute in Valea şi materiale cît şi prin introdu Paraschiva Scheau, Cornel Co de se prezentau cu o frumoasă — Şi zi aşa. Bravo nouă! Totuşi, Negreanu a arătat
de muncă ! depăşire de plan şi pe deasu
Jiului se ridică la peste 1.730.000 cerea în procesul de producţie vaci şi alţii. pra şi cu ceva economii, să ia Ne-am dus cu capul sus, m in vinovaţilor că din greşeala lor
Ing. GH. DUM1TRESCU să criticaţi şi încă destul de
lei. Contribuţia exploatărilor şi a unor noi metode de muncă, Rezultatele de mai sus se da- aspru. Ce mai, aproape toţi au ări de munca noastră, con au de suferit minerii, care nu
rămas surprinşi cină şeful sec
uzinelor aparţinând C.C.V.J. este s-au economisit peste plan toresc şi contribuţiei aduse de ţiei ateliere al I.M. Barza, a- vinşi că am făcut treabă bu vor putea utiliza vagonetele
dresîndu-li-se, a spus:
insă numai de aproximativ 11.185 lei. către comisia de recepţie, care nă şi am ieşit toţi de parcă defecte. Şi a fost tare neîn
800.000 lei, ceea ce nu exprim ne-ar fi plouat o săptămină. duplecat.
mă pe deplin posibilităţile e- := Şi aceasta din cauza unora — Voi trebuie să ştiţi —.
care nu-şi văd de treabă!... le-a spus el — că titlul de
fruntaş nu se clştigâ aşa, cu
una, cu doua. Toţi am muncit
xistente. Aşa de pildă, o im — Noi apreciem brigada to O m ni pentru ca să-l cîştigăm, dar
portantă rezervă internă în varăşului Circu Roman ca pe U putem pierde chiar şi nu
mai atunci cină unul nu-şi
una dintre cele mai bune, dar li eßleefim faiea face datoria. Asta trebuie s-o
nu putem trece cu vederea
Se extinde faptul că dă — rar, ce-i drept ştiţi!
sistemul energetic lucrări necorespunzătoare din O critică constructivă le-a
punct de vedere calitativ. Va- — Tovarăşe Negreanu — l-a făcut celor doi şi losif Gor-
Zilele acestea Ia Peştiş au în gonetul pe care l-au predat întrerupt şeful brigăzii — e cea şi Petru Faur. Apoi. bri
ceput lucrările de montare a ce sâptămina trecută, reparat de tirziu. Lasă pe miine. Tovară gada l-a rugat pe tovarăşul
lulei de plecare a liniei electrice mintiuală, nu le face cinste. şii vinovaţi or să se gindeascâ Circu să urmărească lucrul e-
de 110 k’V. Brad. Pînă în pre Tovarăşii mineri n-au nevoie la fapta lor, se vor ruşina şi cliipei lui Stingă mai îndea
zent au fost terminate funda miine or să ne spună ce au proape, să controleze, să dea
ţiile aparatajului de înaltă ten de vagonete defecte! hotărit. Acum e mai bine să
siune şi canalele de cablu. Tot plecăm acasă.
odată s-au montat întrerupătorii Mai mult n-a auzit Circu îndrumări. De asemenea, s-a
de 110 kV., redactorii de curent Roman. Nu ştia care echipă e hotărit ca după o lună de zi
de 110 kV., circuitele secundare
la întrerupători, redactori, pa de vină, dar ştia că-i vorba de doua zi, au venit toţi la le să se analizeze activitatea
noul de comandă şi protecţii.
Urmează să se tacă legăturile brigada sa şi îi era deajuns. luc},u mai devreme ca acestei echipe.
Ia sistemul I şi II de bare, a se
paratorilor şi legarea întrerupă Tovarăşii lui de muncă spun de obicei. înaintea tuturor au e atunci au trecut
torului de 110 kV. că nu l-au văzut niciodată aşa venit insă Ioan Stingă şi Teo mai bine de două luni.
In obţinerea acestor realizări
de supărat. Ii era ruşine să-i- dor Purcel. In sfertul de ora Brigada a rămas aceeaşi,
s-au evidenţiat maistru! Io'an privească pe ceilalţi oameni ce-l mai aveaii pinâ la ora 7, numai că de atunci, toţi
Radu şi electricienii Gbeorgbe ei au organizat o mică şedin membrii brigăzii au muncit
Avram, Ioan Viniilă, Ernest în faţă.
ţă. Stingă n-a aşteptat însă bine. Cei ce au fost criticaţi
KresteJ. iT^uP ăterm inarea consfătui-
||_|® rii, ortacii din brigadă aducerea în discuţie a pro şi ajutaţi sînt astăzi fruntaşi,
nu s-au mai grăbit să plece.
S-au strîns laolaltă. Cind a ve blemei cu vagonetul. ci le-a oameni de nădejde. Iar la cele
nit şi şeful brigăzii, Victor Ne
vorbit el singur ortacilor : 60 de vagonete pe care le re
greanu, care nu zisese nimic
— Noi... noi sîntem vino pară brigada peste plan în
Ştefan Miliai, de la mina Peirlla, sectorul I, împreună cu brigada sa, a reuşit să depă vaţi. Eu cu tovarăşul Purcel fiecare lună, tovarăşii respec
şească planul de producţie cu 4,8 la sută în prima decadă a lunii septembrie a.c.
am dat vagonetul acela. Nu tivi contribuie din plin.
In fo to : Un schimb din brigadă citind gazeta de perele după ieşirea din şut.
pînă atunci, a început să vor l-am controlat cu atenţie. Va N. ANDRONACHE
