Page 106 - 1960-09

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1794

Rald- Peutrn dezvoltarea rectorului zootehnic

<&¦<» o o «oo ^ ^

anchetă,§n g o s p o d ă r i i l e a g r i c o l e c o le c t iv e

RAIONUL DISPUNE In raionul din care a pornit întrece NÎ CEN
DE MARI REZERVE
Din iniţiativa ziarului „Drumul socialismu­ Cum sprijină şi stimulează organizaţiile de O R G A N IZ A Ţ IE I DE P A R T ID
lui“, gospodăriile agricole colective din regiu­ partid şi sfaturile populare această întrecere,
Sebeşul este unul din raioanele ţie mai mare gospodăriilor colective ne, au pornit, la începutul anului, o importantă cum se preocupă consiliile de conducere din OBIECTIVELE ÎNTREC
în care sectorul zootehnic are largi în aprovizionarea cu materiale de G.A.C. de îndeplinirea angajamentelor luate
posibilităţi de dezvoltare. El dis­ construcţii ca ţiglă, fier beton, ci­ întrecere, avînd ca obiectiv principal dezvol­ — iată problemele urmărite în cadrul raidu- In întrecerea cu celelalte gos­ această sarcină ei au mobilizat
pune de suprafeţe mari de păşuni ment, material lemnos ş. a. In ca­ tarea sectorului zootehnic. lui-anchetâ organizat de redacţia ziarului nos­ podării agricole colective, co­ — prin exemplul personal şi
şi terenuri corespunzătoare pentru drul unei alte sesiuni, Comitetul lectiviştii de aici şi-au propus prin îndemnul lor — pe ceilalţi
cultura plantelor furajere; ţăranii executiv a luat măsuri pentru folo­ Angajînău-se în întrecere, gospodăriile agri­ tru in raionul Sebeş — raionul din care a să mărească fondul de bovine colectivişti din echipă la con­
muncitori din acest raion au acu­ sirea în întregime şi în mod judi­ pînă la sfîrşitul anului, la 150 fecţionarea şi arderea a 100.000
mulat în decursul anilor o expe-J cios a creditelor acordate G.A.C. cole colective şi-au propus să crească cit mai pornit această întrecere. capete, din care jumătate să cărămizi, precum şi la pregăti­
rienţă bogată în creşterea anima­ pentru cumpărarea de animale. In multe animale şi păsări, pentru a contribui
lelor şi păsărilor şi — ceea ce este această direcţie, G.A.C au fost o- intr-o măsură mai mare la aprovizionarea In cuprinsul paginii, publicăm cîteva din con­
deosebit de important — prin lăr­ rientate să-şi procure numai vite oraşelor cu carne, lapte, unt, ouă etc., şi pen­
girea şi consolidarea sectorului so­ mari, de rasă adaptate condiţiilor statările tăcute de echipa trimisă în raid şi
cialist al agriculturii s-au creat locale. tru a-şi spori simţitor sursele de venituri bă­
condiţii pentru folosirea pe scară neşti. concluziile ce se desprind din aceste constatărţ.
mare a metodelor ştiinţifice în a- In raionul Sebeş s-a acordat, a-
cest domeniu. nul acesta, o atenţie mai mare folo­ fie vaci de lapte. Ei şi-au pro­ rea şi transportul altor m ate­
sirii pe scară largă a nutreţurilor
Comitetul raional de partid şi însilozate Prin îndeplinirea sarci­ Iniţiatorii întrecerii pus1, de asemenea, să sporească riale de construcţie.
Sfatul popular raional au luat un nilor prevăzute în acest sens se va simţitor numărul porcinelor şi Unii membri şi candidaţi au
şir de măsuri şi au întreprins asigura cîte 10 tone nutreţ însilo-
multe acţiuni pentru a sprijini în­ zat pentru fiecare vacă şi cîte 5 altor animale. primit sarcina din partea bi­
trecerea dintre gospodăriile agri­ tone pentru restul bovinelor.
cole colective privind dezvoltarea pe Ioc fruntaş Chiar de la început, organi­ roului organizaţiei de bază să
sectorului zootehnic. Organizaţiile Acestea sînt cîteva din rezultatele zaţia de bază din G.A.C. „Dru­ mobilizeze constructorii ca pî­
de partid şi sfaturile populare au pozitive care se datoresc măsurilor
îndrumat gospodăriile agricole co­ luate anul acesta în raionul Sebeş Cînd intri în încăperea în ca­ mul socialismului“ din Gîrbova nă Ia 25 septembrie să termi­
lective să răspundă chemării la în­ pentru sprijinirea întrecerii dintre re îşi desfăşoară o parte din
trecerea lansată de colectiviştii din G.A.C. în scopul dezvoltării secto­ activitate responsabilul fermei re printre care se află nume­ organizat în tarlale. In sezonul a dezbătut în cadrul unei adu­ ne construcţia grajdului pînă
Cîlnic cu angajamente mobiliza­ rului zootehnic. Dar, cu toate rea­ zootehnice a gospodăriei agri­ roşi membri şi candidaţi de cînd păşunea a fost mai slabă, nări generale sarcinile ce revin la acoperiş. Ei s-au achitat cu
toare. lizările obţinute, în raionul Sebeş cole colective „6 Martie“ din partid, tovarăşi din activul fără hrana a fost complectată cu comuniştilor şi celorlalţi membri cinste de această sarcină. To­
există încă mari posibilităţi de dez­ Cîlnic, rămîi oarecum surprins. de partid al organizaţiei de ba­ masă verde la grajd. ai gospodăriei în lumina anga­ varăşul Mihai Depner, de pil­
Ca urmare a îndrumării organi­ voltare a sectorului zootehnic. Eprubetele şi borcanele cu di­ ză şi utemişti. Ingrijitori-mul- jamentelor luate. dă, care este fierar în cadrul
zaţiilor de partid, gospodăriile a- ferite substanţe, fiolele şi si­ gători cum sînt tovarăşii Uscat Pentru hrana animalelor în gospodăriei, a executat toată
gricole colective din raion au ho- Şeptelul poate fi mult dezvoltat ringile, aparatele de măsurat Simion, care a reuşit să obţină perioada de iarnă, s-au însi- Pe baza concluziilor trase din fierăria pentru betoane, nece­
tărît să cumpere în acest an 795 dacă există o mai mare preocupare în perioada ianuarie—august de lozat, pînă Ia 27 septembrie, această analiză, organizaţia de sară la construirea grajdului.
vaci din care 500 cu fonduri pri­ pentru dezvoltarea acestuia în de tot felul, precum şi nume­ la cele 10 vaci pe care Ie are 350 tone porumb şi 250 tone bază a îndrumat consiliul de In circa 2 săptămîni acest adă­
mite de la stat sub formă de cre­ toate gospodăriile agricole colecti­ roasele tratate, registre şi caie­ în grijă peste 20.000 1. lapte, Si­ frunze de sfeclă de zahăr, ur- conducere ca încă din primăva­ post nou va fi dat în folosinţă.
dite. Creditele acordate de stat de ve. La ora actuală există, din pă­ te cu însemnări rînduite fru­ mion Bădilă, care în perioada mînd să se însilozeze încă 100 ră să ia măsuri pentru con­
la începutul anului colectiviştilor cate, gospodării colective cum sînt mos, iţi dau mai degrabă im­ amintită a muls de Ia acelaşi tone porumb şi 200 tone de alte struirea şi amenajarea adăpos­ Organizaţia de bază s-a preo­
din raion pentru cumpărarea de cele din Răhău, Ohaba, Păuca, Do- presia că te afli intr-un labo­ număr de vaci 18.500 1. lapte, furaje, ajungîndu-se la 1.000 turilor şi asigurarea furajelor cupat de asemenea de antre­
animale se ridică la suma de bîrca, Gusu ş. a. în care preocuparea rator sau cabinet, medical de- Mihai Schuster ş.a., au devenit tone furaje însilozate, ceea ce necesare pentru a se putea spori narea activului fără de partid
3.090.000 lei. pentru sporirea numărului de ani­ cît intr-un simplu birou al res­ cunoscuţi pentru realizările lor va asigura 10 tone siloz pen­ numărul animalelor la nivelul la îndeplinirea sarcinilor pri­
male este încă slabă. ponsabilului unei ferme de vaci. şi în satele din jur. tru fiecare vacă şi 8 tone pe prevăzut în angajament. Astfel vind dezvoltarea sectorului zoo­
Folosind judicios creditele acor­ cap de bovină, conform angaja­ s-a început la timp construirea tehnic. Din iniţiativa organiza­
date precum şi mijloacele finan­ De asemenea, există un număr Colectiviştii din Cîlnic, iniţia­ După cum a relatat tov. mentului. unui grajd pentru 100 vite mari ţiei de bază, la ferma de vaci
ciare proprii, multe G.A.C. ca cele înseninat de gospodării în care — torii întrecerii dintre gospodă­ Gheorghe Krampultz, responsa­
din Cîlnic, Gîrbova, Pianul de Jos, cu toate că există posibilităţi — nu riile agricole colective din regiu­ bilul fermei zootehnice — un îngrijitorii de vaci şi alţi co­
Petreşti ş. a. şi-au sporit simţitor există preocupare pentru dezvolta­ tehnician priceput şi îndrăgos­ lectivişti din Cilnic vorbesc cu
numărul de animale. rea sectorului zootehnic. Gri­ îndreptăţită mîndrie despre fap­
ja pentru crearea şi dezvoltarea ne pentru dezvoltarea sectoru­ tit de munca de zootehnist — şi a 2 gropi pentru însilozarea
In sprijinul întrecerii, din iniţia­ fermelor de porci şi mai ales a fer­ lui zootehnic, şi-au îndeplinit în cadrul fermei se acordă mul­ tul că au reuşit să crească nu­ nutreţurilor cu capacitate de 35 s-a organizat o întrecere între
tiva biroului Comitetului raional melor de păsări este încă redusă. şi depăşit o parte din cele mai tă atenţie aplicării ansamblului meroase exemplare de vaci fă ­ vagoane fiecare. mulgători pentru sporirea can­
de partid, Comitetul executiv al Colectiviştii din raion n-au fost con­ importante angajamente luate complex al regulilor zootehnice. ră egal în regiune. Vaca „Buna“, tităţii de lapte muls de Ia fie­
Sfatului popular raional a organi­ vinşi încă în suficientă măsură de în întrecere şi sînt pe cale de de rasă „bălţată romînească“ a In această muncă a fost an­ care vacă. La îndemnul orga­
zat pregătirea unui număr de 112 necesitatea dezvoltării acestor fer­ a-şi îndeplini cu succes şi ce­ O grijă deosebită se acordă dat într-o perioadă de lactaţie trenată marea majoritate a nizaţiei de bază, tovarăşul Ion
îngrijitori-mulgători prin cursuri me şi de marile avantaje pe care selecţionării animalelor. In a- 6.164 1. lapte, iar o altă vacă
practice şi teoretice de cîte 3 zile. le pot avea de pe urma lor.
De asemenea, s-a organizat un curs lelalte angajamente. Numărul cest scop, la fermă se ţine o din aceeaşi rasă. a dat în pri­ membrilor şi candidaţilor de Scutaris, din activul fără de
de 7 zile cu brigadierii zooteh- Dezvoltarea sectorului zootehnic de bovine la suta de hectare evidenţă precisă a productivi­ ma lactaţie 4.116 1. lapte. Nu­ partid precum şi a ţăranilor co­ partid al organizaţiei de bază,
nişti pentru pregătirea lor în vede­ depinde — după cum se ştie — în- teren agricol a fost sporit la tăţii fiecărei vaci. Din evidenţe­ mărul vacilor gospodăriei care lectivişti din activul fără de unul din cei mai buni îngrij--
rea extinderii însămînţărilor artifi­ tr-o măsură hotârîtoare de asigu­ 39, din care 19 vaci de lapte, le fermei (complectate la zi cu figurează în registrul geneolo- partid. Pentru a se asigura cu­ tori de la ferma de vaci, a che­
ciale la vaci şi oi. rarea adăposturilor şi bazei furajere faţă de 36 şi respectiv 18, cit mult simţ de răspundere), se gic al regiunii cu o producţie de prinderea unei mase cît mai mat la întrecere pe toţi ceilalţi
necesare. Gu toate că în raionul s-au angajat. Folosind în mod poate vedea producţia zilnică peste 3.500 1. lapte la o lacta- mari de ţărani colectivişti în îngrijitori, angajîndu-se să (ru­
Comitetul raional de partid a o- Sebeş a crescut mult preocuparea în judicios creditul de 134.000 lei de lapte a fiecărei vaci, pro­ ţie s-a ridicat la .17. această muncă, organizaţia de tină zilnic în medie 10 iii rî dc
rientat sfatul popular raional ca, această privinţă, totuşi mai este centul de grăsime în lapte, con­ bază a asigurat ca în fiecare lapte de la fiecare vacă furaja­
în sesiunile sale, să dezbată pe încă mult de făcut. Costul construc­ acordat de stat, ei şi-au îmbo­ sumul de furaje şi alte date Pînă la 1 septembrie, gospo­ echipă să lucreze 1—2 şi chiar tă şi anual 2.500 i. lapte r'°t
larg şi să elaboreze măsuri pri­ ţiilor este destul de ridicat. Ten­ găţit simţitor fondul de bovine. care permit să se facă un cal­ dăria a livrat deja, la fiecare mai mulţi comunişti. Ia fiecare vacă îngrijită de el
vind dezvoltarea sectorului zooteh­ dinţa de a se ridica grajduri exa­ Din momentul lansării chemă­ cul precis al productivităţii şi 100 ha. teren agricol 234 hec­
nic. In urma analizării în una din gerat de masive care înghit multe rii la întrecere ei au ridicat nu­ rentabilităţii. tolitri lapte, 4.324 kg. carne de La propunerea organizaţiei de Participanţii la întrecere •»",
fonduri si mină de lucru, n-a fost mărul vacilor de lapte de la 42 vită, 500 kg. brînză, 220 kg. lină bază, în cadrul gospodăriei s-a reuşit pînă la sfîrşitul lunii au­
sesiuni a problemei construcţiilor încă înfrîntă. De asemenea, nu toate la 76, iar pînă la sîîrşitul anu­ Multă atenţie se acordă în semifină. Producţia totală de creat o echipă permanentă de gust să obţină în medie pe cap
gospodăriile colective folosesc Ia lui va creşte la 82. A fost, de sectorul zootehnic din cadrul a- lapte va depăşi pînă la sfîrşitul construcţii. Muncind în această de vacă furajată, pe întreaga
din G.A.C., pe baza sarcinilor iz- maximum resursele locale în cons­ asemenea, îndeplinit angaja­ cestei gospodării, reproducţiei. anului 500 hl. Ia 100 ha„ livră­ echipă, tov. Ioan Munteanu, gospodărie, 1.950 1. lapte. A-
trucţia de grajduri. Insămînţarea vacilor se face nu­ rile către stat ridieîndu-se la membru de partid şi Ioan Ne- ceasta înseamnă că obiectivul
vorîte din hotărîrea adoptată. Co­ mentul luat în ceea ce priveş­ mai pe cale artificială. Prin a- circa 20 vagoane lapte. dela candidat de partid au pri­ propus — de a se ajunge la o
te creşterea numărului de oi, plicarea acestei metode s-a mit sarcina de a mobiliza mem­
mitetul executiv a acordat o aten­ şi este pe cale de îndeplinire reuşit să se obţină o fecundi­ Aceste livrări vor spori con­ brii echipei la executarea aces­ producţie anuală de 2.500 1. lap­
angajamentul privind sporirea tate de 90—95 la sută — rezul­ siderabil veniturile băneşti ale tor construcţii, la timp şi cu un
numărului de porci. tat care se înscrie printre cele gospodăriei. Veniturile nete rea­ preţ de cost cît mai redus. Stră- te pe cap de vacă furajată —
mai bune din raion. duindu-se să-şi îndeplinească
Rezultate bune au fost obţi­ lizate pînă lă 1 septembrie din va fi îndeplinit şi chiar depă­
nute îndeosebi în creşterea pro­ In aplicarea complexului re­ valorificarea produselor anima­
ductivităţii vacilor de lapte. De gulilor zootehnice, un Ioc im­ şit.
la începutul anului pînă la 1 portant îl ocupă hrănirea ra ­ le către stat se ridică la peste
septembrie s-a obţinut în medie ţională a animalelor. îngrijito­ 235.000 Iei faţă de 216.426 lei
de la fiecare vacă furajată rii de animale din G.A.C. Cîl­ realizaţi pe întreg anul trecut.
2.393 1. lapte. După calculele nic respectă cu stricteţe raţii­
>'Vv'- -^VnT**— aproximative, în această gos­ le stabilite pe baze ştiinţifice
podărie producţia medie pe cap pentru fiecare categorie de a-
Asigurarea furajelor — condiţie de vacă furajată va trece de nimale în funcţie de anotimp, 3-ntreeevea ia fie u i^im ită
esenţială pentru 3.000 1. lapte. vîrstă, greutate, producţia de
lapte şi de scopul pentru care eum a l m u ltă
dezvoltarea şepteiului Sub îndrumarea organizaţiei este crescut animalul.
de partid, în sectorul zootehnic
au fost repartizaţi să lucreze Pentru a se asigura folosirea

colectivişti dintre cei mai pri­ cit mai bună a bazei furajere, /V’VN/'V^/^/S/'VVV/VS»
cepuţi şi cu simţ de răspunde­ în timpul verii, păşunatul s-a
Raidul-anchetă a scos în evi- In asigurarea bazei furajere,

snţă faptul că, în marea m ă­ cu toate rezultatele bune obţi­ Concluzia principală care s-a des­ Creşterea preocupării colectivişti­ Rădăcina lipsurilor care au frînat

rita te a G.A.C.-urîlor din ra ­ nute în acest an de către co­ Unde domneşte slaba preocupare prins din raidul anchetă organizat lor pentru mărirea numărului de vaci dezvoltarea multilaterală a sectoru­
de ziarul nostru în gospodăriile a- cu lapte proprietate obştească este lui zootehnic din cadru! gospodării­
mul Sebeş a existat şi există lectiviştii din raionul Sebeş, mai gricole din raionul Sebeş este că un rezultat al muncii politice des­ lor agricole colective din raionul
întrecerea iniţiată între G.A.C.-uri făşurate de organele şi organizaţiile Sebeş trebuie căutată în primul rînd
preocupare susţinută pentru sînt o seamă de lipsuri. Porum­ pentru dezvoltarea sectorului zoo­ de partid, în frunte cu comitetul ra­ în felul cum a fost urmărită şi sti­
tehnic a mobilizat în bună măsură ional de partid, al răspunderii cu mulată pe parcursul desfăşurării ei
sigurarea unor cantităţi sufi- bul pentru siloz se cultivă pe Minaţi de dorinţa dc a iurniza sta­ ha. este mic faţă de angajament, nici pe colectivişti la sporirea şepteiului care comuniştii din gospodăriile a- întrecerea iniţiată de colectiviştii din
tului cit mai multa carne, lapte, brîn- pentru acestea nu s-au insilozat fura­ şi a productivităţii acestuia. In ţoale gricole colective privesc această im­ Cîlnic. Dacă la început, atît orga­
ente de furaje de bună calita- suprafeţe încă reduse în multe ză, unt şi oua, colectiviştii din Cîinic jele necesare. Astfel, din cele 250 tone gospodăriile agricole colective se portantă sarcină pusă de partid în nele de partid cît şi sfaturile popu­
— iniţiatorii întrecerii, precum şi din furaje cît trebuia însilozate — canti­ constată o creştere a preocupării faţa sectorului socialist a! agricul­ lare au muncit bine pentru antre­
s şi îndeosebi pentru mărirea gospodării agricole colective, iar alte gospodării agricole colective din tate mică faţă dc numărul de vaci — pentru mărirea continuă a şepteiului. turii. narea tuturor gospodăriilor agricole
intităţilor de furaje insiloza- recoltatul de pe suprafeţele e- raion au obţinut rezultate remarcabile în mod deosebit a numărului de colective în întrecerea pentru dez­
s. La gospodăriile agricole co- xistente este întîrziat depăşin- privind încărcătura de animale la suta s-au insilozat doar 160 tone. Acest lu­ vaci cu lapte proprietate obştească Succesele obţinute în gospodăriile voltarea sectorului zootehnic, i-au
ctive „1 Mai“ din satul Reciu du-se uneori faza de coacere de hectare şi în ceea ce priveşte obţi­ cru face ca nici în viitor producţia de şi pentru asigurarea furajelor nece­ agricole colective din acest raion în ajutat pe colectivişti să-şi stabileas­
:omuna Girbova), „6 Martie“ nerea unei producţii ridicate de lapte lapte să nu sporească în măsură sufi­ sare. Aceasta este oglindită de fap­ dezvoltarea sectorului zootehnic pu­ că obiective mobilizatoare, după un
in Cîlnic, „Drumul socialismu- lapte-ceară. Or, porumbul des­ pe cap de vacă furajată. cientă. tul că, pe totalul gospodăriilor co­ teau fi însă mult mai bune dacă timp întrecerea a fost oarecum lă­
ii“ din Gîrbova şi altele, se tinat însilozării, pentru a da lective din raion, numărul vacilor s-ar fi acordat aceeaşi atenţie şi sată să se desfăşoare de Ia sine. A-
ăr însiloza cite 10 tone de nu- intr-adevăr un furaj de calita­ Există insă şi gospodării colective Deşi în repetate rînduri unii colecti­ cu lapte este în prezent de 2,5 ori creşterii numărului de porci şi pă­ ceasta o dovedeşte, printre altele şt
¦eţuri suculente pentru fiecare te, cu o înaltă valoare nutritivă, în care, datorită faptului că s-au pre­ vişti au sesizat această problemă, bi­ mai mare decît la începutul anului sări. De asemenea, trebuie avut în faptul că în recenta sesiune a sfa­
acâ cu lapte şi intre 5—8 tone trebuie cultivat după toate re­ ocupat în mică măsură de acest im­ roul organizaţiei de bază nu a îndru­ şi că în marea majoritate a gospo­ vedere că productivitatea şepteiului tului popular raional, în care s-a
entru restul bovinelor. Porum- gulile agrotehnice, la fel ca şi portant sector, dezvoltarea şepteiului mat consiliul de conducere al gospo­ dăriilor colective se va asigura pen­ diferă mult de la o gospodărie a- dezbătut şi problema dezvoltării sec­
ul recoltat in faza lapte-ceară porumbul pentru boabe şi tre ­ lasă încă de dorit. Aşa, de pildă, la dăriei să ia măsurile cele mai potrivite tru iarnă în medie cite 10 tone de gricoiă la alta, deşi condiţiile de torului zootehnic în G.A.C.-uri, ra­
buie recoltat la timpul optim, gospodăria agricolă colectivă „Drumul în vederea dezvoltării sectorului zoo­ nutreţuri-siioz de fiecare vacă. soi şi climă şi posibilităţile de fura­ portul comitetului executiv n-a amin­
borhotul de sfeclă de zahăr adică în faza de coacere lapte-* lui Lenin“ din Sebeş, raidul-anchetă a tehnic. jare nu justifică diferenţe atît de tit nimic despre această întrecere.
or intra anul acesta cu ponde- constatat că organizaţia de partid şi In întrecerea pentru dezvoltarea mari. De exemplu, în timp ce
3a cea mai mare în nutreţu- ceară. consiliul de conducere din gospodărie In privinţa îngrijirii animalelor e- sectorului zootehnic s-au lărgit şi în­ G.A.G.-urile din Gîlnic, Draşov, Pe­ Este bine ca în .toate raioanele a-
ile insilozate de către gospodă­ Gospodăriile agricole colec­ nu au acordat suficientă atenţie creş­ xistente şi în special a vacilor de lapte, tărit relaţiile de într-ajutorare între treşti, Ungurei, Gîrbova s-au obţinut grare să se analizeze, în luna oc­
rie colective din raionul Sebeş, terii numărului de bovine la suta de consiliul de conducere, împreună cu bi­ gospodăriile agricole colective. Aşa, in primele 8 luni ale acestui an în tombrie, de către birourile Comite­
iar în afară de porumb şi bor- tive din raionul Sebeş au largi ha. şi înlocuirii vacilor de slabă pro­ roul organizaţiei de bază trebuiau să de exemplu, G.A.C. Ungurei şi A- medie cîte 1.600—2.100 litri de lapte telor raionale de partid şi comite­
ot, colectiviştii din acest raion posibilităţi de a dezvolta baza ductivitate cu vaci de rasă superioară. ia măsuri, ca să fie repartizaţi în bri­ poldul de Sus au ajutat pe colecti­ de fiecare vacă furajată, în alte gos­ tele executive ale sfaturilor populare
u insilozat şi continuă să în- furajeră în vederea sporirii con­ Faţă de cele 36 de bovine din care viştii din Daia Rdmînă şi Ohaba cu podării colective s-au obţinut numai rezultatele obţinute în întrecerea din­
ilczeze mari cantităţi de frunze tinue a şepteiului şi a produc­ 18 vaci cu lapte la suta de ha. teren găzile zootehnice cei mai calificaţi co­ 500 mieluţe ţigăi ; G.A.G. Apoldul între 700—1.000 litri de lapte, adică tre G.A.C. pentru dezvoltarea sec­
e sfeclă, dovleci, coceni, plea- tivităţii lui. Este necesar ca în agricol de care trebuie să dispună gos­ lectivişti care depun interes în îngri­ < de Sus a mai pus la dispoziţia altor pe jumătate cît în gospodăriile frun­ torului zootehnic şi să se ia mă­
ă, pălării de floarea-soarelui, planurile de Culturi pentru a- podăria pînă la sfîrşitul anului, rapor- jirea şi obţinerea unei producţii mari < gospodării colective material de taşe în creşterea .vilelor. surile ce se impun.
nul 1961 să se prevadă o mai tînd cele 38 dc vaci cu lapte şi 49 ti­ de lapte pe cap de vacă furajată. < construcţii.
uraje care în anii trecuţi nu mare extindere a cultivării po­ neret existente, la suprafaţa de teren ‘AA/’//V V W W W W W
e valorificau în mod corespun- rumbului pentru siloz, precum agricol a gospodăriei, rezultă că aici Mai sînt încă trei luni pînă Ia sfîr­
şi extinderea culturii trifoiului, revin doar 10 vaci cu lapte Ia suta şitul anului, timp în care consiliul de
ător. dc ha. şi 13 tineret. conducere împreună cu organizaţia de
Colectiviştii din raionul Sebeş, iucernei1şi borceagului. partid pot să ia măsuri pentru ca gos­
Aceasta demonstrează că organizaţia podăria colectivă din Sebeş să se si­
ndrumaţi de organele de partid O altă problemă care se ri­ dc partid şi consiliul de conducere tueze printre gospodăriile care au ob­
.cordă o atenţie tot mai mare dică în faţa G.A.C.-urilor din mai au încă mult de făcut pentru a se ţinut rezultate bune în domeniul dez­
i obţinerii unor nutreţuri fi- acest raion este organizarea cit achita de angajamentul luat. voltării sectorului zootehnic. Există po­
,roase de bună calitate, boga- mai raţională a păşunatului şi sibilităţi de dezvoltare a sectorului zoo­
e în proteine: trifoi, lucerna ridicarea producţiei de masă Deşi numărul de bovine la 100 de tehnic şi forţe suficiente pentru ca
!i borceag. Merită să fie subli­ verde de pe păşunile naturale, munca să fie organizată mai bine.
mată in acest sens experienţa prin folosirea îngrăşămintelor
jună a colectiviştilor din satul chimice şi naturale, combaterea
Fteciu care cultivă trifoiul Ş1 eroziunilor, organizarea păşu­
natului pe tarlale. » W M W \'W \.’W »VW W \ A^.'vWvAW

jupă porumb1.