Page 11 - 1960-09

Nr. 1770
EWBB8BKBO3S38KS3WSaBBW5BBBB0Caawasat MggdSM||nBBgBgBWCTIjW8BHRB
 eélviil f ă r ă die p a r t M — Fier vechi
sprlflm p reţio s
a l o r g a n iz a ţ ie i d e feaza Colectivul de muncitori, teh­
In munca concretă de îndepli­ triunghiurilor, precum şi prin ca chimică, din Orâştie a reu­
nire a sarcinilor ce stau în faţa sortarea mai corectă a minereu­ şit în zilele trecute să-şi înde­
organizaţiilor de partid, un rol
de mare importanţă îl are ac­
tivul fără de partid. Experienţa
a dovedit că activul îără de par­
tid este unui din mijloacele im­
portante pentru întărirea legă­
turilor partidului cu masele. Or­
ganizaţiile de partid, avînd în
jurul lor un activ îără de par­
tid puternic şi bine instruit, pot
acţiona cu mai multă eficacitate
pentru rezolvarea şi soluţionarea
celor mai dificile probleme ivite
în domeniul lor de activitate.
Ele au astfel posibilitatea să ia
unele măsuri pe baza unei cu­
noaşteri mai profunde a realită­
ţii, atrăgînd şi mobilizînd forţe
noi pentru înfăptuirea sarcinilor
ce le stau în faţă.
Aplicînd consecvent mijloacele
de educare a activului fără de
partid, rezultatele muncii sînt
cele aşteptate. Vom remarca cî-
teva din formele şi mijloacele
pe care organizaţia de bază nr.
4 de la mina Teliuc le foloseşte
în atragerea şi educarea tova­
răşilor din activul Sără de par­
tid, în rezolvarea sarcinilor de
producţie.
Tovarăşii din biroul organi­
zaţiei de bază socotesc în mod
just că un mijloc principal de
educare a muncitorilor, ingine­
rilor şi tehnicienilor care fac
parte din activul îără de partid,
este antrenarea lor la diferite
acţiuni întreprinse de organi­
zaţia de bază.
Organizaţia de bază nr. 4 de producţie. Aşa este tovarăşul
Ia mina Teliuc are un activ fă­ îoachim Modîlcă, miner şef de
ră de partid format din 32 mun­ echipă. Organizîndu-ş'i bine
citori, ingineri şi tehnicieni. A-
cest activ fără de partid este
instruit ş'i consultat periodic în
diverse probleme, ajutînd astfel
organizaţia de partid şi condu­
cerea administrativă în rezolva­
rea celor mai importante proble­
me ivite în sectorul respectiv.
In cadrul unei adunări gene­
rale de partid ţinută recent, unde
au fost invitaţi şi tovarăşii din
activul fără de partid, s-a dis­
cutat problema sporirii produc­
ţiei ş'i productivităţii muncii şi
a reducerii preţului de cost. Pe cefe mai importante probleme, sămînţă din soiurile recoman­ adresat centrului experimental
baza propunerilor făcute de că­
tre participanţii la discuţii, s-a
ajuns la concluzia că printr-o tivă asupra muncii organizaţiei cuprinse în recentele recoman­ tive din Cristur, Prioaz şi Sînt-
economisire minuţioasă a lem­ de partid.
nului de mină, a coroanelor, a
Zile de tabără
Aleile şi încăperile taberei de re româneşti şi sovietice. Emil şi
pionieri din Pui au fost inunda­ Adrian Popa au luat iniţiativa
te din nou de veselia copiilor se­ să organizeze două echipe de
riei a IlI-a, veniţi să-şi petrea­ fotbal. Alţii, între care Gheorghe minţe din soiurile recomandate te îndeajuns.
că zilele de vacanţă te le-au mai Sorica, au hotărît să confecţio- de Ministerul Agriculturii. Uni­ Organele de partid şi de stat
rămas. Sînt fii ai minerilor din ne'ze undiţe pentru amatorii de tăţile agricole socialiste pot au obligaţia de a lua toate mă­
Valea Jiului, ai oţelarilor din
Hunedoara.
Timpul şi-l petrec cu folos. Iu­
bitorii de muzică se strîng în
jurul acordeoniştilor Mia Popa
şi Mircea Mihuţ care execută cu
măiestrie’ diferite melodii popula-
Dacă v-aţi propus să scrie­
ţi un articol critic pe această te­
mă, atunci aveţi ce scrie...
Acesta a fost răspunsul tov.
p aun Godrescu, directorul I. M.
Săcărîmb-Certej, cînd i-am co­
municat că scopul vizitei este
de a scrie un articol pe tema
preţului de cost. Răspunsul, ca
şi discuţiile ce au urmat, dove­
desc că la această întreprindere
minieră deşi respectarea preţu­
lui de cost planificat'este în a-
tenfia conducerii, încă mai sînt
multe de făcut.
Faptul că în luna iulie preţul
de cost a fost mult depă­
şit, confirmă răspunsul directo­
rului. Să vedem care sînt cau­
zele acestei situaţii. Nu ne pro­
punem. să analizăm toate ele­
mentele preţului de cost ci doar
u n u l: materiale directe. La a-
•est element, pe întreprindere,
..u s-a respectat consumul pla­
nificat. Unii şefi de sectoare (în
special acolo unde consumul de
materiale este depăşit) caută să
motiveze această situaţie. în loc
să analizeze temeinic cauzele şi
să ia măsuri pentru înlăturarea
deficienţelor.
Există la întreprinderea mi­
nieră Săcărîmb-Certej sectoare
care au reuşit să facă economii
la materiale directe. De exemplu,
în sectorul III s-au făcut eco­
nomii la toate poziţiile compo­
nente ale acestui element ca :
lemn de mină, — stejar — brad
— explosiv, capse etc. De aici
reiese clar faptul că consumul
planificat de materiale directe
ooate fi respectat. Gă în general
lui mărunt, se ajunge nemijlo­ plinească şi să-şi depăşească
cit Ia realizarea de economii şi
deci la reducerea preţului de
cost Ia aceste materiale. Antre­
narea tovarăşilor din activul
fără de partid la traducerea în
viaţă a acestor propuneri, a dat anuale de plan.
rezultate bune.
Comuniştii din organizaţia de obţinerea acestor succese au
bază a sectorului de transporturi adus-o utemiştii din fabrică.
manifestă un interes crescînd şi Ei au colectat 50,9 la sută din
în ceea ce priveşte atragerea a~ cantitatea livrată la I.C.M.
cestor tovarăşi în rîndul candida­
ţilor de partid. Numai în acest
an, din activul fără de partid au
fost primiţi în rîndul candidaţi­
lor 9 tovarăşi, dintre cei mai
buni. Aceasta a făcut să creas­
că interesul tovarăşilor din acti­
vul fără de partid pentru pro­
blemele producţiei, iar o bună
parte dintre ei au devenit frun­
taşi în producţie şi inovatori ac­
tivi. Sînt mulţi dintre tovarăşii
din activul fără de partid, care,
la scurt timp după ce au fost
primiţi în rîndurile candidaţilor
de partid, au devenit fruntaşi în
muncă.
Un exemplu bun în această
direcţie îl constituie tov. Octavian
Şutea şi Aurel Buteanu, care au
realizat un dispozitiv pentru
captarea gazelor eşapate de lo­
comotiva Diesel, gaze care altă­
dată se răspîndeau pe toate ga­
leriile.
Alţi tovarăşi din activul fără
de partid au devenit fruntaşi în
munca, el a extras împreună cu
echipa sa de la începutul anu­
lui şi pînă în prezent o cantita-,
te de 4.000 tone minereu de fier
peste plan. Astfel de exemple
sînt şi tovarăşii Cosma Colcea,
Dănilă Săbău şi alţii, care au
fost promovaţi în funcţia de şefi
de echipe.
Toate acestea dovedesc că bi­
roul organizaţiei de bază din
sectorul de transport munceşte
cu activul fără de partid, îl a-
trage în muncă, îl consultă în
lucru care are o influenţă pozi­
V. F.
pescuit.
Seara se reunesc toţi în jurul
focului de tabără, interpretînd
cîntece, ascuttînd povestiri, or-
ganizînd jocuri.
SAVU FLOREA din soiurile cu o mare produc­ cu cea mai mare stricteţe în
corespondent
se depăşesc încă consumurile
specifice, de vină sînt în primul
rînd şefii de sectoare. Dacă sec­
torul III a reuşit să reducă con­
sumul specific la materiale di­
recte, nu se poate spune acelaşi
lucru despre sectoarele I, IV şi
secţia Băfţa (mina Troiţa). De
pildă, la sectorul IV (şef de sec­
tor Emanoil Muntoiu), la ele­
mentul materiale directe, preţul
de cost pe tona de minereu ex­
tras a fost simţitor depăşit, pe
cînd la sectorul III s-a făcut o
economie importantă pe tona de
minereu. Situaţia nu stă mai bine
nici la mina Troiţa (şef de sec­
tor Petru Prodan) şi nici la sec­
torul I.
Şefii sectoarelor amintite cau­
tă să explice aceste depăşiri prin
condiţiile, care, spun ei, nu per­
mit să se facă economii ca la
sectorul III. Am greşi dacă am
spune că nu există o oarecare
diferenţă de condiţii, dar am face
o greşeală şi mai mare dacă am
susţine poziţia lor. Răspunsul
pe .are ni l-a dat inginerul Tra-
ian Suciu, şeful secţiei mină Să-
cărîmb, atunci cînd i s-a cerut
părerea despre faptul că unele
mine reduc consumul de mate­
riale, iar altele îl măresc, este
edificator.
— N-am putea face o compa­
raţie între toate sectoarele pen­
tru că există condiţiuni diferite,
a spus el. Putem însă spune cu
certitudine că alta ar fi situaţia
dacă şefii de sectoare ar îi mai
exigenţi, dacă ar exercita un
control mai riguros la locurile
de muncă. Şi fără îndoială, că Ja
pentru oţelârii
nicieni şi ingineri de la Fabri­
planul anual de colectare a fie­
rului vechi.
Astfel, pînă în ziua de 26 au­
J gust a.c., au fost colectate
cu 8,49 la sută mai mult fier
vechi deeît prevedeau sarcinile
Cea mai mare contribuţie la
La acţiunea de strîngere a
fierului vechi s-au evidenţiat în
mod deosebit utemiştii Gheor­
ghe Munteanu, Gheza Ambruş,
Vasile Homorodeanu şi alţii. Pî­
nă Ia sfârşitul anului în curs,
se prevede să se colecteze încă
cel puţin 50.000 kg. fier vechi.
N. POPESCU
director adjunct
la Fabrica Chimică din Qrăştie tinuă de asemenea lucrările de
—o —
însemnate economii
In toate comunele şi satele ra­
ionului Orăştie, comitetele exe­
cutive şi deputaţii duc o muncă
susţinută pentru a realiza în­
semnate economii. Numai în pe­
rioada 1 Mai — 23 August, în
raion au fost prestate 141.790
ore de muncă patriotică în va­
loare de 440.000 lei, de către
peste 18.000 de cetăţeni.
Pentru o producţie sporită
de grîu Ia hectar
(Urmare din pag. l-a)
zerve ce există în regiunea noa­
stră în ce priveşte sporirea pro­
ducţiei de grîu la ha. Este o
sarcină de mare răspundere a
organizaţiilor de partid, a sfa­
turilor populare, a cadrelor teh­
nice din agricultură de a îndru­
ma şi sprijini unităţile socia­
liste agricole pentru a pune în
valoare aceste rezerve, insămîn-
ţînd în această toamnă numai,
date de Ministerul Agriculturii din Gurasada pentru a le schim­
şi după măsurile agrotehnice ba sămînţa. Gospodăriile colec­
dări aie acestui minister. Culti- andrei au cerut, de pildă, să li
vînd soiurile indicate şi respec- se schimbe sămînţa ce o au cu
tînd cu stricteţe măsurile agro­ sămînţă din soiurile Iiarrach şi
tehnice arătate în aceste reco­ Ponca. Acesta este, desigur, un
mandări, vom avea garanţia ob­ lucru bun. Rău este însă faptul
ţinerii unor recolte sporite în că număi-ul unităţilor socialiste
anii ce vin.
Desigur, nu toate unităţile so­
cialiste din agricultură dispun
de cantităţile necesare de se­
schimba însă, în condiţii deo­
sebit de favorabile, sămînţa pe
care o au cu o sămînţă din so­
iurile de mare productivitate.
Condiţiile de schimb sînt : pen­
tru 1 kg. sămînţă selecţionată
tivitate, unităţile socialiste vor toate unităţile socialiste.
SWES5S2
orice mină consumul de mate­
riale poate ii cu mult redus faţă
de luna iulie...
Spunînd acest lucru, tovară­
şul Suciu s-a bazat pe constată­
rile tăcute la locurile de muncă
în timpul controalelor. In spri­
jinul afirmaţiei sale vin exem­
ple destul de grăitoare. In cadrul
sectoarelor există unele echipe
ca acele conduse de Petru Ne-
lega III, Iosii Răcătean, Andro-
nic Petca, Ioan Medrea II, Mâ­
nase Guga şi altele, care pe lin­
gă faptul că nu tac lucru de
calitate, prin proasta plasare a
găurilor, prin supra încărcarea
lor cu exploziv, înscriu mari de­
păşiri la consumul specific.
Dacă toate echipele ar ti în­
drumate să respecte normele de
consum, atunci nu s-ar mai pune
problema „condiţiilor“. Şi toc­
mai de aceea nu sprijinim pă­
rerea unor şefi de sectoare care
au datoria să lupte ei în primul
rînd pentru scăderea consumu­
lui de materiale şi să nu umble
cu motivări. Este de datoria lor
ca atunci cînd constată că unele
echipe depăşesG consumul de
materiale să ia măsuri pentru
îndreptarea lucrurilor, să ceară
sprijinul organizaţiilor de partid
şi sindicat.
Desigur, la rîndul lor, orga­
nizaţiile de partid au o mare
răspundere ţaţă de îndeplinirea
sarcinilor. Şi dacă la întreprin­
derea minieră Săcărîmb-Certej
planul preţului de cost a fost
depăşit, de aceasta se tac vi­
novate şi organizaţiile de par­
tid, începînd cu comitetul, care
DRUMUL SOCIALISMULUI
Calendarul lucrărilor agricole
pe Suna septem brie
In cursul lunii septembrie, a-
tenţia cultivatorilor va trebui
îndreptată în special asupra lu­
crărilor de strîngere a recoltei,
de însămînţare a cerealelor de
toamnă şi de pregătire a tere­
nurilor în vederea plantărilor de
vii şi pomi. Pe sectoare se vor
executa următoarele lucrări:
IN CÎMP
Va li început recoltatul îlo-
ril-soarelui, a cartofilor de toam­ cierelor. Pe terenurile eliberate
nă, a sfeclei de zahăr ş'i a po­
rumbului timpuriu. Se vor ur­
genta îndeosebi recoltările de
pe terenurile ocupate cu astfel
de culturi şi destinate semănă­
turilor de toamnă.
In vedera însămînţărilor se
continuă cu pregătirea terenuri­
lor. în a doua jumătate a lunii
se începe însămînţatul cereale­
lor de toamnă (orz, secară,
grîu).
IN LIVADĂ
Se recoltează iructeie de toam­
nă. Se continuă lucrările de
pregătire a solului în vederea
plantărilor de toamnă (curăţi­
rea terenului, pichetarea, desfun­
darea şi facerea gropilor). Con­
plantare a păşunilor, iar către
sfîrşitul lunii se încep arăturile
de toamnă şl încorporarea în­
grăşămintelor organice în livezi.
IN VIE
Se fac desfundări pentru plan­
taţiile noi. Cu această ocazie se
preda tot 1 kg. de boabe. Ba
mai mult, se poate preda grîu
amestecat cu secară, secara
fiind pînă în proporţie de 20
la sută.
Va trebui ca organizaţiile de
partid, sfaturile populare, ca­
drele tehnice din agricultură să
îndrume toate gospodăriile co­
lective şi întovărăşirile, să
schimbe cit mai repede sămîn-
ţa de care au nevoie. Unele din
gospodăriile colective s-au şi
care se preocupă pentru a-şi
schimba sămînţa este mic deo­
camdată. Aceasta este o dova­
dă că ele nu au fost îndruma­
surile pentru a asigura însă-
mînţarea în acest an numai a
seminţelor din soiurile prevăzu­
te în recomandările Ministeru­
lui Agriculturii, de a veghea ca
aceste recomandări să se aplice
n-au tras în mod serios la răs­
pundere pe unii membri de par­
tid pentru neîndeplinirea sarci­
nilor. Mai mult, ele nu anali­
zează temeinic cauzele care duc
la depăşirea consumurilor spe­
cifice şi nici nu pun în discuţie
pe comuniştii, şefi de sector, ca­
re mai trec cu vederea unele lip­
suri întîînite în mină. De ase­
menea. organizaţiile de partid
n-au îndrumat şi n-au tras la
răspundere pe activiştii sindi­
cali care nu popularizează ex­
perienţa fruntaşilor şi nici nu
iau măsuri în consfătuirile de
producţie faţă de codaşi şi risi­
pitori.
Un control mai riguros din
partea şefilor de sectoare care
să se soldeze cu măsuri împo­
triva lipsurilor, o bună organi­
zare a consfătuirilor de produc­
ţie, unde să se analizeze, să se
facă propuneri privind îndepli­
nirea sarcinilor, întregite de o
temeinică muncă politică din
partea organizaţiilor de partid,
vor da posibilitatea ca în vii­
toarele luni să se reducă preţui
de cost şi nu să crească cum
s-a întîmplat în lunile iulie şi
august. Trebuie numai ca toate
Acestea să se tacă. Atunci cu si­
guranţă că toţi şefii de sectoare
vor ti de acord cu afirmaţia in­
ginerului Suciu care spunea că
„există totuşi posibilităţi să se
reducă consumul la materiale
directe şi prin aceasta şi preţul
de cost pe tona de minereu...“
R. BUDIN
a c a aagBBs
aplică şi îngrăşăminteie. Se
continuă recoltatul strugurilor
de masă.
IN GRĂDINA DE LEGUME
Recoltarea legumelor şl însă-
mînţarea verdeţurilor pentru
toamnă, (salată, spanac, ridichi
de lună, ceapă etc.) continuă.
Se pregătesc silozurile pentru
păstrarea legumelor şi a semin-
de culturi se aplică îngrăşămin-
tele de bază Şi se fac arături a-
dînci de toamnă.
IN GOSPODĂRIE
Se continuă însilozarea nutre­
ţului verde. Se continuă cu cu­
răţirea şi tratarea seminţelor
pentru însămînţările de toamnă.
Tratarea seminţelor de grîu şi
secară se face cu produsul „Ger-
misan“ dîndu-se 200 grame praf
lă 100 kg. sămiînţă. Orzul se va
trata cu soluţie de formalină 40
la sută în concentraţie de 0,3 Ia
sută (300 c.c. formalină Ia 100
litri apă), in această soluţie,
coşurile cu sămînţă se ţin 7-10
minute.
Se revizuiesc silozurile şi ca­
merele de păstrarea fructelor.
Revizuirea şi repararea vase­
lor si a utilajului din crame şi
pivniţe, va fi terminată.
STAŢIUNEA EXPERIMENTALA
POMICOLA GEOAGIU
Bin PBuSBâMUL BE
4 SEPTEMBRIE 1960
» în min. 43, Zapis tace o breşă în apă­
Programul 1 : 6,30 „Sus pe munte“,
muzică uşoară : 7,35 Cîntece şi jocuri
populare romîneşti ; 8,00 Clubul vo­
ioşiei ; 8,20 Muzică de estradă ; 9,30
Teatru la microfon pentru copii : „Lă-
diţa de fier“, de Tvetan Anghelov ;
10,30 Muzică din opere; 11,00 Oameni
şi preocupări; 11,10 Din cîntecele şi
dansurile popoarelor ; 12,15 Uverturi şi
potpuriuri din operete ; 13,10 De toate
pentru toţi ; 14,00 Concert de muzică
populară romînească pentru oamenii
muncii aflaţi la odihnă ; 14,30 Con­
cert de estradă ; 15,20 La şezătoare ;
16,15 Drumeţii veseli: Concurs final;
Cultura generală ; 17,00 In vîrtejul
jocului ; 17,15 Concert simfonic popu­
lar ; 18,45 Program de romanţe ; 19,35
„Săptămîna muzicii bulgare“ ; 20,00
Teatru la microfon ; „Medalion : Aura
Buzescu, artistă a poporului“ ; 21,45
Muzică de dans.
Programul II : 7,00 Muzică populară
romînească şi a minorităţilor naţiona­
le ; 7,30 Muzică distractivă : 8,30 Şcoa­ Deva. Cu un joc frumos, bine
la şi viaţa ; 9,30 Dansuri din opere ;
10,10 Orchestre de muzică populară ro­
mînească ; 10,30 Muzică uşoară ; 13,15
Concert de prînz ; 14,15 Program de
valsuri; 14,30 La • microfon : Satira
şi umorul; 15,15 Muzică uşoară; 16,00
Vorbeşte Moscova ! ; 16,30 Joacă fete
şi flăcăi ; 16,45 Mari cîntăreţi de o-
peră ; 17,10 Muzică uşoară ; 17,30 Din
muzica popoarelor ; 18,00 Emisiune li­
terară ; 18,40 Mici piese distractive ;
19,00 Orchestre de muzică uşoară ;
19,30 Carnet de reporter; 20,05 „Cer
senin" — program de muzică uşoară ;
20,35 Noutăţi pentru iubitorii muzicii
populare romîneşti: 21,00 Muzică de
dans ; 21,45 Pagini din opera lui Vla-
huţă ; 22,35 Concert de noapte.
' BULETINE DE ŞTIRI: 7,00 ; 13,00;
19,30; 22,00; 23,52 (programul I),
7,50; 14,00; 20,00; 23,00; (progra­
mul II).
-O -
4 SEPTEMBRIE 1960
DEVA : intîlnire cu Franţa ;
Pasagerul clandestin; HUNE­
DOARA : Scrisoarea Elvirei ;
Băieţii noştri: PETROŞANI: In-
tîlnire cu diavolul; Poznaşa ;
ILIA: Balada soldatului; ZLAT-
NA: Valurile D unării; TEIUŞ :
Ceasul s-a oprit la miezul nop­
ţii ; LONEA: Intîlnire cu via­
ţa ; BRAD : Mamă vitregă;
HAŢEG : Furtuna ; ORĂŞTIE :
Fete de aceeaşi v îrstă ; Război
şi pace; SIM ERIA: Război şi
pace ; ALBA IULIA : M um u;
In pragul vieţii; SEBEŞ : Oa­
meni şi lu p i; APOLDUL DE
SU S: Băieţii noştri.
—O—
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul variabil,
mai mult noros ziua. Temperatura va
fi cuprinsă ziua între 23 şi 28 grade,
iar noaptea între 10 şi 15 grade. Vînt
slab din sectorul surl-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme nestabiiă cu cerul variabil.
Pag. 3
O victorie de mare prestigiu
j v W 'A a î v w v w 'vV
Corvinul Hunedoara —
Diosgyor Vasas
Cu cîteva zile înainte de începerea ţie. După un alac a! echipei oaspe în
sezonului oficial de fotbal, proaspăt min. Sg atacăm noi. In min. 55, Za­
promovată în categoria A, echipa Cor­ pis lansează pe Zanea şi acesta în­
vinul Hunedoara, a apărut joi pe sta­ scrie: 2—1. La numai patru minute
dion pentru a înfrunta o echipă puter­ (min. 59), Zapis majorează din nou
nică, pe Diosgyor — Vasas, echipă cla­ scorul la 3—1.
sată pe locul 5 în campionatul primei
categorii a R.P. Ungare. Jocul este din ce în ce mai rapid,
mai spectaculos. Hunedorenii demon­
Meciul a suscitat un viu interes în strează că jocul din prima repriză a
rîndul amatorilor de fotbal. fost doar un accident. Întreaga echipă
funcţionează ireproşabil. Oaspeţii au şi
Chiar din primul minut, Corvinul ei cîteva contraatacuri, dar care ră-
porneşte Ia atac şi Constantinescu ne mîn fără rezultat.
dă emoţii, dar mingea este trimisă în
corner. Minutele se scurg- Jocul este In min. 68 se înscrie din nou. Za­
pe departe de a satisface. Deşi domi­ pis îl deschide impecabil pe Constan­
nă teritorial, Corvinul Hunedoara prac­ tinescu, care venit din. urmă reia şi
tică un joc confuz, crispat, cu pase
greşite. Se comit greşeli elementare înscrie cel mai frumos gol ai partidei.
de joc. Linia de mijloc joacă în apă­ Tabela de marcaj arată scorul de 4—1
rare, forniînd două zone (atac, apă­
rare), lipsind astfel atacul de mingi. pentru Corvinul Hunedoara, rezultat
cu care se termină meciul. Corvinul
Dominăm teritorial, avem acţiuni de
poartă — în majoritate confuze — dar a obţinut nu numai o victorie meri­
cei care înscriu sînt oaspeţii. In min- tată, pentru care a muncit mult în­
35 Papp scapă de apărăforul său di­ treaga echipă, dar şi de prestigiu, ţi-
rect şi înscrie: 0—1. Deşi condusă, nînd seama de valoarea fotbalului ma­
echipa Corvinul atacă în continuare.
Astfel, în min. 36, Constantinescu tra­ ghiar şi a poziţiei din clasament a
ge puternic, portarul Hodi respinge,
Pop aflat aproape de fază nu este a- echipei Diosgyor.
tenl ia intercepţie şi atacul este res­
pins de unul din apărătorii oaspeţi. Arbitrul M. Marta (Deva), a condus
competent şi autoritar formaţiile:
Golul egalizator plutea în aer. Şi,
CORVINUL HUNEDOARA: Nebela
rarea adversă înscriind: 1—1. — Niculescu II, Nacu, Coiciu (IzghL
Repriza a doua schimbă complect reanu) — Tătaru (Pop, din min. 80,
aspectul jocului. Se joacă mai rapid, Popescu), Molnar — Pop (Pîrvu),
mai organizat. Atacurile sînt mai bine
orientate şi coordonate. Aceasta şi da­ Constantinescu (Gavrilă), Zapis, R. Tu-
torită unor schimbări fericite în forma- dor (Vatani), Vatani (Zanea).
DIOSGYOR - VASAS: Hodi -
Werner, Szigeti, Paulâs — Tdrok, Ja*
kobi — Ivan, Gsasuy, Kiss, Papp, Ma-
tisz. Au mai jucat Fekete, Berecsi şi
Perzecsy.
V. FURIR
F. VIOREL
u a c ic j u r a ş îie • m in e ru l u e v a
e - 3 (2 -i)
In deschiderea meciului Cor­ comportat slab în toate com­
vinul — Didsgyor, s-au întîlnit partimentele şi nu a putut face
echipele din campionatul regio­ faţă ritmului impus de Dacia.
nal, Dacia Orăştie şi Minerul Comportarea Minerului trebuie
orientat tactic şi cu faze clare, să dea de gîndit conducerii a-
Dacia Orăştie a obţinut un re­
zultat meritat. In schimb, Mi­ sociaţiei şi antrenorului, mai
nerul Deva a deziluzionat. S-a ales acum, cînd sîntem în prag
de campionat.
minică 4 septembrie a. c. începe cam­
pionatul republican de fotbal, edifia 1960-
1961. Programul concursului Pronosport
cuprinde meciuri din campionatul nostru
de fotbal, categoriile A şi B
Pînă sîmbătă 3 septembrie, vă mai putefi
une buletinele pentru acest concurs.
¦*/—'/—>/—»/—•/—»/—u—»/—>i—i/—vr~-i!-^ /— •/ —>t—\r
[ ANUNŢ 1
L Şcoala profesională de ucenici Guraba*rza, raionul Brad,)1
î regiunea Hunedoara, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că)
^ pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici în anul I pe)
^ baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii)
între 7-14 septembrie a.c. ’)
[ Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner. ^
( Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest timp,-]
l ucenicii beneficiază de întreţinere, îmbrăcăminte, rechizite]
(.şcolare şi cazare în mod gratuit. ]
( Pentru examenul de adm itere se primesc elevi absolvenţi1]
( a 7 clase elementare, în vîrstă de 15-18 ani, care sînt obli-)
î gaţi să prezinte următoarele acte : )
. — Certificat de naştere (copie legalizată) )
^ — Certificat do studii (in original) )
— Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau 3
[_policlinică, în care să se specifice rezultatul analizei sîngeluiJ
ţşl radioscopiei pulmonare. •;
( — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a-j
(părinţilor sau susţinătorului legal. ]
ţ. Vizita medicală se va face la sediul şcolii în zilele de]
(5-6 septembrie. ’;
( Examenul de admitere con stă în următoarele’ probe :
( — Limba romînă — scris şj oral.
( — Matematică — scris şi oral, f
—/ 1—f \— i u_/ \—i u-J \ - j i__/1—i u~v i—r t__/1 r« j \ ! i \ 11__/ v.