Page 13 - 1960-09

..Ja i

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA! Aprobăm cu căldură politica

OO 0 0 -0 0 O OO O OO O OO O OO O OO O O O C ^O O O O O O C O C O O O O O C X IC O O O O O O O O O O O O O O O C OOOOOOOO uOOO C O O O CQ O O O O CO O O O O O Ct

externă a statului nostru

o c o a o o -e o o o o & o o o o o o o o o o o o o o o o c o c c o o o o jo o o o o o o q oo oo o o o o o o o o o o o o c o o o c o o o o o o o o o o o o

Pacea lu m ii întâlnirea, depniatw lni

va triu m fa S ® a n B a rn a cu-o a m e n ii

Anui XII Nr. 1771 Duminică 4 septem brie 196Í) 4 pagini 20 bani întregul nostru colectiv de munci­ m u n cii din or
tori a citit cu viu interes Raportul to­
gjg^^a^gggogroBagzassaggEKgg^^ masasgE^ BBBSBBga ^ a a ^ ^ Bsosm m aw /vy-»# gasaat^-asgasa varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pre­ Lupeşti
zentat la sesiunea extraordinară a Ma­

rii Adunări Naţionale cu privire Ia si­

Eli oii multe economii înproducţie tuaţia internaţională şi politica exter­ Ieri după-a,miază, sala Pala­ luţia evenimentelor pe plan
nă a R.P.R. Prin aceasta am văzut tului cultural din Lupeni, de­ internaţional şi de faptul că
încă o dată răspunderea şi importanţa venise neîncăpătoare pentru su­ probiemele litigioase trebuie pri­

deosebită pe care partidul şi guvernul tele de cetăţeni din circumscrip­ vite cu toată răspunderea şi re­

După 7 iuni noslru o acordă problemelor privind ţia electorală nr. 7 care au ve­ zolvate pe calea tratativelor şi
asigurarea păcii, coexistenţa paşnică, nit la intilnirea cu tov. loan nu pe calea armelor“.
Lupta pentru reducerea con­ cese frumoase au obţinut şi tu r­ stabilirea relaţiilor de prietenie cu Berna, deputat în Marea Adu­
tinuă a consumurilor specifice ţoale statele, lichidarea războiului rece, nare Naţională. In repetate rîn- „Noi — a spus medicul Ga­
de materii prime, materiale, e- nătorii şi colectivele din cadrul incelarea cursei înarmărilor, dezarma­ duri, cei prezenţi au ovaţionat vrilă Albert — ne manifestăm
nergie, combustibil, a constituit secţiilor auxiliare. rea generală şi totală. deplina aprobare faţă de poli­
pentru colectivul uzinei „Vic­ îndelung pentru partidul şi gu­ tica externă a statului nostru.
Cu prilejul încheierii situaţii­ vernul nostru care manifestă o Ne exprimăm convingerea că
lor pe perioadă 1 ianuarie—•
toria“ Călan una din principa­ 1 septembrie, s-a constatat că Noi, muncitorii forestieri de la I. F. grijă deosebită faţă de asigu­ delegaţia ţării noastre în frun­
Pobra, ne manifestăm deplina apro­ rarea păcii, coexistenţa paşni­ te cu tovarăşul Gheorghe
lele preocupări in acest an. eforturile siderurgiştilor din bare, faţă de probiemele dezbătute. Ca că, stabilirea de relaţii de prie­ Gheorghiu-Dej la sesiunea A-
Dovada o face chiar numai ini­ Călan au fost încununate de
ţiativa nu de mult pornită de succes. La capitolul economii ia şi întregul nostru popor, şi noi dorim tenie cu toate popoarele, lichi­ dunării Generale a Organiza­
pacea, pentru a putea contribui din plin darea războiului rece, încetarea ţiei Naţiunilor Unite va aduce
furnalişti de a lucra o zi din preţul de cost a fost înscrisă Ia înfăptuirea măreţelor sarcini trasate cursei înarmărilor, dezarmarea o contribuţie de seamă pen­
lună cu cocs economisit. Suc­ cifra de 1.744.000 lei. de către Congresul al III-lea al P.M.R. generală şi totală.

Prin exploatarea rafionaiă a agregatelor tru ca pacea să triumfe“.

Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor- Primit cu vii aplauze, a luat Şi ceilalţi vorbitori au ară­

Colectivul de muncă al ter­ ţional. In felul acesta, au reu­ ghki.Dej a făcut o profundă analiză { ^ v in tu i tov. loan Barna, care a tat că aprobă deplin şi cu căl­
şit să reducă atît consumul de făcut o ampla expunere asupra dură politica înţeleaptă a par­
mocentralei din Gurabarza s-a combustibil cit şi consumul pro­ a factorilor principali care determină desfăşurării lucrărilor sesiunii tidului şi guvernului, politică
angajat in cinstea celui de-al priu de energie electrică. In pusă in slujba păcii.
n i-iea Congres al P.M.R. ca luna iulie de pildă, consumul de evoluţia vieţii contemporane, a definit extraordinare a Marii Adunări
pînă la finele anului să reali­ cu claritate şi vigoare caracterul con­ Naţionale. Printre altele, vor­ In încheierea adunării, cetăţe­
zeze o economie la preţui de combustibil a fost redus cu 12 structiv al politicii externe a statului bitorul a arătat că organul su­ nii din circumscripţia electora­
cost în valoare de cel puţin grame pe kWh, iar consumul de lă nr. 7 Lupeni au adoptat o
94.000 lei. Pentru a traduce energie electrică cu 1,3 la sută. nostru, a exprimat avîntul cu care po­ prem al puterii noastre de stat, moţiune. In moţiune, printre al­
Economia realizată de ei la tele se spune: „Noi muncitorii,
în viaţă angajamentul, munci­ preţui de cost de la începutul a- porul romîn apără cauza păcii. reprezentanţii întregului popor, intelectualii şi ceilalţi oameni ai
torii, tehnicienii şi inginerii nului si pînă în prezent se ri­ muncii din circumscripţia elec­
dică astfel Ia circa 78.000 lei. După cum ştim, în curînd va avea au dezbătut pe larg şi cu mult torală nr. 7 Lupeni, întruniţi in­
de aici s-au străduit să ex­ simţ de răspundere Raportul to­
ploateze agregatele cit mai ra­ loc sesiunea Adunării Generale varăşului Gheorghe Gheorghiu- tr-o adunare populară, am as­
cultat cu un viu interes darea
O.N.L)., care va lua în discuţie pro­ Dej privind „Situaţia internaţio­ de seamă a tovarăşului loan
Barna. deputat în Marea Adu­
blema dezarmării generale şi totale. nală şi politica externă a Re­ nare Naţională despre lucrările
sesiunii extraordinare a Marii
Sintem siguri că Ia lucrările apropia publicii Populare Romîne“. In Adunări Naţionale privind si­
tei sesiuni a O.N.U. delegaţia ţării continuare, tov. loan Barna a tuaţia internaţională şi politica
subliniat faptul că politica ex­ externă a R.P.R'. Ne exprimăm
deplina satisfacţie şi aprobăm
noastre in frunte cu tovarăşul Gheor­ ternă a statului nostru este o întrutotul raportul tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej. Sîn-
Cu angajamentul anual îndeplinit Comunistul loan Păun este maistru la revizia de vagoane din staţia ghe Gheorghiu-Dej va aduce o con­ politică realistă, pusă în sluj­ tem profund convinşi că dezar­
Simeria-Triaj. Gonduciiid cu pricepere echipeie de reparai (rine, acestea îşi ba apărării păcii şi că poporul
Colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni de la laminorul de 650 depăşesc sarcinile lunare de plan cu peste 20 la sută.
mm. din Combinatul siderurgic Hunedoara s-a angajai să dea peste plan tribuţie de seamă pentru ca pacea român este pe deplin conştient
IN CLIŞEU: .Maistrul loan Păun lucrind Ia standul pentru verificarea
ventilelor de la frinele automate. lumii să triumfe. de sarcinile ce-i revin în aceas­

Ing. IOAN B R A Ş O V A N tă luptă nobilă de apărare a
păcii.
i. F. Dobra
Pe marginea expunerii făcu­

te de tov. deputat loan Barna.

în cursul acestui an cantitatea de 17.000 tone laminate. Desfâşurînd au luat cuvîntul tovarăşii Vasile marea generală şi totală este
Feher, miner fruntaş la mina
susţinută întrecere socialistă şi aplicind iniţiativa de reducere a timpului de ) a i man dl cea mai arzătoare problemă a
laminare a fiecărui blum cu 10 secunde, colectivul acestui laminor a reuşit <j Lupeni, medicul Gavrilă Al- zilelor noastre. Sprijinim cu
bert, Adela Iltyu de la Filatura toată încrederea politica exter­
; să dea peste plan de laînceputul anului şi pînă înprezent 17.100 tone \ Lupeni, inginerul miner Vasile nă a partidului şi guvernului

C laminate. îndeplinindu-şi astfelangajamentul anual. Numaiîn luna august, / Caramete, Constantin Poloboc, nostru, politică ce se bazează pe

[ ca urmare a reducerii timpului de laminare pe fiecare blum cu 12-15 se- V întotdeauna munca nu-a inspi- un şpan auriu. Părea o podoabă că­ terilor ciinioşi la inimă. A învăţat miner fruntaş Ia mina Uricani, cele mai nobile şi umanitare

L cunde, s-a produs peste prevederile planului cantitatea de 6.859 tone la- ) rat o stimă deosebită /aţă de zută din minunata brăţară a mun­ lăcătuşeria in regimul de democra­ Dumitru Păunescu profesor la principii şi care exprimă dorin­
şcoala nr. 1 dirt Lupeni şi alţii.
< minate. '> cel ce-o prestează, şi-am învăţat să cii... ţie populară. Acum, in toamna aceas­ In cuvîntul său, minerul Vasile ţa fierbinte a oamenilor mun­
înţeleg frumuseţea ei plină dc poe­ Aici lucrează tov. Fiorea Viorel, ta, se va înscrie la şcoala medie se­ Feher a spus : „In momentul cii din ţara noastră pentru a-
c O contribuţie însemnată la obţinerea acestui succes au adus-o lamina- ¦ zie şi eroism. rală. de faţă noi desfăşurăm o mun­ părarea păcii.
Ardelean .Aron, strungari pricepuţi, că paşnică, creatoare, de făuri­
5 torii din schimburile conduse de Alexandru Peterfi, Constantin Cernei şi ( Nu de mult, am trecut pe la ate­ care au contribuit la înregistrarea Astfel de oameni, cu o astfel de re a unei vieţi noi. de apărare Ne angajăm să nu precupe­
lierul întreprinderii miniere Deva. Este multor realizări in cadrul atelierului. frumuseţe şi bogăţie sufletească, sini ţim nici un efort pentru a tra ­
‘ Alexandru Gira. / aproape de gura nunei. mulţi aici. a păcii. Faptul că Marea Adu­ duce în viaţă măreţele sarcini
Printre realizările de seamă, în­ trasate de ce! de-al III-lea Con­
O nouă maşina de exfraefîe comprimat, în scopul asigurării Aici, la atelierul întreprinderii, m-a registrate in ultimul timp in sec­ Putem vorbi in acest sens şi des­ nare Naţională a examinat si­ gres al partidului“.
unei presiuni suficiente bunei împresurat zumzetul maşinilor, strun­ ţiile atelierului este una cu care se pre tinărul Munteanu Cornel, mais­
Zilele trecute, la sectorul Ha- funcţionări a perforatoarelor. gurilor, fierberea muncii oamenilor. inindresc pe drept cuvint toţi mun­ tru electro-mecanic ta atelier, candi­ tuaţia internaţională şi a dez­ In încheiere în moţiune se
neş al I. M. „Gheorghe Doja“ Toate uneltele vorbeau de-odată. citorii : montarea instalaţiei de con- dat dc partid. El coordonează şi în­
Zlatna, a intrat in funcţiune Astfel, tov. Anton Macovei, Ni- Parcă te aflai în faţa unui stup u- drumă lucrările de montaj şi con­ bătut politica externă a R.P.R. spune: „Urăm din tot sufletul
o nouă maşină de extracţie. Ma­ colae Ştefan, Ion Sirbu şi alţi riaş, măreţ. Dirs carnelfuî strucţii metalice. El a condus şi tran­
şina., de tipul „2 BL-Lonea“, a lăeătuşi-instalatori din cadrul SCRIITORULUI sportul pieselor uriaşe ale concaso­ dovedeşte ce importanţă mare mult succes delegaţiei noastre
fost realizată şi montată de co­ sectorului, au lucrat pînă acum In cele cinci secţii ale atelierului, rului pe dealul „Piatra Zmeului". Cu
lectivul Atelierelor centrale Gu­ peste 16 ore, reuşind să înlo­ munca era in toi. casare in masivul „Piatra Zmeului" multă pricepere şi discernămint re­ acordă partidul şi guvernul a- în frunte cu tovarăşul Gheor­
rabarza şi are ca scop îmbu­ cuiască peste 300 m.l. de con­ şi montarea compresoarelor de 30 cepţionează utilaje miniere de mare
nătăţirea extracţiei vagonetelor ductă. La forjă se încălzeau sjreclclele pi­ rn.c. Se mai pol aminti asamblarea productivitate c a : foreze, buldozere, cestor probleme arzătoare ale ghe Gheorghiu-Dej la lucrările
cu minereu din subteran. Pa­ uă Ia roşu şi-apoi erau trecute la de benzi de transport adaptate la excavatoare, tractoare, scocuri osci­
ralei cu aceasta, se va îmbună­ V. RUDA ascuţirea cu maşina. Iu gura cup­ maşini de rambieat pentru mecani­ lante şi macarale. Totodată, se ocu­ zilelor noastre. Azi orice om cu apropiatei sesiuni a Organiza­
tăţi şi transportul oamenilor, torului, sfredelnt încins e ca un şar­ zarea lucrărilor in abataj, adaptări­ pă de ridicarea nivelului tehnic al
îeducindu-se astfel timpul ne­ corespondent pe de foc. Cînd ajunge la ascuţimea le la maşinile de încărcat care asi­ tinerilor in cadrul şcolii de califica­ raţiune îşi dă seama de evo­ ţiei Naţiunilor Unite“.,
productiv. şi forma dorită, floarea sfredelului se re. Aici predă tehnologia şi normele
814,500 kg. c e r e a le încălzeşte in cuptor la 900—1.000 gra­ de tehnica securităţii muncii. =ie!M.
de şi se învîrtoşează în baia de că-
re c e p ţio n a se lire. Drumul lui nu e atît de sim­ Cit de multilaterale sint preocu­ De la seefia de îmvăfămînl şi cultură
plu. Ca in orice meserie şi ascuţirea a Sfatului popular regional
De la baza de recepţie din o-
Bilanţ rodnic sfredelelor cere măiestrie... Căci pen­ gură înaintarea rapidă in zăcăinint pările oamenilor muncit de a z il1 Secţia învăţămînt şi cultură a Sfa­
raşul Deva ni se face cunoscut De asemenea, se primesc încă în­

că ritmul predării cerealelor tru perforatoarele minerilor nu orice — realizări importante şi de mare Muncitori, profesori, activişti pe tă- > tului popular regional face cunoscut scrieri de candidaţi bursieri prin în­
Muncitorii de Ia revizia de contractate şi a plăţii muncilor folos minerilor in uşurarea muncii. rim obştesc...
sfredel e bun. { celor interesaţi că pînă la data de 10 treprinderi pentru Institutul de mine

vagoane C.F.R. din Teiuş, au în­ S.M.T. este în aceste zile tot Forjorii au rămas in fundul halei L-am văzut pe iinărul Popa Aron Nu i-ai zmulge un cuvint de laudă t septembrie a.c. se mai primesc încă din Petroşani — facultăţile de exploa­
cheiat luna august eu un bi­ mai mult intensificat. Alături, la un strung se stringeau lucrind la montarea concasorului, in despre sine, nici cu cleştele, tova­ înscrieri pentru examenul de admitere tare minieră, prepararea minereurilor,
lanţ rodnic. Ei au îndeplinit şuruburile fundaţiilor maşinilor, Strun- cariera de rambleu, efectuind nişte răşului Munteanu Cornel. cu bursă prin Sfatul popular regional, topografie şi facultatea de electrome­
planul producţiei globale în Colectiviştii şi întovărăşiţii din garii sini bijutieri in ţoală legea cu- reparaţii la maşinile de încărcat din la următoarele facultăţi: Institutul po­ canică — precum şi înscrieri pentru
proporţie de 115,22 la sută, au raioanele Ilia şi Hunedoara, con­ vintuiui. Niciodată n-am văzut o bi­ mină şi la unele redactoare de tare — Toţi ortacii au pus suflet, spu­ litehnic Timişoara — facultatea de con­ concursul general piuă la data de 14
realizat economii de m ateria­ ştienţi de îndatorirea lor pa­ juterie mai rară şi mai frumoasă, ca pentru morile cu bile de la flotaţir. ne el modest, cînd e întrebat de sur­ strucţii ; Institutul de construcţii Bucu­ septembrie a.c.
le şi lubrifianţi în valoare de triotică de a contribui cit mai o piesă fierbinte încă, ieşită de cu- Lucra repede şi bine. El n-a cunos­ cele muncii sale. Munca întregului reşti — facultăţile drumuri şi poduri,
2.000 lei, au redus preţul de mult la alcătuirea fondului cen­ rind de la strung. Am luat in mină cut munca din Irecui, sub ochii meş- colectiv merită evidenţiată. Eu de unul hidrotehnică, instalaţii şi utilaje; In­ Cei interesaţi pentru bursele Sfatului
cost cu 2 la sută. Prin muncă tral de produse agricole al sta­ singur nu puteam face prea mult... stitutele agronomice din Ginj. Iaşi şi popular regional se pot prezenta la
voluntară, au strîns peste 2.000 tului, au predat pînă în pre­ 2 .0 0 0 lei pe zi economii Gtalova ; Institutele pedagogice de trei secretariatul Sfatului popular regional
kg. fontă veche şi au reparat zent la baza de recepţie 785 000 Sini oameni despre care nu ter­ ani din Timişoara şi Tîrgu Mureş; cu actele necesare, iar cei cu bursă
peste plan un număr de 25 va­ In lupta pentru reducerea luna trecută la ambele cuptoa­ mini niciodată de scris. Fiecare schiţă Universitatea „Babeş-Bolyai" din flluj prin întreprinderi, la întreprinderile res­
kg. grîu, 20.000 kg. orz, 8.000 continuă a costurilor de pro­ re, va aduce economii zilnice« sau reportaj despre astfel de oa­ - facultăţile niatematică-fizică, chimie,
goane de marfă şi de clasă, fă­ meni iţi pare o carte nouă, abia în­ pective. Pentru concursul general dc
kg. ovăz şi 1.500 kg. secară. cepută .. Aceştia sini oamenii mun­
ră ea acestea să fie scoase din cii, cei care zidesc în patria noastră
Acţiunea de preluare a pro­

circulaţie. duselor contractate continuă cu ducţie, colectivul secţiei Valea de peste 2.000 lei, cantităţile] cu entuziasm şi modestie socialismul. filologie, limbă şi literatură rusă, en­ ia Institutul de mine din Petroşani sau
S-au evidenţiat comuniştii ion succes. Dosului din cadrul I. M. gleză şi maghiara ; Institutul de ştiinţe celelalte institute şi facultăţi, înscrie­
de lemn puţind fi îndreptate' AN A SOIT

Avram, Gheorghe Steica, Şte­ Ltscr?r5 c!e motJsrn’zare „Gheorghe Doja“ Zlatna, găsesc astfel spre scopuri industriale.. economice Bucureşti şi altele. rile se tac la secretariatele respective.
fan Fugu, Traian Dobrotă, Si- şi pun in valoare noi rezerve
mion Muntsanu şi alţii. La centrul de radioficare al Penfry desfăşurarea unui fotbal loturile naţionale. In cea mai tnare
oraşului Brad au început de cu­ interne. parte, antrenorii nu au cunoscut şi nu
A. OŢOIU rmei lucrările de capitonare şi Astfel, la propunerea unui de calitate n s@z@nyi care yrmeaza au analizat factorii tehnici, tactici şi
modernizare a studioului. Lu­ morali ai jucătorilor. De pregătirea a
corespondent crările care se desfăşoară sub colectiv format din maiştrii Ni- In ultimii am activitatea lotbahs Deva, şi s-au reamenajat stadioanele Procedind astfel, antrenorii respectivi cestora antrenorii nu s-au preocupai cu
patronajul I.G.O. Brad, se ridi­ colae Novăceanu III. Vasile Ju­ tică din regiunea noastră a luat o din Cugir. Gurabarza, Simeria, Orăşlie au impins fotbalul nostru spre com­ răbdare şi perseverenţă, nu !-au aju
Imifîafiva iacăiuşilor că la suma dc peste 27.000 lei. rat şi Vasile Kodiş, s-a trecut amploare deosebită. In prezent, aproa­ şi altele. De asemenea, jucătorii de promis, denaturînd totodată noţiunea tai în instruirea şi educarea sportivă
Fină în prezent, a fost term i­ la înlocuirea încălzirii cuptoa­ pe că nu există localitate unde să nu fotbal au azi echipament bun, condiţii noastră nouă despre fotbal şi despre ceea ce a avut mari repe.rcursiuni a
In cadrul sectorului III al nată confecţionarea şi instala­ relor „Scott“ cu lemn de foc, la fie practicat acest sport deosebit de materiale asigurate, — cum n-au avut sport în general- In loc să înveţe pe supra întregii activităţi fotbalistice. Ii
secţiei Musariu de la I. M. Bar­ rea ochiului ciclop care leagă încălzirea cu combustibil lichid. atractiv şi popular. Amploarea la care niciodată piuă acum. jucători cum să se comporte mai bine regiunea noastră există două şcol
za, lăcătuşii au pornit iniţiati­ studioul de camera aparaturii. Această măsură, aplicată din sportive care trebuie să constituie a
va de a înlocui conducta de aer devărate pepiniere de creştere şi pro

c;;x;;o a ajuns sportul se datoreşte minuna­ Despre felul cum s-au comportai pe terenurile de sport. în loc să ajute movare a unor sportivi de valoare
telor condiţii create sportivilor de că­ echipele de fotbal din regiunea noa­ pe aceşti jucători să-şi întregească pro­ Din păcate însă nici în aceste şcoli
La G..-1.C. din tre regimul nostru democrat-popular, stră ir. campionatul trecut şi despre filul şi trăsăturile morale ale sporti­ nu se fac încă lucruri deosebite.
Turdaş, lucrările a- atenţiei şi grijii faţă de sportivi ca ceea ce mai trebuie făcut în viitor in vului de tip nou, antrenorii de teapa
gricolc din campa­ oameni ai muncii sănătoşi, viguroşi Şi această direcţie, s-a vorbii pe larg în celor citaţi mai «us, au stimulat la Este de asemenea, condamnabilă şi
nia de vară s-au cu calităli morale deosebite. Datorită cadrul şedinţei de analiză a activităţii aceşti jucători de. fotbal acele apucă­ atitudinea acelor antrenori şi asociaţii
desfăşuraI in cele condiţiilor zreate in ultimii am, aii! fotbalistice din regiunea Hunedoara, turi şi moravuri care au fosl şi sini sportive care în loc să combată ati­
mai nune când1- numărul celor care practică fotbalul ci'- care a avut loc zilele trecute la Deva. condamnate de majoritatea covîrşitoa- tudinile greşite ale unor jucători, lipsa
ţiuni. Contribuim şi al spectatorilor a crescu! conside­ Din analiza făcută a reieşit că, alături re a publicului spectator. Uitînd de lor de preocupare pentru a creşte sprfi
şi-au adus-o toţi rabil şi continuă să crească. de rezultatele bune în activitatea fot­ faptul că atitudinea corectă faţă de a putea fi promovaţi, asemenea jucă­
colectiviştii. Dar, balistică au existat ^i unele neajunsuri sport constituie una din cerinţele ele­ tori au fost încurajaţi. Un exemplu
mai harnici decii Regiunea Hunedoara se numără prin­ care au influenţat în mod negativ bu­ mentare ale celui ce-1 practică, antre­ concludent in această privinţă îl oferă
toţi s-au dovedit n tre primei" regiuni din ţară unde spor na desfăşurare a campionatului pe anii norii respectivi au contribuit nemijlo­ asociaţia sportivă Minerul Aniuoasa.
ji Mana l.ula. u- tul s-a dezvoltat impetuos, iar fotbalul 1059—1960. Printre altele a reieşit fap­ Aici există doi jucători, fraţii Golgo
temistul Cornet Jo- este atil de îndrăgit, îricif, unui mare tul că unii antrenori ai echipelor de cit la scăderea valorii jucătorilor, la ţiu, care deşi au perspective, s-au pla
san şi Mana Ca- număr de oameni aproape că ii este fotbal, in loc să se ocupe de pregăti­ funat, mulţumindu-se a rămîne in eehi
raşca, pe cwe o- rea tinerilor din punct de vedere fizic, realizarea unor spectacole de calitate pele din regiune unde se „bucură1
biectivul fotograţic nelipsit. tehnic şi tactic, în loc să fie buni pe- de favorurile ce li s-au creat. Ds
i-a surprins intr-o inferioară. Toate acestea sînt dezapro­ asemenea, unii antrenori au insistat pe
clipa de răgaz. Pentru ca această ramură a spor­ dagogi, ei, vrînd cu ori ce preţ ca lîngă conducerile echipelor în mod cu
tului să se poată practica pe scară cil bate în mod unanim de public; ele
WfiîÂlvlv. §k mai largă. în regiune s-au creat baze echipa lor să cîşlige întilnirile, au în­ (Continuare in pag. 3-a)
m sportive corespunzătoare, iar fotbaliş­ trezind doar dezgust şi indignare în
tw -S H L tilor ii s-au creat condiţii optime; ei demna! jucătorii la anumite brutalităţi.
se bucură de o atenţie mare din par­ rîndul opiniei publice. Preocuparea ne-
tea organelor de partid, economice şi Aşa au procedat antrenorii Gheorghe
de stat. Numai în ultimii ani s-au satisfăcătoare a antrenorilor echipelor
Lăzăreanu din Gugir, Alircea David din
J« construit stadioanele din Hunedoara şi Deva şi alţii de fotbal, se reflectă şi în faptul că

puţine elemente de performanţă a dat

fotbalul din regiunea noastră pentru