Page 14 - 1960-09

Pag'.. '? DRUMUL SOCIALISMULUI rtr. 1771

A rm ă rii m etalice
OOOOOO'.O'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOKOOOOOOOOOOOOOO<x>o<x><x><x> oooooooo

a: c a J i n l u i - t o a A ă a t e n ţ i a Printre brigăzi­
le fruntaşe de pe
ooooooooOvxx>oo<xxk>ooooooooooo oooooooooooooc OOOOOOOOOOOOOOOOOOOXZOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<00-000000>0000000 000000000000000000000 şantierul de locuin­
ţe „23 August" din
In lum ina sarcinilî l .or Realizări şi perspective oraşul Deva se nu­
mără şi cea con1
rasate de partid ale armării metalice la mina Vulcan dusă de tov. Gheor-
ghe Tişiea, zidar.
Luptînd sa traducă în fapt ţelor de producţie şi ridicarea ne­ Mina Vulcan se dezvoltă pe funcţie trei abataje frontale ca­ exploatării neraţionale din vre­ Brigada îşi depă­
şeşte lunar norma
sarcinile trasate de partid, mi­ încetată a productivităţii mun­ zi ce trece tot mai mult. In ul­ re. vor îi armate metalic. Două mea capitaliştilor a straturilor cu 3-5 la sulă.

nerii Văii Jiului au realizat suc­ cii. Această sarcină este puternic timii ani, în scopul sporirii pro­ din aceste abataje se găsesc la de cărbuni. Aşa de pildă trebuie In clişeu: Tov.
Gh. Tişiea în Hm-
cese îmbucurătoare. Astfel, faţă subliniată de Hotărîrca partidu­ ductivităţii muncii, au fos-t puse sectorul I, in blocurile 0 şi 2 exploatate acum o serie de stra­ pul lucrului.

de nivelul anului 1955, produc­ lui şi guvernului cu privire la în funcţie un număr mare de şi unul în sectorul II, blocul 3 turi subţiri. Ne-ar interesa dacă

tivitatea muncii a crescut în se­ ridicarea nivelului tehnic al pro­ maşini de extracţie, compresoa- stratul 3. Aş vrea să precizez mina Vulcan este aprovizionată

mestrul I 1960 cu 36 la sută în ducţiei. Statul investeşte impor­ re, s-a pus un accent deosebit că acesta nu este decît începu­ cu armături metalice corespun­

abataje, cu 34 la sută în subte­ tante mijloace băneşti pentru pe mecanizarea unor lucrări din tul, armarea metalică avînd zătoare cu proîilele galeriilor Iarăşi despre însilozarea porumbului
ran şi cu 49 la sută pe exploa­ crearea bazei tehnico-mate- subteran şi de la suprafaţă, pe perspective mari la Vulcan. pe care Ie are ?
tări, preţul de cost înregistrînd riale necesare îndeplinirii a- mecanizarea transportului în ga­ © tendinţa. ce trebuie
în aceeaşi perioadă o scădere de cestei sarcini. Valoarea utilajelor lerii şi a unor operaţii care cer ÎNTREBARE : în ce fel a in­ RĂSPUNS: In această pro­
circa 14 la sută. un volum mare de muncă în a- fluenţat armarea metalică asu­ combătută, eu tărie
importate destinate minelor din bataje. Pentru scăderea consu­ pra scăderii consumului speci­ blemă avem într-adevăr de în-
în lumina sarcinilor trasate de Valea Jiului, va creşte în anul mului specific de lemn de mină, fic de lemn de mină la mina tîmpinat greutăţi. Noi exploa­ Despre însilozarea porumbului, des­ necesar şi cît s-a prevăzut de altfel in
cel de-al lll-lea Congres al 1961 faţă de anul !957 cu a- la E. M. Vulcan, precum şi la Vulcan ? tăm straturile 7, 8, 9, 14, 15 şi pre valoarea nutritivă a nutreţului în­ planul de producţie.
P.M.R., minerilor, tehnicienilor proape 230 Ia sută. alie mine din Valea Jiului, a cu­ 18. Mina noastră primeşte pen­ silozat s-a vorbit mult în regiunea noa­
şi inginerilor din exploatările noscut o mare extindere arma­ RĂSPUNS : Pe măsură ce ex­ tru susţinerea lucrărilor de pre­ stră, s-au ţinut conferinţe, expuneri, De ce se petrec toate acestea ? Din
Văii Jiului le revin sarcini mă­ O atenţie deosebită se acordă rea metalică. In scopul cunoaşte­ tindem armarea metalică, con­ gătire, armături metalice de tip s-a popularizat experienţa diferitelor cauză că în G.A.G. din Miercurea mai
reţe, pe deplin realizabile. Aşa astăzi extinderii susţinerii me­ rii măsurilor luate pentru extin­ sumul specific de lemn de mină T.H. pentru galerii cu un profil unităţi agricole socialiste cîştigată în dăinuie încă tendinţa de a avea po-
bunăoară, pînă în anul 1965, talice a lucrărilor miniere, im­ derea armării metalice la mina ce revine la mia de tone de căr­ de 7 m.p. deşi galeriile noastre această privinţă, precum şi avantajele rumb-boabe cît de mult, fără a se
productivitatea pe exploatări va portant mijloc de scădere a pre­ Vulcan, un redactor al ziarului bune extras scade tot mai mult. la straturile amintite au profil pe care aceste unităţi le-au avut în ţine seama de necesităţile secto­
trebui să crească în medie cu 20 ţului de cost al cărbunelui. Rea­ nostru s-a adresat tovarăşului Brigada comunistului Emeric de 4,6—5 m.p. Pentru preabata- urma însilozării porumbului. Guin se rului zootehnic care constituie un izvor
Ia sută faţă de nivelul anului lizările dobîndite pînă în prezent Iosiî Cotoţ, directorul minei, Biro, despre care am amintit că jele din stratul 3 aceste armă­ face însă că cu toate acestea, în une­ begat de venituri băneşti pentru gos­
1960, iar preţul de cost va tre­ în această privinţă sint însem­ rugîndu-1 să-i răspundă la cî- turi tipizate la profilul de 7 ia locuri, problema însilozării porum­ podăria colectivă, venituri care fac să
bui să scadă cu 21—23 la sută. nate. Multe colective au cîştigat teva întrebări. Convorbire cu fovarăşui m.p. sînt foarte bune, ele cores­ crească avuţia obştească şi odată cu
o bogată experienţă privind ar­ ÎOSIF COTOI, punzând gu înălţimea 'frontalu­ bului este privită cu superficialitate şi aceasta valoarea zi.lei-muncă. Colec­
Uri factor hotărîtor în atin­ ÎNTREBARE: In raport cua- lui. Ce te taci însă că aceste ar­ prin urmare se caută ca pe cît po­ tiviştii vor primi într-adevăr mai mult
gerea acestor obiective îl con­ marea cu diferite tipuri de stîlpi nîi precedenţi, în anul 1960 dsrecforu! minei Vulcan*i mături nu sînt bune pentru pre­ sibil să fie neglijată ? cu cîteva zeci de kilograme de po­
stituie mecanizarea raţională a metalici, le-au adus îmbunătă­ s-au armat metalic la mina Vul­ gătirile din straturile subţiri, rumb dacă-1 vor lăsa pentru boabe şi
lucrărilor miniere, trecîndu-se ţiri, se ocupă cu grijă de pregă­ can un mare volum de lucrări armează în fier, a redus consu­ unde transportul cărbunelui nu Despre ce este vorba mai precis ? pe acela care a fost destinat de la
treptat, acolo unde se poate tirea cadrelor care urmează să miniere. Am dori să aflăm care mul de lemn la 1.000 tone ex­ se tace ou locomotive ci cu Gospodăria colectivă din Miercurea, ra­ însămînţare pentru a fi însilozat. Dar
obţine eficacitate economică, la se folosească de noi tipuri de sînt realizările dobîndite pînă trase de la 42—45 m.c. la nu­ transportoare cu raclele. Noi ionul Sebeş, în raport cu animalele e- cu cele cîteva zeci de kilograme nu
automatizare. Extinderea raţio­ armături. Dar, mai sînt şi o sea­ acum, precum şi ce măsuri vor mai 16—18 m.c. lemn. am încercat să folosim aceste xistente, are nevoie de o cantitate de va creşte prea mult valoarea zilei-
nală a mecanizării în toate com­ mă de deficienţe legate de ex­ fi luate în viitor pentru extinde­ .armături şi în condiţiile de ex- cel puţin 1.300 tone nutreţ însilozat. muncă. Ea va creşte mult mai mult
partimentele proceselor de pro­ tinderea armării metalice. Toc­ rea armării metalice ? Inoepînd din luna martie, a- nloatare a straturilor subţiri. In In planul de producţie s-a prevăzut să dacă acest porumb va fi valorificat,
ducţie se face prin dotarea mi­ nul curent, în fiecare lună co­ galeria direcţională din culcu­ se cultive 12 ha. cu porumb pentru si­ îrigrăşîndu-se cu el animalele şi mă-
nelor cu utilaje realizate de in­ mai de aceea, ziarul nostru şi-a RĂSPUNS • Foarte mulţi mi­ lectivul minei noastre a obţinut şul stratului' 5, brigada mineru­ loz, iar producţia la hectar s-a prevă­ rindu-se producţia de lapte. Colectiviş­
dustria noastră constructoare de propus ca din noianul de pro­ neri de la noi s-au familiarizat economii de lernn de mină care lui Emil Jurca a folosit armă­ zut să fie de 40.000 kg. Suprafaţa s-a tii din Miercurea trebuie să înţeleagă
bleme ale tehnicii noi în minele cu armarea metalică, o îndră­ nu au coborît sub 100 m.c. Noi turile metalice T.H. pentru sus­ însămînţat în bune condiţiuni, cultu­ că animalele nu se pot îngrăşa şi nici
maşini. din Valea Jiului să trateze — gesc şi o aplică cu succes. Ei ne mîndrim cu această realizare ţinerea unei porţiuni de 20 m.l. rile au fost bine întreţinute, iar pro­ nu pot spori producţia de lapte dacă
pentru început — doar una, pro­ ducţia se anunţă să fie peste cea pla­ sînt hrănite cu nutreţ de slabă cali­
nificată. Pînă aci totul e în regulă. tate. Tocmai de aici se naşte nece­
Cel de-al lll-lea Congres a! blema armării, să popularizeze s-au convins de avantajele mari care ne situează printre frunta­ de galerie. Vitezele de avansare Lucrurile s-au complicat însă cînd a sitatea însilozării porumbului. Dacă
P.M.R. a pus în faţa oamenilor în coloanele sale o parte din ex­ pe care le aduce pentru mina şii Văii Jiului. Să luăm, pentru obţinute de această brigadă au fost vorba ca porumbul să fie recoltat animalele gospodăriei vor fi hrănite cu
noastră şi pentru economia na­ exemplificare, luna iulie. Noi în faza de coacere lapte-ceară pentru nutreţ de calitate — porumbul siloz —
muncii sarcina introducerii în perienţa dobîndită de unele co­ ţională înlocuirea — unde este am realizat un consum de 35,4 fost însă mici. De ce ! O bună a fi însilozat. Văzînd că s-a dezvoltat ele vor creşte în greutate şi vor da
producţie pe scară largă şi în lective precum şi unele din de­ posibil — a susţinerii cu lemn, m.c. lemn răşinos la 1.000 tone parte din secţiunea galeriei era frumos, unii dintre colectivişti nu mai mai mult lapte. Aceasta face să creas­
ritm rapid a tehnicii celei mai ficienţele care îngreunează folo­ cu susţinerea metalică. In urmă de cărbune extras faţă de 37,5 reprezentată de piatră. Se esca- sînt de acord să-l însilozeze, susţinînd că veniturile băneşti ale gospodăriei şi
înaintate, condiţie de bază pen­ sirea cit mai judicioasă şi cu cu 8 ani, brigada comunistului m.c. cît avem planificat. In ceea vau fără nici un rost, cu muncă să fie lăsat să se coacă pentru boabe. totodată sumele de bani pe care co­
tru dezvoltarea în viitor a for­ maximum de eficacitate econo­ Martin Vaş a armat metalic o ce priveşte totalul consumului multă, 2 m.p. de galerie. In loc Conducerea gospodăriei şi organizaţia lectiviştii Ie primesc la zi-tnuncă.
mică a armării metalice. să sporească viteza de săpare, de bază nu caută să combată această
tendinţă greşită. Chiar unii membri din Se cere ca tovarăşii din consiliul de
galerie la orizontul 480 m. Ga­ de lemn la 1.000 tone de cărbu­ aceasta scădea. Această situaţie consiliul de conducere susţin această conducere al gospodăriei să-şi revizu­
tendinţă greşită şi dăunătoare pentru iască ei înşişi atitudinea faţă de însi-
leria se găseşte şi acum în cea ne, ţaţă de 41,1 m.c. planificat defavorabilă nouă şi altor mine dezvoltarea multilaterală a gospodăriei. lozarea porumbului şi să ia măsuri
pentru realizarea integrală a planului
mai bună stare. Vă închipuiţi am realizat 37,4 m.c. După cît nu este de neînlăturat. Dacă însilozarea a început în această gos­ de însilozări. Organizaţia de bază din
podărie cu cîtva timp în urmă. S-au G.A.G. are datoria de a combate cu
Sînt necesare mai multe cit ne-ar li costat lucrările de se vede, sîntem toarte aproape conducerea tehnică a G.G.V.J. şi însilozat cam tio tone, dar ce s-a tărie tendinţa unor colectivişti, care
întreţinere a .galeriei respective de a îndeplini din timp sarcinile ar lua măsuri pentru confecţio­ însilozat ? S-a însilozat numai porum­ privind lucrurile îngust şi prin pris­
dacă ea ar fi fost armată în trasate prin Directivele celui de­ narea armăturilor T.H. conform bul de pe terenurile pe care a băltit ma intereselor pur personale, nu sînt
apa şi care nu a făcut ştiuleţi. Aces­ de acord cu unele măsuri care asigură
eforturi lemn ! Mai bine de 40 la sută al lll-lea Congres al P.M.R. cu profilului pregătirilor din stra­ ta nu poate fi, desigur, un nutreţ de dezvoltarea multilaterală a gospodăriei
din lucrările noastre de pregă­ privire la reducerea consumului turile subţiri, neajunsul acesta calitate. Mai mult decît atît. Intenţia colective, întărirea puterii ei economi­
conducerii gospodăriei este de a mai ce şi asigură ridicarea continuă a ni­
tiri (exceptînd din acestea suito­ specific de lemn de mină de la ar ti lichidat. In primul rînd la umple, cu ce va putea, o groapă de velului de viaţă al colectiviştilor.
încă 100 tone şi de a se opri aici cu
Sarcina principală a muncito­ litate superioară (aceasta pînă rii), sînt armate în fier. La sec­ 53 m.c. la 35 m.c. la mia de mina noastră noi am putea a- lucrările de însilozare. Prin urmare se T. MARINESCU
rilor, tehnicienilor şi inginerilor la stabilirea definitivă a calită­ torul III, toate pregătirile sînt tone de cărbune extras. Reduce­ junge să armăm metalic nu 40 intenţionează să se însilozeze numai
de la U.R.U.M.P. este de a asi­ ţii materialului din care urmea­ armate în acest fel. Dacă pînă rea consumului specific de lemn la sută din pregătiri, cît avem 230 tone nutreţ în loc de 1.300 cît este
gura minerilor utilajul de care ză să se confecţioneze stîlpii acum numai în abatajul frontal de mină este una din principa­ acum, ci 60 la sută, apoi s-ar
al brigăzii conduse de Emeric lele surse pentru scăderea cos­ obţine însemnate economii de
au nevoie. Felul în care s-a achi­ metalici).
tat de această sarcină se poate După cum se vede, vina pen­ Biro din sectorul III se armează tului tonei de cărbune. In con­ material fieros necesar confec­
tru aceste deficienţe nu o poartă cu stîlpi G. H., trebuie spus că secinţă se poate spune că extin­ ţionării armăturilor. Aceasta este
vedea din cele ce urmează. atenţia conducerii minei este derea armării metalice consti­
îndreptată spre pregătirea unor tuie pentru noi o sarcină de
In perioada 12 ianuarie—31 numai constructorii de la noi frontale unde susţinerea o bază. o problemă care ne preocupă
mai a. c., la fiecare mie tone de U.R.U.M.,' ci şi proiectanţii vom face tot în tier. Aşa de pil­ mult şi în rezolvarea căreia ce­
producţie extrasă din abatajele C.C.V.J. Pentru -înlăturarea de­ dă, în acest an vom pune în ÎNTREBARE : Colectivul mi­ rem să ni se dea sprijinul cuve­
susţinute metalic au fost degra­ ficienţelor pe viitor, orga­ nei întîmpină greutăţi din cauza nit.
daţi 15,7 buc. stîlpi mici, 8,2 nele competente din M.I.G.
C. MORAR U

buo. grinzi şi 32,5 buc. stîlpi au datoria să rezolve cît mai

mari. Raportînd aceste eifre la grabnic problema înlocuirii ma­

producţia extrasă din abatajele terialului din care sînt confec­ Armarea cu boltari de lemn
armate metalic, în această pe­ ţionate armăturile metalice, cu

rioadă rezultă o pierdere de pes­ un material corespunzător.

te 3.000.000 Ici şi un consum su­ Rezolvarea ei face parte inte­ Pentru susţinerea galeriilor ducerea minei Lupeni a trecut Ledrer, directorul minei Lupeni

plimentar de lemn de mină. grantă din sarcinile puse în tata supuse unor presiuni excesive în urmă cu cîteva luni la expe­ susţine cu convingere că „bol­

Gauza acestor pierderi se da- industriei noastre de cel de-al se considera pînă nu de mult, rimentarea armării cu bolţari ţarii de lemn se comportă mai in sprijinul absolvenţilor şcolilor medii
toreşte unor deficienţe de cons­ TFÎ-lea ¦Congres al P.M.R. pri­ în Valea Jiului, drept cea mai de lemn recuperat în acele locuri bine la presiune excesivă decît y 77 1----------------------
trucţie şi proiectare, care în ur­ vind ridicarea nivelului tehnic bună metodă — susţinerea cu unde din cauza presiunii exce­ cei de beton şi experimentarea
ma criticilor aduse de ziar au al producţiei şi reducerea pre­ bolţari din beton. Practica a in­ sive bolţarii de beton nu dau lor în mină a dat rezultate din Institutul
fost remediate în mare parte ţului de cost. firmat însă această părere. rezultatele dorite. cele mai bune“.
prin schimbarea integrală a pro­
cesului tehnologic de fabricaţie. Ing. 1. GUDASZ In căutarea unor soluţii cit La mina Lupeni a fost con­ Deşi rezultatele sînt eviden­
Dar cu toate îmbunătăţirile adu­ mai eficace si economice, con­ fecţionat un fierăstrău special te, armarea cu bolţari de lemn
se în ultimul timp armăturile pentru tăiat bolţari de lemn. nu a fost extinsă pînă în pre­
Primii bolţari de acest fel au zent şi la celelalte exploatări
metalice continuă să iasă din înaintea experimentării fost folosiţi pentru înlocuirea miniere din Valea Jiului. A venit
funcţiune, înainte de termen,
celor din beton degradaţi, în- timpul ca tot ceea ce este ve­ Politehnic din Cluj
tr-o galerie de cap din stratul rificat in practică, ca eficace şi

provooînd pierderi şi greutăţi în stîlpilor hidraulici i 5, la sectorul IV B. De atunci economicos, să fie extins cu cu­ Institutul Politehnic din Gluj se numă­ melor de producţie. Mulfe din lucră­
munca minerilor. raj la toate locurile de muncă ră printre instituţiile de învăţămînt teh­ rile elaborate au fost premiate la se­
In sectorul IV B de la mina duce în mină. Membrii brigăzi­ utilizarea boiţarilor din lemn unde îşi găseşte aplicativitate. nic superior înfiinţate în anii regimului siunile ştiinţifice pe ţară. Asffel, ia
Aceste deficienţe sînt cauzate Lupeni este în curs de pregătire lor, precum şi maiştrii mineri, Armarea cu bolţari de lemn democrat-popular. Acesta funcţionează în sesiunea de la Oraşul Stalin din acest
şi de materialul necorespunză­ care vor folosi noii stîlpi, sînt a luat o largă răspîndire la mi­ prezent cu două facultăţi (mecanică şi an. studenţii noştri au obţinut premiile
exploatarea stratului 18, lucra­ instruiţi pe baza unor m ateria­ na Lupeni. Pentru acele galerii, precum şi fierăstrăul special de construcţii), pregătind ingineri în I, II şi III. Aceasta este o mîndrie e$
tor din care se construiesc. Du­ re unde vor fi folosiţi pentru pentru tăiatul lor pot consti­ specialităţile tehnologia construcţiei de noastră şi o confirmare a valorii mun­
pă calculele făcute de proiec­ unde din cauza presiunii nici tui tema unui schimb de expe­ maşini, tehnologia prelucrării metale­ cii depuse de institut în strînsă cola­
tanţi şi în ’urma experienţelor chiar bolţarii de beton nu dă­ rienţă, în care minerii şi teh­ lor la c a ld ; construcţii civile, indus­ borare cu întreprinderile.
triale şi agricole. La ambele facultăţi
deau rezultatele dorite, sînt fo­ ale institutului funcţionează cursuri de Studenţii facultăţii de construcţii au
losiţi acum cu succes bolţarii zi şi fără frecvenţă. participat activ la construcţiile ridica­
te în oraşul Gluj, efeciuînd multe ore
făcute în mină, a reieşit că par­ susţinere stîlpi hidraulici. Stîl­ le dinainte pregătite de către de lemn. nicienii de la Lupeni să împăr­ In cei 12 ani de existenţă, Institutul de muncă pe şantiere. Ei au înălţat
politehnic din Gluj a dat patriei 1.164 singuri un bloc de locuinţe pe str. Ho­
tea superioară a stîlpilor meta­ pi hidraulici ? — mulţi mineri ingineri. Stîlpii le sînt descrişi Ca o concluzie asupra re­ tăşească experienţa lor şi celor­ de ingineri mecanici şi constructori. rea şi în prezent îşi dau contribuţi.
lici trebuie să fie executată din şi tehnicieni ar dori să afle a- şi li se dau explicaţii privind zultatelor dobîndite, tov. Iosiî lalte colective miniere. Secţia fără frecvenţă are pînă în pre­ la executarea unui bazin de înot aco­
mănunte cît mai multe despre folosirea lor. După perioada de zent 126 de absolvenţi. perit.
fier cornier cu rezistenţa de aceşti stîlpi aduşi din Uniunea instruire se face seminarizarea Extinderea susţinerii metalice a straturile subţiri, aceasta trebuie ne-
65—80 kg. pe mm.p., iar partea Sovietică, unici In felul lor în cunoştinţelor acumulate. lucrărilor miniere, acolo unde a- întîrziat studiată şi luate măsurile In ultimii 10 ani, pentru cercetările Studenţii institutului politehnic din
inferioară a lor din fier profil Valea Jiului, despre modul în ceasta se pretează, trebuie să con­ corespunzătoare în timpul cel mai ştiinţifice a fost cheltuită suma de 6 Gluj au asigurate condiţii optime de
U 120, cu rezistenţa de 60 kg. care ei se comportă la presiu­ Şi ia atelierul mecanic al mi­ miliarde lei din bugetul de stat. Numai trai şi învăţătură. Institutul dispune de
ne, despre greutatea lor. Mine­ nei au fost luate o seamă de în acest an, Institutul politehnic din un cămin modern pentru studenţii bur­
pe mm.p. m ăsu ri; s-a organizat la ate­ Cluj va primi utilaje de laborator în sieri, cantină, bibliotecă, sală de sport,
valoare de peste un milion lei. Insti­ săli de studii, săli de desen, săli de
De la stabilirea acestor cifre rii de la Lupeni care au avut lier un curs cu muncitorii care stituie o preocupare de căpetenie scu rt! A venit de asemenea tim­ tutul deţine şi o bogată bibliotecă teh­ proiecte, dotate cu utilaj modern de
nică. Intr-un singur an fondul acestei desen pentru anii IV şi V etc. Această
ă trecut aproape un an şi si­ prilejul să facă cunoştinţă cu urmează să alcătuiască echipa atît a colectivelor minelor cît şi a pul ca experienţa pozitivă dobîn­ biblioteci a crescut cu peste 4000 exem­ bază materială se va lărgi în viitorul
tuaţia a rămas aceeaşi. Sesiză­ primii 500 bucăţi de asemenea pentru repararea stîlpilor hi­ conducerii tehnice a G.G.V.J. Mine­ dită de unele colective să fie ex­ plare. Institutul dispune de asemenea apropiat prin noi construcţii de cămi­
rile făcute de către serviciul teh- stîlpi, cu care va fi inaugurată draulici. In faţa acestora, ing. le mai întîmpină multe greutăţi în tinsă în aşa fel ca ea să devină de laboratoare bine utilate, dotate cu ne şi laboratoare; noile cămine fiind
. nic al Combinatului carbonifer experimentarea lor în Valea Ioan Ocroglici demonstrează ca­ aprovizionarea ritmică cu armături un bun al tuturor colectivelor mi­ aparatură proiectată şi executată în a- gata încă în acest an.
'Valea Jiului ia' MinisteruWn- metalice, în ce priveşte calitatea a- niere din Valea Jiului. telierul didactic al institutului. Aici se
dustriei Grele, în vederea înlo­ Jiului, nu şi-au ascuns admira­ racteristicile tehnice ale noilor cestora şi altele. Nu întotdeauna mai amenajează un laborator nou de In acest an universitar, pentru a 12-a
ţia faţă de calităţile ce le au. stîlpi, este cercetată cu minu­ serviciul tehnic din G.G.V.J. ţine Organele şi organizaţiile de par­ forjă, un laborator de sudură autoge­ oară Institutul politehnic din Cluj îşi
Şi pe bună dreptate le-au atri­ ţiozitate fiecare parte compo­ tid de la minele din Valea Jiului, deschide porţile pentru a primi pe cei
nă, pe lîngă cele existente. Io aceste mai tineri studenţi ai săi. întregul co­
cuirii materialului OL 38 cu al­ buit numele de „bijuterie“. Stîl- nentă a stîlpului. Tot la atelier seama la lansarea comenzilor de precum şi de la U.R.U.M.P., au da­ lectiv se străduieşte încă de pe acum
laboratoare studenţii şi cadrele didac­ să primească în institut după cum se
tul de calitate superioară, au pii hidraulici sînt mai uşori de­ a fost amenajat deja locul unde confecţionare a armăturilor metali­ toria de a urmări şi îndruma zi de tice desfăşoară 0 bogată activitate ştiinţi­ cuvine pe viitorii ingineri.
rămas fără nici un rezultat. cît obişnuitele armături metali­ ce către U.R.U.M.P., de nevoile cu­ zi conducerile tehnice ale minelor şi fică, Temele abordate de cercurile ştiinţi­
va lucra echipa de reparare a rente ale exploatărilor miniere, de U.R.U.M.P.-ului, pentru ca acestea fice studenţeşti dc aici au fost luate din Ing. GOBESZ FERDINAND
Mai trebuie să arătăm că pier­ ce (lucru care va reduce simţi­ stîlpilor. dimensiunile armăturilor pe care a- să trateze cu răspunderea cuvenită practica uzinelor şi rezolvarea lor dc
derile înregistrate din cauza ie­ tor efortul fizic al minerilor), cestea le solicită. Aşa de pildă, din problema extinderii susţinerii meta­ către studenţi constituie aportul colec­ şef de lucrări la Institutul
iar prin natura construcţiei lor, Măsurile luate pînă acum luna aprilie, în curtea U.R.U.M.P- lice a lucrărilor miniere, îmbunătă­ tivului nostru la soluţionarea proble- politehnic din Gluj
şirii din funcţie înainte de ter­ pentru asigurarea experimen­ ului, zac, fără a putea fi utilizaţi ţirea calităţii acestora, grija deose­
men a stîlpilor metalici puteau vor putea prelua în mod pro­ tării cu succes în viitorul apro­ de călre nimeni, 400 buc. de stîlpi bită ce trebuie avută pentru păs­
ti mult mai mici dacă serviciul porţional presiunea din abataj. piat al stîlpilor hidraulici sînt de abataj de tip mijlociu. trarea şi folosirea lor raţională, în
tehnic al G.G.V.J. ar ti accep­
tat propunerea tăcută în ziua Pregătiri pentru începerea ex­ deosebit de importante. Numai In ceea ce priveşte cererea con­ aşa fel ca viaţa armăturilor să fie
de 25 iunie de către C. M. Re­ perimentării stîlpilor hidraulici ducerii minei Vulcan de a se con­ de cît mai lungă durată, folosirea
şiţa pentru înlocuirea fierului prin pregătirea preliminară şi fecţiona armăturile T.H. în aşa fel lor să fie cît mai judicioasă şi să
cornier din OL 38 cu tier cor­ se fac nu numai în subteran ci minuţioasă a muncitorilor în îneît ele să fie corespunzătoare aducă maximum de eficacitate eco­
nier din OLX52, care este de ca- profilelor galeriilor existente din nomică.
şi la zi. Conducerea minei Lu­ vederea cunoaşterii de către a-
peni s-a orientat bine atunci ceştia a tuturor detaliilor şi ca­ ' ws_'w —' \
cînd a luat o seamă de măsuri
menite să pregătească exper­ racteristicilor tehnice ale stupi­
lor, se poate asigura succesul
imentarea stîlpilor hidraulici experimentării lor în mină şi

din timp, înainte de a-i intro­ se pot obţine rezultatele dorite.