Page 15 - 1960-09
P. 15
N r ’771 DRU M U L SO C I A),URMULUI Pag. 3
IN RAIONUL HUNEDOARA m pbosuâmulm
arăturile «Bici se desfăşoară anevoios 5 SEPTEMBRIE 1960 11.45 Radio Prichindel; „Vorbă lun
Programul I : 6,10 Muzică populară gă“, scenetă de Călin G ruia; 12,00
Este ştiut că fertilizarea solu Ei au terminat arăturile de va lui popular din comună se mul Coníerinfe S. R. S. C. romînească ; 7,30 Sfatul medicului: Muzică populară romînească interpre
lui prin arăturile adinei de va ră pe întreaga suprafaţă de 98 ţumesc să ridice din umeri şi să Importanţa dietei fără sare pentru bol tată de Aurelia Fătu—Răduţu şi FIo-
ră, asigură obţinerea unor re ha. cît s-a prevăzut a se ara în afirme xă „au luat măsuri“, In cursul săptămînii trecute, filiala de dezvoltare pe drumul socialismului", navii de inimă rinichi şi hiperten rea Cioacă ; 12,30 In faţa h ărţii;
colte sporite. In acest scop, în această gospodărie. întrucât co dar...“ Sub acest „dar“ se as Societăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi iar Ovidiu Trăznea, lector universitar siune ; 8,00 Din muzica popoarelor; L aos; 12,40 Duete din operete; 13,05
raionul Hunedoara s-au prevă lectiviştii au recoltat la timp cunde faptul că într-o lună de culturii din Deva, a organizat în re şi tov. prof. Olimpia Stan, au ţinut la 8.30 Muzică de estradă ; 9,30 Tinereţea Muzică uşoară ; 14.00 Program emis
zut a se efectua anul acesta a- culturile de borceag şi trifoi de zile tractoristul Ioan Rusan de giune un număr de 7 conferinţe. Prin Orăştie, Geoagiu Băi şi Deva, conferin ne e dragă; 10,30 Valsuri; 11,05 Tea de studioul regional C lu j; 14,30 Mu
.râturi adinei de vară pe o supra pe terenurile ce vor fi însămân la S.M.T. Orăştie, neavînd toate tre aceste conferinţe amintim pe cele ţele „Previziunea ştiinţifică şi proro tru la microfon: „Nila“ de Afanasii zică populară ucraineană ; 15,10 Con
faţă de 5.212 ba. Măsurile luate ţate în toamna aceasta, harnicii condiţiile create, şi nici sprijinul privind situaţia internaţională ţinute la cirile religioase“ şi „A existat oare în Sălînski; 13,05 Muzică uşoară ; 13,20 cert popular; 16,15 Vorbeşte Moscova!
de către Comitetul raional de tractorişti au efectuat pînă la tehnic cuvenit din partea Alba Iuîia şi Hunedoara de tov. Vişan totdeauna religia ?“• Muzică populară romînească; 14,00 17,25 Prelucrări de folclor ale compo
partid şi Sfatul popular al ra 31 august a. c. şi 19 ha. de a- S.M.T.-ului, n-a arat decît 20-25 Radu, conferenţiar universitar şi Ni- Concert popular; 15,20 Concert de mu zitorilor n o ştri; 17,50 Muzică de es
ionului, a dus la obţinerea unor rătură pentru însămînţări. ha. De remarcat este şi faptul colae Popescu, ziarist. De asemenea, In cadrul S.R.S.G., pe data de 4 sep zică populară oltenească; 15,50 Note tra d ă ; 19,05 Revista Economică Ra
succese în ce priveşte efectuarea că aici nu s-a terminat pînă a- în comunele Berthelot şi Toteşti din tembrie a.c., tov. Constantin Fiornes- de lector; 16,32 Muzică uşoară de Eu d io ; 19,30 Gîntece şi jocuri populare
arăturilor adinei de vară. Din Arăturile adînci de vară au cum nici transportul păioaselor raionul Haţeg, tov. Grigore Vilceanu cu, ziarist, va conferenţia la Geoagiu- gen Teger şi Jean Letoni: 17,30 Vreau 20,30 După ieşirea din schimb; 21,15
tre aceste măsuri amintim' orga fost terminate şi în G.A.S. din de pe cîmp şi nici treierişul, a ţinut conferinţa „Un măreţ program Băi despre probleme ale situaţiei in să ştiu 1: 18,30 Carnet de reporter: Muzică instrum entală: 22,30 Muzică
nizarea consfătuirilor de la gos Gălan, în gospodăriile colective fapt care face ca atelajele gos ternaţionale. Cartea — un prieten d ra g ; 19,30 Pro de d a n s ; 23,30 Muzică uşoară.
podăriile colective din Strei, Peş- ,,Dr. Petru Groza“ din Băoia, podăriei, cu care s-ar putea ara gram muzical pentru fruntaşii în "pro
tişul Mare şi Şeuleşti, la care „Viaţă nouă“ din Sîntandrei etc. zilnic 3—4 ha., să nu poată fi Medalion literar ducţie din industrie şi agricultură ; Programul I I : 14,30 Muzică uşoară
au participat colectivişti, ingi Gu toate acestea, în raion mai întrebuinţate în acest scop. 20,20 Noapte bună, copii: „Albina zi de Teodor Sibiceanu şi Ştefan Kardoş
neri şi tehnicieni din unităţile sînt încă gospodării colective şi Conducerea clubului muncitoresc al drul medalionului literar au fost citite dar şi broasca“ — fabulă africană; 15,00 „Săptămîna muzicii bulgare“
s’ocialist-cooperatiste din raion, întovărăşiri unde se desfăşoară Infîrzierea efectuării arăturilor sindicatelor din Deva, în colaborare cu fragmente din romanul „Ard rîurile“. 21.15 Muzică uşoară; 23,00 Gîntecc 16,15 Instrumentişti de muzică uşoară
precum şi reprezentanţi ai o muncă nesatisfăcătoare în ve adînci de vară, pe lîngă că a- A.R.L.U.S. şi cenaclul literar „I. Sla Participanţii la medalion au putut vi populare romîneşti; 23,15 Serenade. 16.45 Tribuna Radio: Materialiştii se
S M.T. Orâştie. derea terminării la timp a ară trage după sine obţinerea unor vici“, au organizat în ziua de 31 au ziona în continuare filmul „Foma Programul I I : 14,07 Melodii popu colului XVIII împotriva ignoranţei şi
turilor adinei de vară. Aşa se culturi nesatisfăcătoare de pe gust a.c.., în sala clubului, medalionul Gordeev“. lare interpretate la diferite instrumen obscurantismului (partea a Il-a) ; 17,35
In urma acestor consfătuiri, explică de ce din suprafaţa pla terenurile respective, face ca pre literar „Vanda Vasilevskaia“. In ca t e ; 14,30 Muzică din filme; 15,00 Mu Emisiune muzicală pentru copii; 18,20
muncile, agricole din actuala nificată a se ara în vara aceasta, gătirile pentru începerea apro zică uşoară interpretată la diferite in Muzică populară din B a n a t; 18,40
campanie s-au intensificat în în pe raion, nu s-a realizat pînă la piatei campanii agricole de Cartea tehnică între muncitori strumente ;. 16,30 Vorbeşte Moscova I j Muzică u şo ară; 19,00 Tineri scriitori
tregul raion. Acolo unde s-a ţi sfîrşitul lunii august a. c. decît 17,00 Muzică populară romînească; la microfon; 19,30 Muzică instrumen
nut seama de indicaţiile orga 77,9 la sută. toamnă să sufere. Toate acestea In scopul ridicării nivelului profe nualul Sobarului“. In urma acestei pre 17,50 In pas cu ştiinţa: importanţa tală ; 19,50 Opera „Othello“ de V erdi;
nelor de partid şi a specialişti sional al muncitorilor de la fabrica de zentări, numeroşi muncitori şi-au ex hibridărilor pentru obţinerea de soiuri 22,35 Muzică uşoară ; 23,15 Goncert de
lor din agricultură, treierişul Gauzele acestei rămîneri în duc la pierderi însemnate de ce teracotă din Deva, miercuri, 31 august, primat dorinţa să facă cunoştinţă mai noi de cereale; 18,05 Concert de mu noapte.
păioaselor a fost accelerat, pen urmă constau în neaplicarea zică uşoară ; 19,30 Almanah ştiinţific ;
tru a se putea în continuare măsurilor indicate de către or reale. Avînd în vedere acest lu a.c., în cadrul unei consfătuiri, tov. îndeaproape cu unele probleme ridi 21.15 Gîntece populare romîneşti - 21,45 Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00
concentra toate forţele la efec ganele raionale, în desfăşura Tribuna R adio: Situaţia economică a 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00
tuarea arăturilor de vară. Aşa, rea unei insuficiente munci poli cru, organele de partid, sfaturile ing. Roma Brînză, a prezentat „Ma cate de manual. ţărilor din America L atină; 22,00 Mu 20,00; 22,00; 23,52 (programul I)
de pildă, la G.A.G. „Octombrie tice de către unele comitete co zică de dans. 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
roşu“ din Simeria (BiscariaJ, munale de partid şi de către li populare din raionul Hunedoara, Primele rezultate gramul II).
s-a reuşit a se termina treierişul nele organizaţii de bază.
şi totodată şi arăturile de vară trebuie să îndrume cu şi mai cu capacitatea de 50 vite mari. Ei au 6 SEPTEMBRIE 1960
pe cele 70 ha. prevăzute. De Printre gospodăriile colective săpat voluntar întreaga fundaţie, au
asemenea, ia G.A.G. „1 Mai“ din mult rămase în urmă la arături, multă competenţă colectiviştii şi In tînăra gospodărie, colectivă „Al transportat lemnul şi peste 100 mc- Programul 1: 6,45 Jocuri populare;
Batiz, s-au eliberat la timp te se numără şi cea din Nădăştia Ill-lea Congres al P.M.R.“ din comuna piatră la locui construcţiei. La aceste
renurile prevăzute a se ara şi Inferioară. Tov. Ioan P. Todo- întovărăşiţii, să ia cele mai efi Zam, raionul Ilia. s-a muncit de la munci, colectiviştii Ioan lancu, Aurel 7.30 Sfatul medicului: Despre tuber iM lTSifîiFIO E
s-au asigurat mecanizatorilor roni, preşedintele gospodăriei, început cu mult elan. Primele rezulta Butaş, Octavian Szilagy şi Antonie culoza pulmonară ; 8,00 Din presa de
din S.M.T. toate condiţiile nece se plînge că din cele 100 ha. ciente măsuri care să ducă la te ale muncii colectiviştilor au început Burza s-au dovedit a fi cei mai harnici.
sare spre a putea efectua arătu prevăzute, tractoarele S.M.T.-u- să se arate. a stăzi; 8,54 Muzică uşoară : 9,30 Roza
rile. De ce s-a făcut acest lucru lui Orăştie n-au arat decît 10 terminarea urgentă a treierişului EMIL FURDUI
e lesne de înţeles. Colectiviştii ha. Este adevărat că S.M.T.-ul Pe lîngă că au obţinut rezultate bu vînturilor. „O bogăţie.., elastică : cau 5 ŞI 6 SEPTEMBRIE 1960
de aici, ştiu din proprie expe â' retras, nu se ştie pînă cînd, şi concentrarea tuturor forţelor ne în campaniile agricole, colectiviştii corespondent ciucul“ ; 9,50 Duete din opere; 10,10 D EVA: Rătăcirile dragostei: Dany)
rienţă că doar culturile însă- ambele tractoare de la G.A.G. au început să construiască şi un grajd Din cîntecele şi dansurile popoarelor; ALBA IULIA : Unchiul meu Iacinto ;
mînţate în locul arat din vară „1 Mai“, Dar pentru ce le-a re la grăbirea efectuării arăturilor 11,05 Potpuriuri de muzică uşoară; De simbătă piuă lu n i; BRAD : Micuţa :
şi ţinut curat prin discuire, tras ? Pentru că, atît consiliul
poale aduce producţii sporite. de conducere cît şi organizaţia adînci de vară. HAŢEG: Nunta lui Eigaro; HUNE
de partid din G.A.G. nu au luat
Fiind semănat în terenul .arat la timp măsuri pentru eliberarea E. BERGHIAN m ^ h m ţsto m Q sh ) DOARA : Scrisoarea lllvirei i Băieţii
noştri; IL IA : Casa părintească: O-
în vara trecută şi întreţinut cu terenurilor de griul care, în une
R Ă ŞT IE : Prieteni din păpuriş; Ev
grijă pînă în această primăvară le locuri se mai găseşte pe cîmp
PENTRU 24 ORE ghenie Oneghin: PETRO ŞAN I: Ifitil-
cînd s-a semănat, porumbul co şi de paiele rămase de la com nire cu diavolul > In iureşul focului:
Vreme uşor nestabilă cu cerul va> SEBEŞ: O zi de odihnă; SIMERIA:
lectiviştilor din Batiz promite bină. Neavînd Iog liber, un trac
riabil ziua şi cu înseninări noaptea;
o recoltă care va întrece pe cea tor a stat 3 zile fără lucru la
Temperatura staţionară; ziua între Război şi pace ; LONEA : Atentatul ;
planificată cu cel puţin 300—400 G.A.G. din Nădăştia Inferioară.
23 şi 28 grade, iar noaptea între 10 TEIU Ş: Balada soldatului; ZLATNA:
kg. în medie la ha. De asemenea, consiliul de con
şi 15 grade. Vînt potrivit din secto Unchiul meu Idcinto; APOLDUL DE
Asig.unndu-li-.se toate condi ducere şi organizaţia de partid
rul vest. S U S : Intilnire cu Franţa.
ţiile. tractoriştii din brigada din această gospodărie nu au
U —w— —>/—1/—>/“ >/—> r-'/—' /—>7 ¦'> 'I ' I 11 'I—>i—*l—*I—>j—I /—i I—1l—i —>/—./-
condusă de Ioan Jeio a putut luat suficiente măsuri pentru a
l ANUNŢ i
munci zi şi noapte pe ogoarele mobiliza pe toţi colectiviştii la l *1
colectiviştilor din Batiz. Gu deo muncă şi nu au organizat mun ( Şcoala profesională de ucenici Gurab'arza, raionul Brad,7
sebit elan au muncit tractoriştii ca la araturi şi cu atelajele gos (.regiunea Hunedoara, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că 7
Petru Mezei şi Avram Ivănescu, podăriei. (pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici în anul I pe 7
îndeplinindu-şi astfel planul de O situaţie asemănătoare exis (baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii?
producţie prevăzut pentru actua tă şi la G.A.G, „7 Noiembrie“ (în tre 7-14 septembrie a.c. ’ .j
la campanie, în proporţie de 110 din Hăşdat. Tov. Nagy Iosif, ( Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner.
( Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest timp, 73
la sută şi respectiv 105 la sută. preşedintele .gospodăriei şi tov.
/ ucenicii beneficiază de întreţin ere, îmbrăcăminte, rechizite }
Viorel Lupu, preşedintele sfatu
( şcolare şi cazare în mod grat uit. ^
Pentru exârhemil de admi tere se primesc elevi absolvenţi)
[!a 7 clase elementare, în vîrstă de 15-18 aţii, care sint obli-1
[ gaţi să prezinte următoarele acte: 1
( — Certificat de naştere (copie legalizată) 7
( — Certificat de studii (în original) 7
( _ Certificat de sănătate eliberat de dispensar, spital sau 3
(policlinică, în care să se specifice rezultatul analizei sîngelui 3
( şi radioscopiei pulmonare. 3
( — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a 3
r părinţilor sau susţinătorului legal. ^
l Vizita medicală se va face la sediul şcolii în zilele de 3
(5-6 septembrie.
( Examenul de admitere con stă în următoarele probe :
( — Limba romînă — scris şi oral.
CONSILIUL REGIONAL A.R.L.U.S.. anunţă că se mai fac înscrieri la ' ( — Matematică — scris şi ?ral.
trenul prieteniei pe care-1 organizează Consiliul General A.R.L.U.S. între '29 \
septembrie şi 14 octombrie a.c., pe ruta Bucureşti — Kiev — Leningrad __ / u J l — r <— ' y— ! y— 1 1— I
— Moscova. Costul unei călătorii este de Iei 1.850, plus 155,20 lei contra;
valoarea a 100 ruble, bani de schimb. La 9 septembrie, poporul frate bulgar va sărbători cea de-a 16-a aniversare a elibe ANUNŢ
rării sale de sub jugul fascist, in anii puterii populare, R.P. Bulgaria a cunoscut transformări
Înscrierile se fac la sediul Consiliului regional A.R.L.U.S. Deva, pînă! profunde în toate domeniile de activitate. S-au construit numeroase uzine şi fabrici, a crescut Şcoala profesională minieră Gheţar, angajează
considerabil gradul de mecanizare a agriculturii, a crescut nivelul de trai material şi cultural 3 pedagogi, ahsolvenfi a unei şcoli medii
al oamenilor muncii. sau echivalente.
In clişeu: Casa de cultură din oraşul minier Dimitrovo, recent construită.
ncsssszKssnCiVZi
Penfry desfăşurarea unui fotbal te să-i placă şi sportul, poate să se existat în fotbalul din regiunea noas FABRICA DE PIELE „SIMION BĂRNUŢIU“ > '
numească sportiv. Acest lucru nu e tră.
de calitate în sezonul care urmează deajuns înţeles nici de o parte a fot din Sebeş
baliştilor, nici de unele conduceri de Conducerile asociaţiilor sportţye şi
(Urmară din pag. /-a) bal,' s-a dovedit a fi departe de a se dovadă pe terenurile de sport- De ase întreprinderi ce tutelează diferite echi conducerile întreprinderilor unde au e- are un post vacant de teh nician II energetic.
achita de obligaţiile sale. Lipsa de menea nu a reuşit să imprime tuturor pe- Numai aşa se poate explica faptul xistat asemenea jucători, sînt datoare Postul poate fi ocupat d e :
totul nepermis, pentru a li se crea ju promptitudine, preocuparea insuficientă arbitrilor răspunderea ce le revenea a- că unii jucători de fotbal vagabondează să ia toate măsurile pentru evitarea — Absolvenţii şcolilor teh nice înfiinţate pe baza H.C.M.
cătorilor favoruri care contravin norme pentru problemele organizatorice din cestora în cadrul unei competiţii, corec zilnic pe străzi, stau prin restaurante, în viitor a neajunsurilor. In procesul | nr. 1434/1956.
lor elementare ale sportului din ţara regiune, au făcut ca această comisie titudine, imparţialitate. Revenind la ca consumind băuturi alcoolice peste mă muncii noastre, din elanul masei de
noastră. In asemenea postură s-au si să nu-şi îndeplinească îndeajuns sar pitolul „jucătorii de fotbal", trebuie sură, sînt rupţi de realitatea zilelor sportivi conştienţi s-a născut o lozin — Absolvenţii şcolilor teh nice de maiştri — sau maiştri,
tuat antrenorii echipelor Victoria Gă cinile ce i-au revenit. menţionat că realizarea de competiţii noastre, trăiesc o viaţă „liniştită". că entuziastă, plină de conţinut şi de !'care au avut la 1 iulie 1956 cel puţin 12 ani vechime ’ In
lan, Atinerul Deva şi altele. Echipele spectaculoase, frumoase şi atractive, adevăr care pune pe sportivii noştri ¦funcţia de maistru.
de fotbal ale colectivelor respective, Neajunsurile ce au avut loc pe te depind în primul rînd de ei. locul de Şi totuşi, asemenea jucători sînt sa într-o postură onorabilă: „Primii în
au fost deseori cantonate în mod ne- renurile de fotbal se datoresc în bună fotbal nu trebuie înţeles în mod sim sport, primii în producţie“. Aceasta — Absolvenţii şcolilor de cu ltură generală, cu examen de!
justificat, sub pretextul fortificării jucă măsură şi unor^ arbitraje nesatisfăcă plist, numai prin prizma scorului sau lariaţi, dispun de ban: şi încă nu pu trebuie să fie însuşită şi de cei ce prac ¦[maturitate, care au absolvit şi o şcoală tehnică de 1—2 ani.
torilor pentru „a face faţă unor me toare, eronate, neprincipiale. Au existat a rezultatului partidei după 90 de mi ţini. Da, sînt salariaţi. Dar adevărul tică sportul şi de organizaţiile care
ciuri grele“. cazuri cînd arbitrii s-au prezentat pe nute de joc. Esenţialul în întîlnirile de este că salariul lor este însuşit cam conduc activitatea sportivă. In măsura — Absolvenţii facultăţilor muncitoreşti de 2 ani.
teren nepregătiţi, fapt pentru care n-au fotbal este calitatea jocului, gradul de degeaba; în producţie nu lucrează a- în care este însuşită de toţi cei în — Absolvenţii cu diplomă ai fostelor şcoli de subingineri
In asemenea cazuri este bine să se putut să ţină jocul în mînă, dînd de tehnicitate, spectaculozitatea lui şi, fă proape nimic. Sînt încadraţi formal, cauză, fenomenele negative de pe te Şi absolvenţii cu diplomă ai fos telor şcoli de conducători teh-
cunoască faptul că nimeni nu e îm cizii eronate, în contradicţie flagrantă numai aşa, ca să fie. Procesul de pro renurile de sport, din viaţa sportivă nici în specialitatea respectivă.
potriva organizării unei griji mai deo cu situaţia de pe teren. Aşa au proce ră îndoială, rezultatul. ducţie nici nu-1 cunosc, după cum nu vor dispare, iar răsplata morală şi ma — Absolvenţii fostelor şcoli superioare de arte şi meserii,
sebite faţă de fotbalişti. Dar una e dat de pildă arbitrii Ioan Cosma, Lu Toate acestea sînt determinate de cunosc trămîntările din întreprinderi terială a tuturor categoriilor de spor ai fostelor şcoli profesionale de gradul II sau licee industriale,
grija deosebită şi alta e „atenţia exce dovic Albu, Adalbert Opitz, Ioan Greţu sau instituţii sau pe muncitorii care tivi va veni neîntîrziat. — Absolvenţi ai fostelor şcoli medii tehnice în speciali-
sivă" din care unii îşi fac o practică şi alţii- In repetate rînduri aceşti ar gradul de pregătire al jucătorilor, de lucrează pentru a da viaţă sarcinilor tatea respectivă.
obişnuită. bitri au favorizat unele echipe, trăsăturile etico-morale ale acestora. de plan şi din .munca cărora ei — fot Azi începe un nou campionat regio — Candidatul nu trebuie să depăşească virsta de 50 ani.
fapt care a stîrnit indignarea Dacă concepţia despre joc a fotbalişti baliştii la care ne referim — sînt plă nal de fotbal. Fiecare sportiv sau co Solicitanţii se pot adresa conducerii întreprinderii „Si-
Autorii unor asemenea excese să nu publicului spectator. Şi mai mult, du lor este clară, dacă ei nu uită că sînt tiţi, cu bani pe care nu-i merită. In lectiv sportiv are cu siguranţă dorinţa mion Bărnuţiu“, din Sebeş, str ada Progresului nr. 7, telefon
uite că abuzurile despre care e vorba pă felul cum unii arbitri s-au compor asistaţi de un mare număr de spec loc să se jeneze de acest fapt, acest de a’ ocupa locuri fruntaşe în clasa 232 sau 233.
aici sînt costisitoare, sînt nerentabile tat pe teren, oricine putea trage con tatori, că fotbalul de azi are un alt fel de „fotbalişti" întruchipează tipul ment. E o dorinţă realistă şi îndrep
şi nu odată s-a constatat că jucătorii cluzia că, la mijloc ar fi un aranja înţeles faţă de trecut şi faţă de cel din omului îngîmtat, sfidător, flegmatic, tăţită. Ea trebuie să constituie punc C O N C IU IR! S
respectivi nici măcar nu au răsplă ment neprincipial. Arbitrul Francisc zona capitalului, atunci întrecerile spor lipsit de cele mai elementare reguli tul de plecare înspre organizarea şi
tit „atenţia" ce li s-a acordat. Barna, de pildă, considerat printre cei tive sîrit plăcute şi îmbrăţişate cu căl ale bunului simţ. Roşi de ingîmfare realizarea de competiţii valoroase, fru Fabrica de blănuri „VIDRA“ Orăştie, str. Alex. Petofi nr. 1,!
mai buni din regiune, atunci cînd a şi de mîndria iluzorie faţă de „talen moase, să călăuzească pe toţi factorii
In întrecerile sportive din campio condus întîlnirea dintre echipele Sebe dură. tul“ cu care sînt înzestraţi, ei refuză competenţi în activitatea lor de a creşte declară vacante pentru ocupare prin concurs următoarele pos-j
natul regional de pînă acum, au avut şul Sebeş şi Minerul Deva, n-a stă- Răul cel mare constă însă în faptul să participe la antrenamente şi la alte sportivi buni. Şi atunci, cei mai buni turi de maiştri:
loc multe abateri ale jucătorilor de la pînit jocul, fapt ce a dus la abateri acţiuni menite să asigure pregătirea dintre cei buni vor ocupa locul de
disciplina sportivă. Acestea au făcut grave ale jucătorilor şi prestarea unui că unii jucători de fotbal se numesc, lor sportivă, frunte în clasament. — un maistru argăsitor
Să scadă nivelul întrecerilor, ajungînd joc sub aşteptări. Acelaşi lucru s-a sportivi pentru simplul motiv că dis
chiar la compromis. Unii jucători ca petrecut cu arbitrul Ştefan Aloraru din pun de o legitimaţie depusă la un E posibil ca, citind rîndurile de faţă. fn articolul de fală s-au făcut unele — un maistru de inobilare blănuri
Hosu de la Certej, Lungu de la Rapid Sebeş, la întîlnirea C.F.R. Teiuş — club sportiv oarecare. unii tovarăşi din conducerea comisiei referiri la arbitraje şi la comportarea
Deva, Manóle şi Mîrzacu de la Aurul Unirea Alba, Ioan Greţu din Brad la regionale de fotbal să sară în sus, unor arbitri. Cele relatate însă sînt — un maistru de întreţinere
Brad, Bretoi şi Dumitreasa de la întîlnirea dintre Minerul Petrila şi In prima parte a articolului nostru, să se dezvinovăţească sau să se dezică departe de tot ceea ce s-ar putea vorbi
C.F.R. Simeria, Nistor de la Minerul C.F.R. Simeria etc. Faţă de asemenea s-au citat cîteva nume de fotbalişti de de la răspunderea ce le revine faţă în această privinţă. Analiza mai amă ) La concursul pentru ocuparea posturilor vacante de maiştri
Deva etc., au avut ieşiri nesportive pé cazuri, colegiul regional de arbitri, la la anumite echipe din regiune. Aceştia de creşterea jucătorilor sau faţă de nunţită a arbitrajului în regiune va <se pot prezenta :
terenurile de fotbal, atitudini de vede fel ca şi comisia regională de fotbal, şi alţii de teapa lor, nu numai că nu afitudineie retrograde ale unor fot constitui subiectul unui alt articol ce-1
tism, ceea ce a dus la denaturarea u- s-au dovedit a nu îi la înălţimea ce întrunesc calităţile sportivului nou, balişti la care rie referim. In loc să vom publica în viitor. Colegiului re — absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri sau a unor şcoli,
nor întîlniri, denaturări dezaprobate rinţelor. Acest organ de coordonare dar trezesc dezgust şi dispreţ în rîn- facă aşa, conducerea acestei comisii gional de arbitri i se cere însă o ac
de public. Alţi jucători cum sînt Hu- a activităţii arbitrilor, nu a reuşit şi dul publicului spectator. Sub aspectul ar proceda în mod realist dacă ar a- tivitate mai rodnică, obiectivitate, prin echivalate de Ministerul învăţă inîntuiui şi Culturii cu şcolile ¦
zum, Voinescu şi alţ'i, umblă de la o nici nu s-a străduit să imprime în profunda cele relatate mai sus şi s-ar cipialitate şi răspundere corespunzătoa
echipă la alta nestingheriţi, fără a se conştiinţa arbitrilor acel spirit de înal atitudinii jucătorilor de fotbal faţă de vedea vinovată în primul rînd şi în re faţă de sarcina ce o are. tehnice de mai sus. ^
lua măsuri împotriva lor. Comisia re tă răspundere de care trebuie să dea sport în general şi faţă de fotbal în mare măsură, faţă de lacunele ce au
gională de fotbal care are un mare special, colectivele sportive trebuie să — maiştri care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechime?
rol educativ faţă de jucătorii de fot- reflecte serios şi să tragă concluziile
corespunzătoare. Sportivul este înainte de 12 ani în aceste funcţii. v
de toate un om al muncii şi numai
în măsura în care îi place munca, poa Concursul se va ţine la data de 20 septembrie 1960, orele;
10 dimineaţa, la sediul întreprinderii, iar cererile se vor depunej
cu cel puţin 3 zile înainte de data concursului la secretariatul;
întreprinderii.
Pentru informaţii suplimentare în legătură cu actele ce tre-;
(mie depuse odată cu cererea, doritorii se vor adresa Intre- j
prinderii.