Page 16 - 1960-09
P. 16
'ag. DRU MUL SOCÍALlSMULUl Nr. 1771
jjB^swstSEDasTSisiassii^mBimwR^s o a a M g W B—
VARŞOVIA 3 (Agerpres). - PAP Populare şi a Consiliului de Miniştri ne, dr. Liuben Gherasimov, ambasa-
transmite : La şedinţa comună din 3 al Republicii Populare Bulgaria, la dmiil Republicii Populare Bulgaria la
septembrie a Consiliului de Stat şi a care a fost aleasă delegaţia care va Moscova şi Iordan Ciobanov, repre
Consiliului de Miniştri ale R. P. Po reprezenta Republica Populară Bulga zentantul permanent al Republicii
lone, a fost aprobată următoarea com ria la cea de-a l!5-a sesiune a Adu Populare Bulgaria la O.N.U.
ponenţă a delegaţiei Republicii Popu
Puternicul ecou al schimbului lare Polone la cea de-a 15-a sesiune nării Generale a Organizaţiei Naţiu TIRANA 3 (Agerpres). - ATA
a Adunării Generale a O.N.U.: nilor Unite. transm ite: Consiliul de Miniştri al
de mesaje Hruşc Republicii Populare Albania a aprobat
Şef al delegaţiei — Wladislaw Go- Avînd în vedere că la apropiata se componenţa delegaţiei Republicii Popu
HELSINKI 3 (Agerpres).. — Guvernul sovietic, a declarat ISTANBUL 3 (Agerpres). — prezent atenţia principală tre mulka, prim-secretar al Comitetului siune a Adunării Generale a O.N.U. lare Albania, care va participa la cea
T'ASS transmite : TASS transmite : buie concentrată asupra proble Central al Partidului Muncitoresc Unit va fi discutată cea mai importantă de-a 15-a sesiune a Adunării Generale
în continuare N. S. Hruşciov, melor care unesc cele două ţări Polonez, membru al Consiliului de Stat. problemă a contemporaneităţii — pro a O.N.U.
Schimbul de mesaje dintre şi nu asupra acelora pe margi blema dezarmării generale şi totale,
_La prînzul oferit în cinstea lui este satisfăcut de dezvoltarea cu preşedintele Consiliului de Mi nea cărora există puncte de ve Membrii ai delegaţiei : Adam Ra- Prezidiul Adunării Populare şi Con Delegaţia condusă de Mehmet Shehu,
niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş dere diferite. packi, ministrul Afacerilor Externe, Jo- siliul de Miniştri au ales in unanimi preşedintele Consiliului de Miniştri,
N. S. Hruşciov, V. I. Sukselai- succes a colaborării rodnice din ciov, şî şeful statului turc, ge zef Winiewicz, ministru adjunct al tate şef al delegaţiei pe Todor .livkov, este compusă din Ministrul Afacerilor
neralul Giirsel, a stîrnit un deo In numeroasele comentarii ale Afacerilor Externe, prof. dr. Manfred prim-secretar al 6.C. al Partidului Co Externe, Behar Shtylla, ministrul ad
nen, primul ministru al Finlan tre Uniunea Sovietică şi Fin sebit interes în rîndurile opiniei ziarelor turce se exprimă în una munist Bulgar, membru a! Prezidiului
publice din Turcia. Acest schimb nimitate dorinţa de a se pune l.achs, director în Ministerul Afaceri Adunării Populare. junct al Afacerilor Externe. Halim
dei, a rostit o cuvîntare în care landa. înainte de a pleca spre de mesaje este considerat drept capăt perioadei de încordare şi lor Externe şi Bohdan Lewandowski, Budo, reprezentantul permanent al
un pas important pe calea sta neîncredere între cele două ţări reprezentantul permanent al Republi Din delegaţie fac parte de asemenea
a spus printre altele: ţara dv., conducătorii de stat bilirii unor reiaţii de prietenie vecine şi să se stabilească re cii Populare Polone la O.N.U. Karlo Lukanov, ministrul Afacerilor R. P. Albania la O.N.U., Reiz Malile
între ceie două ţări. laţii cu adevărat de bună veci Externe, Milko Tarabanov, prim loc
Atît mie, cît şi întregului gu sovietici m-au rugat să transmit nătate. k ţiitor ai ministrului Afacerilor Exter şi ambasadorul Albaniei in Franţa,
Ziarul „Vatan“ (care apare SOFtA 3 (Agerpres). — BTA trans
vern şi popor i!olandez, ne face sărbătoritului felicitări Ie lor căl mite: La 3 septembrie a avut loc Şe Dimiter Lamani.
dinţa comună a Prezidiului Adunării
o bucurie deosebitei faptul că a- duroase, iar poporului şi guver In acelaşi timp au fost desemnaţi
vem astăzi posibilitatea să vă nului finlandez — cele mai bune
salutăm aici şi să vă mulţumim urări. şi membrii supleanţi ai delegaţiei.
pentru că vă aliaţi alături de Ne-am gîndit Ia Moscova la Ankara) scrie că schimbul „In aceste mesaje, scrie ziarul ra n ce » despre
noi, Ia importantul eveniment cum să marcăm cea cie-a 60-a de mesaje dintre conducătorii „Vatan" in articolul său de fond,
al sărbătoririi zilei de naştere a aniversare a d-lui preşedinte celor două state vecine a tosi se exprimă dorinţa reciprocă a
preşedintelui Finlandei. Sperăm Kekkonen. Este limpede pentru primit favorabil în cercurile po celor două popoare de a stabili
că aceste zile, în care aţi reu oricine că această dată remar
şit să vă rupeţl de grelele dv. cabilă depăşeşte cadrul unei a- litice din Ankara. Aceste cercuri relaţii de bună vecinătate. Nu rezenfa e@ îrilo r sfatelor
îndatoriri, vor constitui pentru niversări obişnuite şi este săr consideră că datorită acestui ne putem închipui că există
bătorită pe larg de opinia publi schimb de mesaje s-a pus capăt vreun turc care să nu salute din
dv. un prilej de recreaţie, iar că finlandeză. Sînt bucuros să
nouă, finlandezilor, ne vor da vă comunic că guvernul sovietic perioadei „războiului rece“ din tot sufletul această dorinţă“. socfalis ¦
numeroase ocazii să retrăim a hotărît să ofere în dar — cu tre Uniunea Sovietică şl Tur Ziarul subliniază că ziua în
plăcutele amintiri pe care mulţi prilejul celei de-a 60-a aniver
dintre noi le-am păstrat din tim sări a naşterii preşedintelui Ke cia, şi a început un dialog util care Turcia va începe să colabo NEW YORK 3 (Agerpres). Agenţia diplomatică. Se crede că el va pre ducătorii ţărilor comuniste reprezenta
pul vizitei dv. precedente, care kkonen — un elicopter sanitar pe marginea problemelor care reze cu Uniunea Sovietică „va TASS transmite : „Hruşciov va sosi zenta noi propuneri dramatice asupra te în O.N.U., sau majoritatea lor. Da
a avut loc acum mai bine de Direcţiei medicale din Finlanda. interesează cele două ţări. Du fi o zi foarte fericită pentru po la New York la O.N.U.“, „Hruşciov va dezarmării, la care Occidentul va tre că conducătorii occidentali vor râmi
trei ani. Sperăm în mod sincer că partea pă părerea aceloraşi cercuri, în porul turc“. participa la sesiunea Adunării Gene bui să reacţioneze într-un fel. El va ne la o parte, blocul comunist va avea
finlandeză nu va refuza să pri rale a O.N.U.“ — sub aceste titluri învinui, de asemenea, probabil, Sta în fiecare zi posibilitatea nestingheri
Cu aceste urări îngăduiţi-mi mească acest clar pe care îl ofe -------- = = = = = = = = = = ^ 5 : ziarele din New York şi Washington tele Unite de provocări, silindu-1 pe tă de a-şî proclama poziţia in auzul
să vă salut sincer, domnule pre rim din toată inima. Fie ca e- publică in primele pagini informaţii unchiul Sam să se apere“. întregii lumi de la înalta tribuna a
şedinte al Consiliului de Miniş licopteru! nostru să deservească ANKARA 3 (Agerpres) — laţii de bună vecinătate cu ma în legătură cu faptul că N. S. Hruşciov, Adunării Generale“. „Acum Occidentul
tri, Ia această primă întîlnire cu credinţă pe locuitorii „ţării Postul de radio Ankara a comen rea vecină a Turciei — Uniu preşedintele Consiliului de Miniştri al Ştirea că N. S. Hruşciov va prelua trebuie să aleagă între o sesiune la
a noastră şi să vă spun: Bine celor o mie de lacuri“, învingînd tat schimbul de mesaje dintre nea Sovietică. U.R.S.S., va conduce delegaţia sovieti conducerea delegaţiei sovietice la se care vor domina şefii statelor comu
aţi venit! toate greutăţile naturii aspre a preşedintele Consiliului de Mi că la cea de-a 15-a sesiune a Adunării siunea Adunării Generale a pus intr-o niste şi o sesiune cu participarea li
Finlandei, ajutînd medicilor fin niştri al Uniunii Sovietice, N.S. Referindu-se ia schimbul de Generale a O.N.U. Ziarele publică nu situaţie extrem de penibilă cercurile derilor occidentali“, conchide Mur
A luat apoi cuvîntul N. S. landezi să acorde ajutor medi Hruşciov şi şeful statului şi gu mesaje dintre oamenii de stat meroase articole şi comentarii consa guvernante ale S.U.A. care s-au pro der.
Hruşciov care a spus : cal celor care au nevoie de a- vernului Turciei, generalul Giir- ai celor două ţări, comentatorul crate participării lui N. S. Hruşciov la nunţat anterior împotriva participării
cesta. sei. a relevat că schimbul de mesa lucrările Adunării Generale. şefilor de guverne la sesiunea O.N.U. -k
Am plăcerea să-mi exprim je dintre primul ministru al După cum anunţă corespondentul din
personal respectul profund faţă Incheindu-şi anunţarea N. S. Referinciu-se Ia relaţiile dintre Uniunii Sovietice, N. S. Hruş In timp ce anumiţi ziarişti se lan Washington al ziarului „New York PARIS 3 (Agerpres). — TASS tran
Hruşciov a toastat în sănătatea cele două ţări de la perioada ciov şi şeful statului şl guvernu sează în presupuneri „ingenioase", co World Telegrainm and Sun", ştirea smite : Ştirea că N. S. Hruşciov, pre
de şeful statului finlandez, dl. preşedintelui Kekkonen şi i-a luptei d? eliberare naţională a lui Turciei, generalul Giirsel mentatorii cei mai serioşi ajung la cu privire la apropiata vizită a lui şedintele Consiliului de Miniştri al
Urho K. Kekkonen, cu prilejul urat sănătate, viaţă îndelunga poporului turc pînă în prezent, constituie un pas înainte pe ca concluzia firească : N. S. Hruşciov va N. S- Hruşciov a dat naştere „unei U.R.S.S., va conduce delegaţia sovie
împlinirii a 60 de ani de la naş tă şi succese mari in activita comentatorul postului de radio lea înfăptuirii năzuinţelor de a lua parte la lucrările Adunării Gene serii întregi de consfătuiri febrile între tică la cea de-a 15-a sesiune a Adu-,
terea sa. faţă de primul minis tea de stat şi obştească. Ankara a scos în evidenţă fap se reglementa relaţiile de bună rale a O.N.U. pentru a contribui la oficialităţile de la Departamentul de nării Generale a O.N.U,, a stîrnit un
tru Sukselainen şi, prin interme tul că atunci cînd cele două ţări vecinătate între cele două ţări. o dezbatere eficientă a problemelor Stat şi de la alte organe guvernamen puternic ecou în cercurile politice din
diul lor, faţă de întreg poporul Preşedintele U. K. Kekkonen au pus pe primul plan în poiiti- de cea mai mare importanţă incluse tale". Aceste oficialităţi, scrie cores Franţa şi în presa franceză.
finlandez prieten. a mulţumit printr-o scurtă cu tica lor externă sarcina de a In încheiere comentatorul şi-a pe ordinea de zi a sesiunii şi, în pri pondentul în continuare, se tem ca
vîntare lui N. S. Hruşciov pen între fine relaţii de prietenie, a- exprimat convingerea că acest mul rînd, a problemei dezarmării. nu cumva cuvîntările lui Hruşciov de Majoritatea ziarelor pariziene pu
In ultimii ani, în urma întă tru darul oferit de acesta, că cest lucru a fost întotdeauna în schimb constructiv de mesaje la tribuna O.N.IJ. „să insufle forţe noi blică ştirea din Moscova pe primele
ririi contactelor personale reci ruia el îi dă o înaltă preţuire. folosul ambelor ţări. şi dezvoltarea relaţiilor dintre După cît se pare, perspectiva ca neutralMilor şi să pună în primejdie pagini ca o noutate politică impor
proce, noi am stabilit relaţii Arest dar. a declarat preşedin cele două ţări vor li nu numai şeful guvernului sovietic să se adre tantă.
bune, sincere cu oamenii de stat tele, este deosebit de important In continuare comentatorul a în folosul lor, ci şi în folosul bazele americane de pe teritorii străi
si fruntaşii vieţii publice din subliniat că obligaţiile Turciei întregii omeniri şi al păcii în seze de la tribuna O.N.U. popoarelor Unii comentatori ai ziarelor france
Finlanda, fntîlnirile şi convorbi Faţă de alianţele militare occi întreaga lume. ne". ze arată că conducătorii puterilor oc
rile pe care le-am avut cu pre întregii lumi care năzuiesc fierbinte cidentale vor fi nevoiţi să examineze
şedintele Kekkonen şi cu alţi oa Murrav Murder. comentatorul ziaru problema prezenţei lor la această se
meni de stat din Finlanda nc-au Ia dezarmarea generală şi la micşora
lui „Washington Post and Times He siune. Ziarul „Paris-Jour“, de exem
rea încordării internaţionale nelinişteşte
rald“. subliniază că S.U.A. şi aliaţii plu, scrie : ,,In aceste condiţii prezenţa
serios pe acei lideri din S.U.A. care
oferit întotdeauna o mare satis nenfru mine deoarece el este fă lor occidentali vor fi siliţi să-şi revi preşedintelui Eisenhower la sesiunea
se situează pe poziţiile cursei înarmă
facţie. cut de fapt poporului finlandez. zuiască de urgenţă planurile în pri O.N.U. este probabilă. In ceea ce ii
rilor şi provocărilor internaţionale.
vinţa sesiunii Adunării Generale a priveşte pe DeGaulle şi pe Macmillan,
John Gibson, comentatorul ziarului
SITUAŢIA DIN L A O S O. N.U. „După cum se aşteaptă, scersitee greu de închipuit ca ei să poată
„Wall Street Journal“, constată cu ne
VIENTIANE 3 (Agerpres). — După lider al forţelor din Patet Lao, şi a- Murder, împreună cu Hruşciov în A- lipsi de la această importantă întîl
cum anunţă corespondentul din Vien- mulţumire : „Este incontestabil că ho-
liane al agenţiei Reuter, căpitanul depţilor acestuia să vină la Vientiane dunarea Generală vor apare toţi con nire, dacă ea va avea loc".
Kong Le care a condus lovitura de tărîrea lui Hruşciov îi oferă iniţiativa
pentru tratative.
dentale nu trebuie să fie o pie Il!lll!llllllll!l>li:ill
dică în calea stabilirii unor re
stat din 9 august în Laos, a declarat
că el a predat puterea prinţului Su- eiu! O . I Z. cu prilejul Zilei
vanna Fumma şi a cerut participanţilor
la lovitura de stat ca în interesul ţării îionale de solidaritate a ziarij
„să uite incidentele din trecut".
—>.ns\s—
Potrivit celor transmise de postul de
radio Vicntiane, generalul Nosavan a
anunţat că a fost anulată starea ex PRAG A 3 (Agerpres). Agenţia CeteKa transmite apelul Organi- <. Cercurile conducătoare ameri larea Cubei, la adoptarea unor Pusă în faţa unui refuz hotărît Washington de a obţine o con
cepţională in Laos, a fost dizolvat co cane nu şi-au ascuns cîluşi de măsuri menite să dezorganizeze din partea unor state america damnare făţişă a Cubei — ţel
mitetul contraloviturii de siat şi că în '?aţiel Internaţionale a Ziariştilor, în care se spune : Organizaţia ( puţin scopurile în care au con viaţa economică a acestui stat ne, delegaţia S.U.A. s-a văzul principal al organizatorilor coii-
treaga putere a, fost transmisă prinţu iInternaţională a Ziariştilor cere tuturor ziariştilor şi organizaţiilor vocat în grabă conferinţa Orga care luptă cu abnegaţie pentru nevoită să renunţe la proiectul ferinţei O.S.A. — nu a fost a-
lui Suvanna Fumma. nizaţiei Statelor Americane, des apărarea şi consolidarea adevă de rezoluţie preconizat de ea tins. Pe aceste temeiuri, pe bună
lor să sărbătorească la 8 septembrie Ziua internaţională, de soli- { făşurată recent la San José ratei independenţe, cucerită Ia (calomnios la adresa poporului dreptate unii gazetari occiden
Postul de radio Vicntiane a anunţat ,duritate a ziariştilor. Această zi va fi legată pentru totdeauna (Costa Rica), şi anume, crea începutul anului trecut. Aşa cuban şi a luptei acestuia) şi tali au considerat că conferinţa
de asemenea că prinţul Suvanna Fu rea unui „front unic“ al state cum viaţa o dovedeşte cu pri să admită în cele din urmă a- O.S.A. s-a încheiat printr-o vic
mma a propus prinţului Sufanuvong — de asasinarea în anul 1943 a ziaristului cehoslovac lulius Fu- \ sosinţă, în zilele noastre toate doptarea unui alt proiect de re torie morală a Gubei. In aceas-
cile dc către călăii fascişti. In ultimii ani această zi este săr lor occidentale împotriva Cubei. încercările de a opri un curs fi zoluţie prezentat de H ţări lati- stă ordine de idei, este necesar
PARIS 3 (Agerpres). — Opi bătorită sub semnul luptei pentru eliberarea lui Manolts Gle- Si aceasta, pentru simplul resc al evenimentelor sînt dina no-americane — Mexic. Venezu să subliniem poziţia demnă a-
nia publică, din Franţa cere în zos şi Henry Alleg. Aceştia n-au. fost încă eliberaţi din inchisoa-• inte sortite eşecului. După alte ela, Bolivia, Panama, Peru, F- doptată în cadrul conferinţei
cetarea războiului în Algeria. motiv că poporul cuban luptă cu înfrîngeri politice şi diplomatici utador. Salvador şi. Honduras O.S.A. de către delegaţia Cubei,
Conducerea Consiliului păcii din 're, deşi vieţile lor au fost salvate. Lor însă li. s-au adăugat, eforturi sporite împotriva ex suferite în ultima vreme, Sta — care se deosebeşte considera încă dinaintea începerii acesteia,
Departamentul Sena a dat pu o serie de alte victime a căror eliberare poate fi obţinută in, ploatării de veacuri de către tele. Unite au fost nevoite să se bil de cel al S.U.A. Proiectul primul ministru al Gubei, Fidel
blicităţii o declaraţie în care primul rină prin solidaritatea internaţională a tuturor ziariş monopolurile americane, pentru recunoască învinse şi dc data de rezoluţie pentru care şi-a Castro, a declarat că ţara sa va
subliniază necesitatea tratati tilor cinstiţi¦ a tuturor oamenilor de bună credinţă. a-şi făuri o viaţă liberă şi in aceasta. Ziarul „Diario de Me dat votul şi secretarul Depar participa la conferinţă pentru a
velor dintre guvernul francez şi dependentă. De asemenea, cor xico“ numea înfrîngerea la con tamentului de Stat al Statelor demasca agresiunea S.U.A. îm
reprezentanţii Algeriei luptă Solidaritatea ziariştilor cinst iţi, se spune iv. continuarea curilor diriguitoare de la Was ferinţa O.S.A. un „Waterloo di Unite, nu cuprinde nici o refe potriva Gubei. iar Raúl Roa,
toare. hington nu le este deloc pe plomatic“ pentru S.U.A. Intr-a rire directă la adresa Gubei ministrul de Externe al Gubei,
\ apelului, trebuie să contribuie, de asemenea, la dezvoltarea ra- devăr. acest eşec s-a manifestai Este adevărat că această rezo a declarat la sosirea la San
„Pentru a pune capăt răz plac colaborarea mereu mai rod atît în cursul şedinţelor de lu luţie nu este scutită total dc izul J o s é : „Noi am venit pentru
boiului care durează de aproa { pidă a ziaristicii naţionale dem ocrate. a presei naţionale. a nică a Republicii Cuba cu Uni cru ale conferinţei, cînd unii re politicii americane de „pe po a acuza“. Şi aşa s-a întîmplat.
pe şase ani, se soune în decla i radiodifuziunii şi agenţiilor de presă din ţările Africii, Ameri prezentanţi ai statelor america ziţii de torţă“, dar este semnifi
raţie, este necesar să se încea unea Sovietică şi celelalte ţări ne (Mexic, Venezuela) s-au pro cativ şi demn de reţinut faptul Delegaţia Gubei a demascat pî
pă însfîrşit adevărate tratati ca Latine şi. Asiei care luptă pentru independenţa naţională.< socialiste, colaborare bazată pe nunţat cu hotărîre în apărarea că a sosit timpul cînd unele sta nă la capăt manevrele imperia
ve, in cadrul cărora să se dis avantajul reciproc, şi de aceea revoluţiei cubane şi împotriva te americane se împotrivesc făţiş liste ale diplomaţiei americane,
cute şi să se fixeze garanţiile astfel incit presa şi radioul să contribuie activ La întărirea iv. recurg de fiecare dată la toate politicii de dictat a Statelor Uni care se străduieşte sub fel de fel
necesare înfăptuirii dreptului Al dependenţei şi la dezvoltarea acestor ţări mijloacele pentru a împiedica te, cît şi cu prilejui încheierii — într-o chestiune sau alta — de pretexte false să silească gu
geriei la autodeterminare“. documentelor conferinţei. încer politicii promovate de guvernul vernele ţărilor lalino-americane
Trebuie să ne unim şi să mobilizăm la 8 septembrie toate, buna desfăşurare a acestei co carea cercurilor guvernante din de la Washington, politică con dependente de ele să sprijine
Conducerea Consiliului păcii forţele noastre în sprijinul măreţei cauze a solidarităţii inter-, laborări. S.U.A. dc a crea un „front unit“ trară intereselor naţionale ale polilica agresivă a monopoluri
r’in Departamentul Sena cere naţionale a ziariştilor, se spune in încheierea apelului. Trebuie al tuturor ţărilor participante la ţărilor clin America Latină. lor americane, îndreptate împo
celor care sînt pentru tra ta ti Şi astfel, pentru o nouă in conferinţă îndreptat împotriva triva Cubei. Delegaţia Cubei a
ve să intensifice lupta pentru să facem o largă publicitate revendicărilor drepte ale ziarişti tervenţie în treburile interne ale Cubei nu a dat nici un rezultat. In asemenea împrejurări, pînă exprimat hotărîrea fermă a po
restabilirea păcii în Algeria. In l o r democraţi cinstiţi şi să luă vi măsuri pentru înfăptuirea Cubei, Statele Unite ale Amc- Cu prilejul discutării proiectelor şi o agenţie americană atît de porului cuban de a-şi apăra
declaraţia publicată de Biroul ( acestor revendicări. ricii au silit statele americane autorizată cum este U.P.I. a fost pînă la victoria finală cauza sa
confederal al Confederaţiei Ge să participe la conferinţa de Ia de rezoluţie, a reieşit în mod nevoită să recunoască : „Majo dreaptă.
nerale a Muncii din Franţa se > .< San José unde, fireşte, „vioara evident că unele state americane, ritatea comentatorilor compe
sminteşte din nou că „regle întîia“ aparţine purtătorilor dc în ciuda puternicelor presiuni După cum s-a văzut, planuri
mentarea paşnică şi rapidă a Tratativele De Gaulle - Keyta cuvînt ai guvernului de la ale Washingtonului, se situează tenţi consideră că rezultatele le agresive ale S.U.A. împotriva
problemei algeriene în condi pe o poziţie independentă, logi Cubei au eşuai. Se vor termina
ţiile asigurării intereselor am PARIS 3 (Agerpres). — M. politici din Senegal care au a- Washington. „Iniţiatorul ofi conferinţei de Ia San José sînf printr-un eşec lamentabil şi alte
belor popoare şi stabilirea u- Keyta. şeful guvernului Fede nunţat ieşirea Senegalului din cial al conferinţei a fost că, refuză să se considere legate încercări de acest fel. Lupta
ror relaţii noi între ele, de raţiei Mali, a sosit la 2 sep componenţa federaţiei. de remorca politică a Statelor slabe şi ineficiente... Dacă cine dreaptă a poporului cuban se
pind de organizarea unor ade tembrie la Paris pentru a duce statul Peru, dar nu e lipsii Unite. Sciziunea existentă în bucură de sprijinul unanim al
vărate tratative între guvernul tratative cu preşedintele De „După evenimentele din Con de semnificaţie să relatăm în ce mult proslăvită alianţă a state va a ieşit învingător la această popoarelor Americii I.aline, de
francez şi guvernul provizoriu al Gaulle. go, scrie săptămînalul „France împrejurări s-a făcut aceasta. lor americane nu mai poate fi simpatia popoarelor lumii întregi
Republicii Algeria cu privire la Nouvelle“, această scindare vine Cu puţin timp în urmă, acest negată în prezent de nimeni. conferinţă, acel cineva este Cu şi ea va triumfa.
încetarea focului şi la condiţiile Vizita şefului guvernului Fe stat a primit din partea S.U.A.
şi garanţiile autodeterminării“ deraţiei Mali care reuneşte fos să confirme că situaţia din ţă un împrumut de 53 milioane do ba“. intr-adevăr, e limpede pen
tele colonii franceze Sudan şi rile aflate sub dominaţia impe lari. Atît în preajma deschiderii
rialismului şi care sînt victima conferinţei cît şi în cursul des tru oricine că ţelul urmărit de
Senegal, este legată de recen manevrelor acestuia este nesta făşurării acesteia, guvernul a-
meriran a îndemnai făţiş Ia izo- cercurile conducătoare de ia
tul complot a! colonialiştilor îm bilă. Stabilitatea poate fi asi
gurată numai în condiţiile unei
potriva unităţii tlnărului stat. adevărate independenţe“.
complot concretizat prin acţiu
nile scizioniste ale unor oameni
Abe întreprinderi americane
naţionalizate in Cuba
HAVANA 3 (Agerpres). — anvelope aparţinind unor so
După cum transmite agenţia cietăţi americane care începuse
Reuier, guvernul Cubei a luat ră să-şi reducă în mod premedi
sub controlul său trei fabrici de tat producţia.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183; 189; 75. Taxa plătită în numerar rouloim apiobSiii Direcţiunii Generale P l.l R nr. 2r'3.?20 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Iritrepiinderca Poligrafică „I Mai" — Deva