Page 17 - 1960-09
P. 17
Bt: iblic
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAf Adeziune deplină fafă de politica
externă a partidului şi guvernu
Deputaţii prezintă în fa ţa oamenilor muncii dări de seamă
asupra lucrărilor sesiunii Marii Adunări Naţionale
Im H u n e d o a r a
i r u j v iT v tui.iUHUMcrn: Duminică dimineaţa, sute de dezvoltarea prieteniei şi colabo muncă din secţiile unde lucrea
Anul XII Nr. Î772 Marţi 6 septem brie I960 4 pagini 20 ban! siderurgişti, constructori şi alţi rării între popoare, in asigura ză şi-au exprimat adeziunea
oameni ai muncii din oraşul rea unei păci trainice.
v«SE2BBCBC333rT3IC BagwggaMgEjiaM iam ijignggsiasniaKjBaBn a aBBBmm m n — emaMo—neaaamenim Hunedoara, au umplut sala nou faţă de politica externă a par
lui cinematograf. Erau aici oa Cei prezenţi în sală şi-au ex tidului şi guvernului nostm.
SUCCESE m întrecerea so c ia l ist a meni de toate vîrstele, femei, primat deseori, prin aplauze pu
ternice, adeziunea deplină şi în Prin angajamentele exprima
M etal peste plan bărbaţi. Oamenii au venit aici crederea faţă de politica exter te cu acest prilej, oamenii
pentru a asculta darea de sea nă a partidului şi guvernului. muncii din oraşul Hunedoara au
mă asupra lucrărilor sesiunii Din sală au luat apoi cuvintul arătat că sint hotărîţi să lupte
Marii Adunări Naţionale, pre numeroşi siderurgişti.
cu însufleţire pentru înfăptui
rea prevederilor Congresului al
Exploatarea cit mai raţională deci să producă metal peste zentată de tov. deputat Nieo- „De la apropiata sesiune a III-Iea al P.M.R.. pentru desă-
a agregatelor constituie preocu sarcinile de plan. lae Catană, director general al Adunării Generale a O.N.U., a vîrşirea construcţiei socialiste
parea de zi eu zi a furnaliştilor Combinatului siderurgic din Hu spus tov. Elena Bota, mecanic la in patria noastră.
de la uzina „Victoria“ din Că- Ca şi în lunile precedente, şi nedoara. uzina cocsochimică. omenirea
lan. Ei caută mereu noi căi In iuna septembrie furnaliştii Adunarea a adoptat apoi o
din Călan obţin succese tot mai In darea de seamă prezentată iubitoare de pace aşteaptă dis moţiune în care este exprimată
pentru a produce cu aceleaşi a- în cadrul întîlnirii, tov. Nicolae cutarea temeinică a problemei adeziunea deplină a oamenilor
însemnate. Astfel, în prime Catană a arătat, că oamenii muncii din Hunedoara faţă de
gregate cantităţi sporite de fon le 4 zile ale lunii septembrie au muncii din patria noastră sub dezarmării generale şi totale şi politica externă a statului nos
tă. Acest lucru îi ajută, să de produs peste plan 423 tone fon conducerea înţeleaptă a Parti trecerea la rezolvarea ei. A so tru şi convingerea că. delega
dului Muncitoresc Romîn, au sit momentul cinci imperialiştii ţia ţării noastre ia sesiunea A-
păşească cu regularitate indi tă, dintre care aproape 290 to obţinut succese remarcabile în trebuie să ţină cont de voinţa dunării Generale a O.N.U. în
ne numai de către colectivul măreaţa operă de construire a popoarelor care sint interesate frunte cu tovarăşul Gheorghe
cele de utilizare planificat şi furnalului nr. 1.
în dorinţa de pace“.
Gheorghiu-Dej, va depune toate
Econom iile ofelarifor socialismului. Oamenii muncii, A luat apoi cuvintul furna- eforturile pentru ca m ă re'ţa
stăpîni pe soarta lor, sint con listul Andrei Ratz : „Mulţi din cauză a păcii să triumfe.
La oţelăria Martin nr. 2 de ducţiei, au redus rebuturile şi ştienţi că muncesc pentru pro tre noi —- a spus vorbitorul, —
pria lor bunăstare. In drumul am cunoscut ororile războiului. La Orâstie
la C.S. Hunedoara se duce o au micşorat mult consumurile spre făurirea unei vieţi din ce Urîm războiul şi pe cei care vor
în ce mai fericite şi îmbelşuga Peste 300 de oameni ai muncii din
luptă susţinută nu numai pen- specifice de materii prime şi te, Partidul Muncitoresc Romîn să-l dezlănţuie. Războiul este
a deschis prin Directivele celui duşmanul fericirii noastre. De Graştie s-au intilnit duminică, 4 sep
tru obţinerea unei producţii materiale, combustibil şi ener- de-al Ill-lea Congres, o nouă aceea, luptăm cu hotărîre pen
etapă de dezvoltare a ţării noas tru pace. Aprobăm cu căldură tembrie a.c„ în sala cinematografului
sporite de oţel, ci şi pentru r e - . gie. Ca urmare a acestui fapt, SŞWjŞxî tre, etapa tiesăvîrşhii construc politica externă a statului nos „Flacăra", cu tov. Ilis Ghişerâu, de
vXv^:::-\!::vx . : : ţiei socialiste. tru şi ne exprimăm satisfacţia putat în Marea Adunare Naţională.
ducerea sistematică a preţului oin angajamentul luat de a da XvXvhXv.vMXvXXmX-Xr-XnvymXvXt&'X:vX'•¦••'¦X••-'v'XvX-XvXv Cei prezenţi în săli au subliniat cu
de cost al producţiei. peste plan 5 milioane lei eco Dar pentru înfăptuirea tutu că Ia apropiata sesiune a Adu vii aplauze, în repetate rînduri, darea
nomii la preţul de cost, oţelarii ..... ror acestor măreţe năzuinţe de scamă a Iov. Ilie Ghişerău asupra
Sporind indicii de utilizare ai spre o viaţă fericită şi un viitor nării Generale a O.N.U., dele lucrărilor recentei sesiuni extraordinare
cuptoarelor, oţelarii au mărit încă o construcţie s-a adăugat la cele de pînă acum- ale gaţia ţării noastre va fi condusă a Marii Adunări Naţionale.
simţitor productivitatea muncii, au realizat pînă acum peste noului oraş muncitoresc din Hunedoara. De curind, aici s-au luminos, poporul nostru are ne de tovarăşul Gheorghe Gheor
terminat lucrările de construcţie a complexului UCECOM. voie de pace. De aceea, între ghiu-Dej“. Vorbitorul a relevat faptul că de la
au îmbunătăţit calitatea pro- 3.880.000 lei. tribuna Marii Adunări Naţionale, to
In clişeu: Vedere a noii clădiri, a complexului UCECOM. gul nostru popor muncitor este Au mai luat cuvintul tov. ing.
In sectorul de transporturi interesat profund în înfăptuirea Ieronim Rusan de la C.S.H. şi
e cu dezarmării generale şi totale, in Teodor Malancea, de la I.C.S.H.
Muncitorii, inginerii şi tehni pentru realizarea angajamentu care în numele colectivelor de
cienii sectorului de transporturi lui luat, colectivul acestui sec
din C.S. Hunedoara îşi sporesc tor a obţinut rezultate deosebit
eforturile pentru a realiza cit de însemnate.
mai multe economii în produc Prin reducerea cheltuielilor Consiliul raional A.R.L.U.S. nilor sovietici, despre condiţiile varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a afir
ţie. Colectivu' acestui sector de regie şi a consumului de lu- Sebeş, în colaborare cu comite de muncă şi învăţătură a!e ti mat încă o dată dorinţa noastră fier
tul raional U.T.M., a organizat neretului din patria construc binte de pace, coexistenţă paşnică în
s-a angajat să realizeze în a- brifianţi, muncitorii acestui duminică, 4 septembrie, o întil- torilor comunismului. La A p o ld u l de Sus tre statele cu sisteme sociale diferite,
cest an 3.500.000 lei economii la nire a pionierilor din tabăra de dezarmare generală şi totală. Depu
preţul de cost. Desfăşurînd o sector au realizat de la începu la Săsciori cu tovarăşul Mafiei Pionierii s-au interesat în Dis-de-dimineaţă, cetăţenii din comu lar raional Sebeş. In aplauzele mul tatul Ilie Chişerău a mai subliniat fap
susţinută întrecere socialistă tul anului şi pînă acum econo Tudoran, secretar al comitetu deaproape de realizările oame na Apoldul de Sus, români şi saşi, in ţimii a luai apoi cuvintul tov. Gheor tul că există posibilitatea deplină a
lui U.T.M. din comuna Pianul, nilor sovietici şi în special de majoritate colectivişti, s-au adunat in ghe Prodan, deputat in M.A.N. Cei preîniîmpinării unui nou război şi a
mii la preţui de cost de care a vizitat de curind Uniu preocupările tineretului. grupuri discutind cu aprindere. Peste prezenţi au urmărit cu viu interes ex chemat la luptă pe toţi oamenii mun
2.646.024 lei. nea Sovietică. tot, la ordinea zilei era iniilnirea ce punerea tovarăşului deputat Gheorghe cii din Orăştie pentru înfăptuirea mă
Intilnirea s-a bucurat de un urma să aibă loc cu iov. Gheorghe Prodan. reţelor sarcini trasate de cel de-a!
-esa- Cu prilejul întîlnirii, tovară deosebit succes. Prodan, deputat in Marea Adunare Na III-Iea Congres al partidului.
şul Maftei Tudoran le-a vorbit ţională. In faţa unei case arătoase, Vorbitorul a spus printre altele că
Şi-au achitat în întregime pionierilor despre viaţa oame- A. NiCHIF am intilnit pe muncitorul sanitar poporul romîn este. ferm hotărit să a- In numele muncitorilor de la între
Constantin Popa. Era înconjurat de pere cauza nobilă a păcii. Propunerile prinderea G. Frimu“, a luat cuvin
obligaţiile contractuale Moi edificii corespcn isnt voluntar majoritatea cetăţenilor din circum care le va face delegaţia ţării noastre tul tov. Gheorghe Bugnaru, fruntaş în
scripţia electorală in care este depu la apropiata sesiune a Adunării Gene producţie. El şi-a exprimat satisfac
Achitarea in întregime a cerealelor livrai statului şi cantităţile datorate dote de cu tat comunal. Discutau despre lucrările rale a O.N.U. sini o dovadă in plus ţia faţă de hotărîrea luată ca tovară
contractate cu statul este o datorie de pentru muncile S.M.T. Din suma pri sesiunii extraordinare a M.A.N. unde a politicii înţelepte de pace pe care şul Gheorghe Gheorghiu-Dej să condu
onoare a fiecărei unităţi agricole so- mită pe cerealele vindute statului, Duminică, 4 septembrie a. c„ folosinţa s-a dezbătut situaţia internaţională şi o promovează partidul şi guvernul nos că delegaţia ţârii noastre la apropiata
cialist-cooperatiste şi a fiecărui ţăran G.A.C, Oiejdea va putea repartiza o au fost date în folosinţă în re t politica externă a spatului nostru. In tru. Alături de marea Uniune Sovie sesiune a Adunării generale a O.N.U.,
muncitor. parte colectiviştilor, pentru zilele-mun- giunea noastră două noi edificii alte grupuri de cetăţeni se popularizau tică, de celelalte ţări socialiste şi toate şi s-a angajat ca alături de ceilalţi
că efectuate. de cultură: Căminul cultural din ţenii din Vinerea şi Lăpuşnic au realizările regimului democrat-popular. popoarele iubitoare de pace, ţara noa muncitori, să sprijine cu fermitate şi
Inţelegînd acest lucru, tot mai mulţi Vinerea, raionul Orăştie, şi că pus în valoare cu acest prilej Mulţi dintre oameni vorbeau cu min- stră aduce o contribuţie concretă la abnegaţie politica externă a partidului
colectivişti şi întovărăşiţi, îşi achită Urmînd exemplul minul cultural din Lăpuşnic, ra numeroase posibilităţi locale, dric in suflet şi despre realizările lo apărarea păcii. şi guvernului.
în aceste zile, în întregime cantităţile colectiviştilor ionul Uia. fructificând cu succes iniţiativa cale înfăptuite de munco harnică a
de griu contractate cu statui. lor creatoare. românilor şi saşilor înfrăţiţi, printre Au luat apoi cuvintul colectivistul In cuvîntul său, muncitoarea frun
Zilnic, la baza de recepţie din Sebeş Inaugurarea acestor două că care înfiinţarea gospodăriei colective, loan Kirr, doctorul Liviu Vulcu, învăţă taşă Florica Moga, de la întreprinde
Printre primii pe raion sosesc căruţe şi camioane încărcate mine culturale a constituit atît Numeroşi cetăţeni, tineri şi amenajarea unei băi şi a unui dispen torul Gheorghe Staicovici, muncitoa rea „Vidra", a spus printre altele, că,
cu cerealele vindute statului în baza pentru cetăţenii din Vinerea cil vîrstnici, au contribuit cu mult sar, construirea de case noi ele. Via rea Mina Ciociu şi alţii. Cu toţii alături de bărbaţi, femeile îşi vor aduce
Din primele zile ale treierişului, co contractului încheiat de către gospo şi pentru cei din Lăpuşnic eve elan la acţiunile patriotice pen ţa nouă şi-a pus amprenta in casele şi-au manifestat întreaga adeziune, faţă din plin contribuţia la lupta pentru
lectiviştii din G.A.6. ..Griviţa roşie“- dăriile colective şi întovărăşirile din nimente ce au prilejuit manifes tru ridicarea celor două lăcaşe tuturor colectiviştilor romint si saşi de politica externă a partidului şi gu înfăptuirea politicii de pace a poporu
Spini au început să transporte griu la raion. tări de dragoste şi ataşament fa de cultură. de aici, iar in viitor, această viaţă va vernului. In cuvintul său, colectivistul lui nostru, pentru construirea socialis
baza de recepţie din Orăştie în contul ţă de partidul şi guvernul nos fi şt mai îmbelşugată. loan Kirr a spus printre altele: „Noi mului.
celor 25.000 kg. contractate cu statul. Recent, gospodării colective ca a- tru care poartă o grijă deosebi In comuna Vinerea, pentru sprijinim din toi sufletul politica înţe
Odată cu terminarea treierişului, co cele din Gilnic, Miercurea, Apoldul de tă ridicării continue a nivelului construirea căminului cultural, „Pentru aceasta insă avem nevoie leaptă a partidului şi guvernului şi „Noi, oamenii muncii din fabrica chi
lectiviştii din Spini şi-au achitat şi în Sus, Păuca şi din alte sate, şi-au a- cultural al oamenilor muncii. s-au efectuat peste 5.500 de zi- ele pace" — spunea colectivistul Ni vom face tot ce ne stă in putinţă mică Orăştie — a spus tov. ing. Ioan
treaga cantitate de griu datorată sta chitat în întregime obligaţiile către le-muncă cu braţele, valoarea colae loader. pentru ca sarcinile trasate de Congre lancu — însufleţiţi de măreţul ideal a’
tului prin contractul încheiat. Astfel, îndrumaţi cu grijă şi perma muncii ridicindu-se la suma de sul al III-Iea al partidului să prindă unei păci trainice, sîntem întrutotol
gospodăria colectivă din Spini s-a si stat, prevăzute în contractele înche nent de către organizaţiile de peste 55.000 lei. De asemenea, Această dorinţă de pace a între viaţă. Pentru noi, raportul tovarăşului de acord cu principiile politicii exter
tuat printre primele din raionul Orăş iate. Gospodăria colectivă din Gilnic,' partid şi sprijiniţi îndeaproape au {ost efectuate cu atelajele gului nostru popor, esle exprimată cu Gheorghe Gheorghiu-De! la recenia se ne, expuse de tovarăşul Gh. Gheor-
tie care au livrat statului întreaga can bunăoară, a livrat statului 28.000 kg. de comitetele executive ale sta peste 2.000 de zile-muncă a că multă tărie in raportul tovarăşului siune a Marii Adunări Naţionale, con gliiu-Dej la recenta sesiune a Marii
titate de griu contractată. griu, cea din Apoldul de Sus 24.500 turilor populare comunale, cetă- ror valoare în bani se ridica la Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acest lucru stituie un adevărat manifest ai păcii". Adunări Naţionale. In cele 8 luni care
peste 80.000 lei. s-a discutat cu multă însufleţire in a- au trecut din acest an, noi am în
Colectiviştii din Oiejdea kg., iar cea din Miercurea 24.000 kg. dunarea populară care a avut loc du „Năzuinţa noastră dc pace esle jus deplinit şi depăşit planul de produc
etc. Cetăţeni ca Iacob Rusu, Omiţ minică in sala cinemuiografului din tificată — a spus dr. Liviu Vulcu. ţie la toţi indicii, realizînd totodată
Colectiviştii din satul Oiejdea, ra Herlea, loan Deheleanu, Vasile Vrem să ne făurim o viaţă nouă, să — în numai 7 luni — economii peste
ionul Aibă, au contractat cu statul din Urmînd exemplul colectiviştilor, în Turlea, Iacob Maiorescu, Sabin Apoldul de Sus. construim uzine şi iabrici, spitale, plan în valoare de 1.780.000 lei. Pen
producţia acestui an 26.000 kg. griu. tovărăşiţi!' din satele Gunţa şi Săs- Mă iereseu şi ca ei mulţi alţii Veniseră suie de cetăţeni romini şi şcoli şi cămine etc. De aceea, cerem tru a obţine succese tot mai mari în
Zilele trecute, ei au dus la baza de re ciori au livrat pentru fondul central al din Vinerea, au adus o contri cu ioată liolărirea să se pună capăt munca noastră — a continuat vorbi
cepţie ultimii saci cu griu in contul statului 19.600 şi respectiv 10.500 kg. buţie activă la ridicarea cămi saşi. Cu iotii şi-au manifestat întrea cursei înarmărilor". torul — avem nevoie de linişte şi pa
contractului încheiat. Totodată, ei au de griu, achitîndu-şi astfel in întregime nului lor cultural. ga adeziune faţă de politica externă ce. De aceea susţinem cu a.tîfa căl
obligaţiile contractuale. dc pace si coexistenţă paşnică promo Dind glas sentimentelor întregii a- dură politica de pice a statului nos
Cele două noi cămine cultu vată cu fermitate şi consecventă de dunări, muncitorul Constantin Caco-
Bobinatoarele partidul şi guvernul nosiru. De ase veanu de la G.A.S. din localitate, a tru“.
menea, ei şi-au exprimat bucuria şi a- ura: succes deplin delegaţiei noastre In încheiere, adunarea cetăţenilor
probarea unanimă pentru faptul că in la apropiatele lucrări ale Adunării Ge
fruntea delegaţiei ţării noastre la a- nerale a O.N.U. Cu o deosebită în din Orăştie a adoptat o moţiune. Prin
propiata sesiune a Adunării Generale sufleţire, a fost primită apoi propu tre altele, în moţiune se arată : „Pa
a O.N.U. a fost ales tovarăşul Gheor nerea de a se adresa C.C. al P.M.R., cea ne e scumpă şi sîntem hotărîţi s-o
apărăm. Tocmai de aceea, aprobăm
in mod obişnuit, cină vor aceasta am surprins doar cîte- şi depăşirile lunare ale norme rale orează largi posibilităţi ce ghe Gheorghiu-Dej. Consiliului de Miniştri şi Prezidiului din toată inima raportul prezentat de
beşti de Combinatul siderur va aspecte. Sint lucruri care lor de producţie. In anul tre tăţenilor din Vinerea şi Lăpuş Adunarea populară a fost deschisă M.A.N., o moţiune care exprimă apro tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi
gic din Hunedoara, in faţă îţi se petrec frecvent în cadrul cut de pildă, aici se reparau nic, pen!rn desfăşurarea unei ac barea unanimă faţă de politica exter hotărîrile luate de către Marea Adu
tivităţi cultural-artistice bogate. dc tov. Teodor Măliguţâ, preşedintele nă a statului nosiru. nare Naţională“.
Comitetului executiv al Sfatului popu-
apare imaginea muncii încor secţiei. lunar in medie 80-90 motoare,
date a furnaliştilor, oţelarilor, ...De la oţelăria Martin nr. 2 astăzi numărul a crescut la
luminătorilor şi cocsarilor. a venit intr-una din zile un 170-180. iar numărul de mun
Este şi normal. Despre ei se motor de la un pod rulant. Se citori a rămas acelaşi.
vorbeşte in fiecare si. Ei sint arseseră bobinele. Lucrarea In secţia bobinaj lucrează şi
aceia care prin munca de fie trebuia făcută urgent pentru tov. Neonila Bocşa, o munci
care zi dau patriei tot mai a nu stingheri bunul mers din toare mai in vîrstă, cu o bo
mult metal. secţia oţelărie, pentru ca pro gată experienţă în muncă.
Dar pe lingă aceştia, în com ducţia de oţel să nu sufere. Despre lucrările executate de
binat muncesc şi alte sute şi S-a făcut, atunci apel la bobi- ea se pot spune numai cuvin
te de laudă. Din toate acestea
poate mii de oameni, in ca
ea nu face insă un secret.
drul aşa-ziselor secţii auxilia Din carnetul
re. Şi munca acestor oameni Cu citva timp în urmă, in
este canalizată tot spre spo REPORTERULUI secţie au venit să lucreze şi
rirea producţiei de metal. trei tinere fete, proaspete ab
Să poposim intr-una din a- natoare. S-au oferit aproape solvente ale şcolii profesiona Printre construcţiile ridicate în anii puterii populare ta Combinatul siderurgic din Hunedoara se nuVitirâ şi vMvx
ceste secţii, de pildă, in sec toate. Lucrarea a fost luată de le : Maria Răduţ, Fervonia Bu cocsochimică. Folosind judicios instalaţiile, colectivul de cocsari care deserveşte cele 3 baterii de cocs, a trimis in acest an
ţia de reparaţii electrice. în comunista Fani Antoniadi, una chi şi Maria Cherănoiu. Le lip
că de la intrare te întimpină o sea experienţa muncii practi jurnaliştilor însemnate cantităţi de cocs metalurgic peste plan.
linişte perfectă: contrast iz din cele mai harnice muncitoa ce şi deci s-au lovit de greu
bitor în comparaţie ru zgomo re din secţie. In mod normal, tăţile începutului. Tov. Neoni
la Bocşa le-a ajutat, le-a îm
tul din secţiile de bază. In sa rebobinarea motorului trebuia părtăşit din experienţa ei în
la spaţioasă şi luminoasă de la muncă. Acum cele trei fete se
să dureze trei zile. Tov. An numără printre fruntaşele sec
etaj, numai motoare electri toniadi i s-a spus că e vorba ţiei.
ce. Acestea sint primele lu de o lucrare ce trebuie făcută
cruri care îţi prezintă speci La ieşirea din atelier tov.
ficul muncii din secţia respec urgent. După ce a chibzuit, ea Kiss, şeful atelierului, a ţinut
tivă. O privire prin secţie şi să. precizeze: ,,Femeile din
încă o constatare se adau a hotărit: „Va fi gata mai de secţia noastră sint nu numai
gă celor dinainte. In secţie lu muncitoare harnice ci şi ar
crează in majoritate femei. vreme“. Şi in numai o zi şi ju tiste bune. In formaţiile ar
Munca de bobinator este m i mătate, motorul pentru podul tistice, ele activează cu mult
găloasă. cere multă răbdare şi rulant din secţia O.S.M. nr. 2 drag. Maria Iova.n şi Elena
Berceanu. sint tot atit de bune
atenţie. a fost terminat. dansatoare ca şi muncitoare“.
Este doar un fapt din m ulte
Să vedem însă roadele m un V. FUR IR
le pe care femeile bobinatoa
cii acestor femei, cum spriji
re din brigada Zoricăi. Mihăi-
nă ele pe siăerurgişii. Pentru lă sau a Măriei Iorenth din ca
drul atelierului de reparaţii e-
lectrice al C. S. Hunedoara, le
obţin in fiecare zi. Dovadă sint
In clişeu: Vedere generală a uzinei cocsochimice.