Page 18 - 1960-09

Pas. 2
Pe drumul consolidării
economice a gospodăriei
e@i@efiv®
Cu doi ani în urmă, 18 familii
de ţărani muncitori din Băcia,
raionul Hunedoara, au înfiinţat o
gospodărie colectivă. Gospodăria
lor era mică şi slabă la început
nu numai din punct de vedere
al numărului de familii, ci şi a
terenului, a animalelor, a unelte­
lor de muncă etc. Avea
doar 41 ha. 3 vaci şi 4 cai.
Atîla tot. Puterea economi­
că a satului o deţineau restul
de peste 100 familii, care
nu se înscriseseră încă în G.A.C.
— Mai aşteptăm cu înscrierea
că doar nu ne sileşte nimeni —
spuneau ceilalţi ţărani muncitori
care rămăseseră pe dinafară.
Au aşteptat ei, dar nu prea
mult. Producţiile mari pe care
îe-a realizat gospodăria în pri­
mul an, veniturile pe care le-au
primit colectiviştii pentru zilele-
muncă, au spulberat mai puter­
nic ca orice legenda potrivit că­
reia mica gospodărie individuală
ar putea să asigure o viaţă în­
destulată tuturor ţăranilor mun­
citori. Oamenii au început să-şi
dea seama că o asemenea viaţă o
poate asigura numai marea gos­
podărie colectivă. Aşa se face că
unul cîte unul, ţăranii muncitori
din Băcia s-au prezentat la con­
siliu! de conducere a! G.A.C. cu
cereri de înscriere. Astăzi, gos­
podăria colectivă numără 134 fa­
milii cu peste 370 lin. teren.
Dar gospodăria nu a crescut
numai ca număr de familii şi ca
suprafaţă. Fa şi-n înfiinţat şi
dezvoltat şi unele ramuri anexe
care au făcut să se consolideze
destul de bine din punct de
vedere economic. In prezent,
G.A.C. din Băcia are o fermă cu
peste 50 capete bovine din care
31 sînt vaci cu lapte. Numai în
acest an, ferma de vaci a cres­
cut cu 20 capete. Intr-o recentă
adunare generală, colectiviştii
au hotărît ca pînă la sfîr- realizările pe care G.A.C. din Bă­ lia din cele 154 ha. prevăzute a cedat şi în G.A.S. din Apoldul de văzute a se însămînţa.
şitul anului, să mai cum­ cia (e-a obţinut pe drumul con­ se însămînţa au fost arate circa Sus.
pere încă 10 juninci pentru solidării puterii ei economice. 103 ha. La aceste gospodării s-au Acestea sînt cîteva din realiză­ repararea tractoarelor, a maşini­ „Focul“ este un mesaj estetic Piară buruiana războiului şl să.
Cisrs de calificare pentru agSomeratorişti
Pe lingă celelalte cursuri de gram stabilit de către serviciul Simion Armaş şi inginerul Va­
calificare ce funcţionează în ca­ cadre şi învăţămînt al combina­ lentin Râileanu, care predau agricole dc stat. In acest sens une, nu sînt încă în stare de
drul Combinatului siderurgic tului. Programa acestui curs tehnologia meseriei. Cursul se este necesar să se ia măsuri pen­ funcţionare decît 87.
din Hunedoara, recent a luat prevede ore de matematici, or- desfăşoară în fiecare zi şi are tru recoltarea la timpul oplim a Organizaţiile de partid din
fiinţă -şi cursul de calificare în ganizare-normarc, tehnologia o durată de 4 luni. Elevii care culturilor de pe terenurile prevă­ G.A.S. şi conducerile gospodă­
meseria de aglomeratorist. La
acest curs sînt. înscrişi peste
110 muncitori din cadrul fabri­
cii de aglomerare, care vor a-
vea posibilitatea să se califice
în această meserie.
Lecţiile sînt predate de către
maiştri, ingineri şi tehnicieni ai
acestei fabrici, după un pro­
ImbmnSfăftYea c a l i f â f i i
©jMsjîwi — obiecfiv
îm p o ria n i al rmtmsii
M uncim pentru înfăptuirea sarcinilorde paHsd în secfîe
„Oţelarii — se spune in Ra­
portul C.C. al P.M.R. prezentat
de tovarăşul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej ia cel de-al III-lea
Congres al partidului — vor
trebui să sporească producti­
vitatea cuptoarelor Martin in
medie cu 40 la sută faţă de a-
nul 1959, să-şi însuşească şi să
extindă producţia de noi tipuri
dc oţeluri pentru rulmenţi, pen­
tru industria electrotehnică, pro­
ducţia de oteluri inoxidabile
pentru utilaje chimice şi petro­
liere, concenlrindu-şi eforturile
pentru îmbunătăţirea calităţii
oţelului. în vederea reducerii
greutăţii maşinilor, a construc­
ţiilor metalice şi economisirii
metalului“.
Oţelăria Martin nr. 2 a C.S.
Hunedoara este o secţie nouă.
Ea a împlinit de curînd doi ani
de existenţă. Cu toate acestea,
datorită strădaniei depuse, co­
lectivul acestei secţii se pre­
zintă astăzi cu cunoştinţe mai
multe, este matur şi are o ex­
perienţă bogată. Anul 1959 a
însemnat pentru noi un an
greu, un an de încercare, de
experienţă, în care am făcut
primii paşi în exploatarea din
plin a celor trei cuptoare Mar­
tin de mare capacitate. Acest
examen a fost trecut cu suc­
ces. Colectivul nostru şi-a însu­
şit repede tehnologia elaborării
oţelului în cuptoare Martin de
mare capacitate.
Organizaţia de partid a sec­
ţiei, comuniştii conştienţi de
marea răspundere ce o au faţă
de conducerea muncii poîitico-
organizatorice şi a întregii acti­ cuptoarelor Martin de mare ca­
vităţi de producţie pentru a
smulge noilor cuptoare-agrega-
te construite la un înalt grad
de tehnicitate — oţel la ca­
pacitatea proiectată, au mani­
festat o preocupare deosebită
faţă de creşterea oamenilor, fa­
ţă de soarta producţiei. Pregă­
tirea oamenilor, înfăptuirea mă­
surilor tehnico-organizatorice
care să asigure îndeplinirea şi
depăşirea sarcinilor de produc­ dierea şi însuşirea tehnicii noi mult depăşit. Aceasta a dimi­ sarcinilor stabilite de Congre­ şi zi calendaristică, indicii de
producţie, iar pînă în anul 1965
ferma de animale să fie dezvol­
tată la peste 180 capete bovine,
din care peste 80 capete vor fi
vaci pentru lapte.
Colectiviştii mai au şi o fermă
cu 200 oi care le-a adus în acest
an venituri băneşti în valoare de
aproape 25.000 lei. Oile, împre­
ună cu vacile de lapte, au adus
gospodăriei, pînă la 1 august a.c.
un venit mai mare de 50.000 lei,
iar grădina de legume — o altă
ramură în curs de dezvoltare —
a adus un venit de peste 12.000
iei, pînă la 1 iulie.
In afară de acestea, gospodă­
ria colectivă din Băcia a mai în­
fiinţat o fermă de porci care în
anii ce vine va cunoaşte de ase­
menea o temeinică dezvoltare.
Livada de pomi a fost ini­
ţial mică, dar creşte an de an. In
acest an a crescut cu peste 4.000
de pomi. Pînă în 1965 tot tere­
nul de coastă ai gospodăriei oare
în prezent e slab productiv va
fi transformat într-o livadă în­
floritoare. Consiliul de conduce­
re a discutat într-o şedinţă ca
în livadă să fie înfiinţată şi dez­
voltată o nouă ramură de pro­
ducţie — stupărltul.
Pentru ca ramurile anexe să
se poată dezvolta, colectiviştii au ha. cu orz şi 300 ha. cu grîu-
realizat construcţiile necesare. Fi secară. In vederea efectuării în-
şi-au construit grajduri încăpă­
toare. saivan pentru oi, mater­
nităţi pentru scroafe, o îîntînă
pentru adăpatul animalelor şi
multe aitele. In toamna aceasta
vor mări capacitatea grajdului la
peste 100 capete animale şi vor
construi coteţele necesare unei
ferme de păsări. S-a hotărît ca
ferma de păsări să fie înfiinţa­ an fost efectuate arături de în- această canibale, o parte a şi diţionare a seminţelor. Acum,
tă în primăvara viitoare şi să
cuprindă, la început, 1.000 găini
şi 200 gîşte.
Acestea sînt doar cîteva din asemenea, la G.A.S. din Alba Iu- turile de toamnă. La fel s-a pro­ seminţe din cele 31.000 kg. pre­ te a soldatului în tranşee, în Lupta lui nu a fost zadarnică.
meseriei, desen tehnic, protecţia
muncii etc.
Dintre lectorii care se stră­
duiesc să împărtăşească cu drag
din cunoştinţele lor elevilor, se
numără maiştrii Gheorghe Osta-
tafie şi Vasile Săvescu, care
predau matematica, tehnicianul
stabilite de Congresul al III-le a
ţie ne-a preocupat îndeaproa­
pe. Forţele organizaţiei de par­
tid au fost reimpărţite în mod
corespunzător pe schimburi. La
agregatele principale au fost
puşi să muncească membri şi
candidaţi de partid cu înaltă
calificare şi experienţă mai în­
delungată în producţie, avînd
fiecare sarcini precise şi răs­
punderi concrete. Toţi prim-
topitorii, şticarii, şefii de echi­
pă şi de brigăzi din halele de
pregătire şi turnare, sînt mem­
bri şi candidaţi de partid.
In faţa colectivului nostru s-a
pus sarcina de a produce in a-
cest an noi tipuri de oţeluri,
c a : oţel pentru rulmenţi, oţel
pentru ţevi şi oţel pentru axe.
Organizaţia de bază s-a îngri­
jit din timp de pregătirea teo­
retică şi practică a oamenilor
pentru ca aceştia să-şi însuşeas­
că temeinic procesul tehnologic
al fabricării noilor tipuri de o-
ţeluri. Pe baza unei hotărîri a
adunării generale a organiza­
ţiei de bază, s-au organizat
cursuri de pregătire, diferen­
ţiate pe profesiuni, iar la joi-
ie oţelarului, inginerii şi tehni­
cienii au expus lecţii practice
legate de tehnologia de elabo­
rare a noilor tipuri de oţeluri,
de întreţinerea şi exploatarea
pacitate şi altele. S-a organizat
examinarea oamenilor de bază :
prim-topitorii, şticarii, apaduc-
tierii, turnătorii, zidarii şamo-
tori, pe baza unor materiale
tehnice de specialitate studiate
în prealabil de aceştia. Tot în
acest scop s-au organizat con­
cursuri „Cine citeşte, ştie“. Stu­
¦DHu MUL SOCI ALI SMULUI
Zidarul losif Tohdorl lucrează pe
şantierul noului cvartal de locuinţe
de pe strada 23 August din Deva.
El !şi depăşeşte la !iecare lună sar­
cinile de plan In medie cu 4—5 la
sută, executind lucrări de calitate.
In foto: Zidarul losif Tondori la
locul de muncă.
In gospodăriile agricole de sfaf
Să fie urgentate pregătirile
pentru campania de toamnă
In toamna aceasta, gospodă­
riile agricole de stat din regiu­
nea noastră vor însămînţa 1.600
sâmînţărilor în condiţii optime,
cele mai multe gospodării de stat
din regiune au luat măsuri din
timp pentru asigurarea seminţei
şi condiţionarea ei, pregătirea
solului, revizuirea maşinilor şi
uneltelor ctc.
Astfel, la G.A.S. din Orăştie
sămînţări pe 220 din cele 243
ha. prevăzute a se însămînţa în
toamnă şi s-au condiţionat im­
portante cantităţi de sămînţă. Dc
frecventează acest curs de cali­
ficare vor avea posibilitatea să
cunoască mai bine tainele aces­
tei meserii, vor şti să mînuiască
cu pricepere noile agregate şi
instalaţiile de fabricare a aglo­
meratului- autofondant asigu-
rînd prin aceasta o productivi­
tate mai ridicată furnalelor.
VIATA DE P A RTID
*a l p a r t i d u l u i
se face in mod permanent. A-
ceste forme şi mijloace folosite
de organizaţia noastră de par­
tid au contribuit la îmbogăţi­
rea cunoştinţelor teoretice şi
practice ale oamenilor, la ridi­
carea calificării lor profesiona­
le. In acest fel. oamenii au de­
venit stăpîni pe agregate, ştiu
să le mînuiască şi să le condu­
că. cu pricepere şi siguranţă.
Creşterea calificării oameni
lor este o condiţie principală
care asigură creşterea produc­
ţiei şi a productivităţii muncii,
îmbunătăţirea calităţii produc­
ţiei şi reducerea preţului de
cost. Organizaţia noastră, de
partid, orientîndu-se în mod
just, a acordat şi acordă în
permanenţă atenţia cuvenită ri­
dicării calificării oamenilor, în­
suşirii tehnologiei noi. Aceasta
Paradă a modeio dovedesc realizările colectivu­nul 1959. Analizînd posibilităţileColectivul nostru a trecut la
lui nostru.
la Se b e şProblema îmbunătăţirii cali­zare ai cuptoarelor pot să
tăţii oţelului a făcut obiectul
mai multor analize în adunări­
le de partid deschise, adunări
care au stabilit măsuri concre­
te pentru îmbunătăţirea calită­
ţii oţelului cum s în t: întocmi­
rea unui îndreptar (instrucţiuni)
conci-et privind elaborarea noi­
lor tipuri de oţeluri, trecerea
la un nou procedeu de turna­
re a oţelului pentru ţevi ş.a.
Dacă în trimestrul T al aces­
tui an am avut pe întreaga o-
ţelărie economii la capitolul re­
but, aceasta se explică prin fap­
tul că la unele sortimente
şi în special la oţelul necal­
mat, am avut un rebut sub ce!
admis ; în schimb, la oţelul cal­
mat pentru ţevi, rebutul a fost gure îndeplinirea şi depăşirea pe fiecare m.c. vatră de cuptor
W^^^^seatsiimmsasissaeisssjzss
vă bibliotecă de casă.
PARASCHIVA RĂDĂCINĂ
luai măsuri ca imediat după eli­
berarea iorenurilor de culturile
de porumb, acestea să fie pregă­
tite pentru însămînţări.
Pozitiv este şi faptul că în
gospodăriile agricole de stat
transportul gunoiului de grajd
a început la timp. Numai la tru­
pul din Lăpuşnic al G.A.S. din
Mintia, de pildă, au fost trans­
portate pînă în prezent în plat­
formele dc pe cîm-p peste 450
tone îngrăşăminte naturale. Din
fost încorporată în sol, odată cu
arăturile pentru însămînţări, iar
o altă parte s-a rezervat pentru
îcorporarea în soi, odată cti ară­ diţionate decît circa 3.000 kg.
rile obţinute în această privinţă. lor şi uneltelor care trebuie între­ adresat omenirii contra războiu­
Dat fiind însă timpul înaintat,
este necesar ca pregătirile pentru cul de 92 tractoare fizice, de ca­
campania de însămînţări să fie
urgentate în toate gospodăriile
zute a se însămînţa. De aseme­
nea. in gospodăriile agricole de
stat din Galda de Jos, raionul
Alba. Apoldul de Sus, raionul
Sebeş şi în altele, ritmul ară­
turilor pentru însămînţări trebuie
grăbit. Pentru a se crea un bun
pat germinativ, este necesar ca
însămînţări le de toamnă să se
nuat economiile realizate la
preţul de cost. In prezent, da­
torită măsurilor luate şi a
muncii permanente dusă de or­
ganizaţia de partid, colectivul
nostru şi-a însuşit bine tehno­
logia de fabricaţie o oţelurilor
speciale şi a ajuns ca, cea mai
mare parte din oţelul livrat u-
zinelor „Republica“ Bucureşti, să
fie de calitate superioară. In a-
celaşi timp, procentul de rebut
a scăzut mult sub cel admis
şi la unele tipuri de oţeluri. De
mai multe luni, nu mai primim
reclamaţii de la beneficiari în
ce priveşte calitatea oţelului.
Creşterea indicilor de
lifilszare a cuptoarelor —
mijloc împoHanf în
sporirea producţiei de o f e l
Directivele celui de-al III-lea creşte cu 30-40 la sută faţă de
Congres al P.M.R. prevăd ca la
sfîrşitul planului de 6 ani indi­
cii de utilizare în siderurgie să
crească cu 40 la sută faţă de a-
de care dispunem, organizaţia
de bază a ajuns la concluzia că
in viitorii ani, indicii de utili­ moase. Timpul de elaborare al
crească pină la peste 55 la su­
tă faţă de 1959. Că noi avem
această posibilitate o demon­
strează faptul că în primul se­
mestru al acestui an indicii de
utilizare ai cuptoarelor au cres­
cut cu 28 la sută faţă de
1959. Adunarea de partid care
a dezbătut documentele celui
de-a! III-lea Congres al P.M.R.
a stabilit măsuri care să asi­
ggsg 6 ^.'aa»3533aKggmicam’g’gzîzaoss-a.zzni^.i.;;
Rodnica
activitate a
bibliotecii
raionale
Biblioteca raională din Sebeş
desfăşoară o intensă activitate
în rîndul cititorilor.
Numai în primele 6 luni ale
acestui an, au primit cărţi de la
bibliotecă peste 2.300 de cititori.
Printre cei mai activi se nu­
mără muncitorul Petru Nego-
escu care a citit 32 de cărţi,
cizmarul Ioan Popa care a ci­
tit 37 de cărţi şi zidarul Ioan
Dumitreasă, în vîrstă de 64 de
ani, care a citit 49 de cărţi.
Biblioteca are în oraş peste
25 biblioteci de casă, a căror
activitate se va analiza săptă-
mîna viitoare, pentru decerna­
rea drapelului de cea mai acti­
corespondentă
facă în arături efectuate cu cel
puţin 2 săptămîni înainte. In a
doua jumătate a lunii în curs, vor
începe însămînţări Ie. Gu ţoale
acestea în G.A.S. din Apoldul de
Sus spre exemplu, nu s-au arat
pînă acum decît 69 ha. din cele
134 prevăzute a se însămînţa,
iar în G.A.S. Galda dc Jos —
numai 75 ha. din cele 211 ha.
De asemenea, în gospodăriile
de stat este necesar a se acce­
lera munca de selectare şi con­
cînd mai esle puţin timp pînă la
începerea însămînţărilor, în
G.A.S. din /Mintia nu sînt con­
Şi în ce priveşte revizuirea şi cu singe.
buinţate în campania de toamnă,
mai sînt multe de făcut. Din par­
re dispun G.A.S.-urile din regi­
riilor de stat trebuie să ia grab­
nice măsuri în vederea urgentă­
rii lucrărilor pregătitoare, pentru celei de-a 13-a stagiuni a Tea­
a se putea începe şi termina la trului de Stat „Valea Jiului“ a
timpul optim însămînţările,
ştiind că de acest lucru depinde
în cea mai mare măsură obţine­
rea unor recolte sporite la ha.
E. BFRGHIAN i Turgheniev, a cărei regie este
sul partidului. Aceste măsuri
s în t: folosirea mai raţională a
fondului de timp calendaristic
al cuptoarelor, astfel ca să se
ajungă în viitorii ani, la 90
la sută faţă de 84 la sută cit
era în 1959. Aceasta prin, mă­
rirea durabilităţii pe campa­
nii a cuptoarelor pentru a se
ajunge la 300 şarje pe grăta­
re şi la peste 500 şarje pe bol­
tă. De asemenea s-au luat mă­
suri de scurtare a timpului de
încălzire a cuptoarelor după re­
paraţia la rece cu circa 30 la
sută faţă de 1959, reducere a
timpului de reparaţie Ia ve­
trele cuptoarelor de la 6,8 la
sută în 1959 la 3,5 la sută în
viitorii ani, reducere a ajustă­
rilor între şarje de la 60-70 de
minute în 1959 la 25 de minu­
te în 1965. Toate aceste m ă­
suri vor asigura obţinerea u-
nor indici de utilizare superiori
iar productivitatea muncii va
1959, ajungîndu-se la o creştere
de 49 tone om în 1965 fată de
1959.
înfăptuirea acestor măsuri şi a
reuşit să obţină succese fru­
şarjelor a fost redus de la 10-11
ore în 1959 la 8 ore şi 30 mi­
nute în medie în acest an. Ca
urmare a acestui fapt, s-au pu­
tut elabora de la începutul a-
nului şi pînă în prezent peste
830 de şarje rapide. In urma
iniţiativei pornite de comuniş­
tii din secţia noastră de a da
zilnic peste plan 600 kg. oţel
tărîrea fermă, de a lupta neo­
bosit pentru înfăptuirea înainte
de termen a sarcinilor prevăzu­ număr dc 28 modele — rochile
te în Directivele Congresului al de vară, rochii de seară, costume
!II-lea pentru oţeiarii Combina­
tului n "
HENRI BARBUSSE
Intre marii scriitori şi luptă­
tori care au servit prin talentul
lor la crearea stării de spirit
revoluţionare in Franţa, a fost
şi militantul politic Henri Bar­
busse.
Întreaga viaţă şi operă a lui
Henri Barbusse au fost închi­
nate cu o vibrantă sensibilitate
ideilor nobile ale păcii şi dra­
gostei fierbinte pentru om.
Barbusse s-a născut in anul
1873, deci la ciţiva ani după
războiul franco-german. Tatăl
lui era ziarist şi autor drama­
tic, călăuzii de idei progresiste.
Pierzîndu-şi mama la vîrsta de
4 ani, el a fost crescut exclu­
siv de tatăl său.
La io ani întră in colegiul
Rolin unde obţine un premiu la
un concurs pentru compoziţii în
versuri, iar la 22 de ani îşi ia
licenţa în litere la Sorbona.
Viziunea lui
puternică şt ori­
ginală asupra 25 de ani de la
lumii s-a reflec­
tat insă mai moartea scriitorului
mult în proza sa
viguroasă. Pri­
mul său roman
„Infernul“, care condensează o
serie de tablouri din viaţa bur­
gheziei franceze din primul de­
ceniu al secolului X IX este con­
cludent în acest sens.
La apariţia acestui roman, A-
natole France a scris următoa­
rele : „Iată cartea unui om în
care se simte prezenţa grandi­
oasă a geniului“.
Luptător convins, el devine
prin scrisul său un soldat al
păcii. Intr-adevăr, In 1916, cînd
apare romanul lui „Focul“, des­
cifrăm în scriitor sentimentul
net al valorii vieţii omeneşti, al la a fost denumit prin rolul său
sensului etic, al existenţei şi
devotamentului pentru colectiv.
Cu o sinceritate brutală, cu
un umanism răscolitor, cu o
sobrietate tragică, el arată în
această carte aspectele tragice
ale mizeriei, ale masacrului, al
noroiului, durerii şi foamei pe
care le generează un război.
„Focul“ înfăţişează ceea ce
suferă soldatul de rină, este o
prezentare a vieţii reale, direc­
glod. in mizerie, cu suferinţe şi Strădaniile popoarelor, în frun­
lui. Din miezul acestui roman
desprindem şi concepţia lui Bar­
busse despre răspunderea mo-
Ä doua piesă în repetiţie
A doua piesă din repertoriul
intrat în repetiţie. E vorba de
piesa „în ajun“, dramatizare de
Arbuzov, după nuvela lui Ivan
utilizare au crescut simţitor. In realizată de Lidia Pincus.
acest fel secţia noastră a dat
patriei peste plan de Ia începu­
tul anului şi pînă în prezent
Cărţi apărutemai mult de 35.000 tone de o-
ţel.
Şi în ce priveşte reducerea
preţului de cost al producţiei,
ne-am propus să obţinem în vii­
torii ani realizări tot mai mari.
Am prevăzut ca preţul de cost S. LONGHIN, AL. DUMITRESGU,
să fie redus faţă de cel pla­
nificat cu 15 la sută. Aceasta
prin descoperirea şi valorifica­
rea de noi rezerve interne, do­
zarea corespunzătoare a în­
cărcăturii metalice, gospodări­
rea şi folosirea mai cu grijă a
feroaliajelor, reducerea consu­
mului la materiale, materii pri­ S IAGNOV şî A. PA PPO : Sindroa-
me, combustibil cit şi prin buna
întreţinere şi prevenire a ava­
riilor accidentale a utilajului
mecanic şi electric. In acest an afara textului — 17,30 lei, cartonat.
colectivul nostru a obţinut suc­ B L. AIZENBERG: Protecţia prin
cese de seamă în reducerea pre­
ţului de cost şi realizarea de
economii peste plan. De la în­
ceputul anului şi pînă în pre­
zent s-au realizat 3.880.000 lei
economii la preţul de cost.
Succesele obţinute de colecti­
vul nostru se datoresc activi­
tăţii organizaţiei de partid,
muncii neobosite a comuniştilor
care prin exemplul lor au mo­
bilizat şi însufleţit în luptă în­ • -------------- O O O --------------—¦
tregul colectiv de oţelari. O
contribuţie de seamă la obţi­
nerea succeselor şi-au adus-o e-
chipele de oţelari concluse de
comuniştii Constantin Enache.
Marian Axente, Mihai Brînzei,
Avram Opriş şi Iulian Ispas
care au elaborat peste plan de Sebeş, cu sprijinul organelor lo­
la începutul anului şi pînă a- cale, a organizat şi' prezentat
cum între 3.500 şi 4.500 de tone în faţa a peste 500 de oameni
de oţel fiecare
Luptînd pentru consolidarea
şi dezvoltarea succeselor obţi­
nute, comuniştii, întregul colec­ Modelele prezentate au fost
tiv de oţelari şi-a exprimat ho- executate după cele mai recente
ŞTEFAN ŞOIMOŞ1
secretam! organizaţiei de bază
[>M <¦ O.S M. II—G. S.
Hunedoara
N r. 1772
rală şi socială a scriitorului.
„Scriitorul — spunea Barbusse
— nu are dreptul să se înşele,
căci inşellndu- se pe el, înşeală
pe alţii, scriitorul... are răspun­
deri in faţa istorici, in faţa so­
cietăţii, in faţa propriei sale
conştiinţe“.
Barbusse nu a fost numai
scriitor ci şi un mare agitator
politic. După adeziunea sa la
partidul com uniştilor_în 1920,
Barbusse a desfăşurat o activi­
tate intensă, devenind un neobo­
sit călător în toate ţările lumii
ca purtător al ideii de pace.
Viaţa sa a fost o jertfă gene­
roasă pentru triumful ideilor
comuniste. Peste tot unde a
mers, a fost ambasadorul idea­
lurilor paşnice, al ideii tratati­
velor pe cale paşnică pentru
rezolvarea marilor diferende in­
tre popoare.
Barbusse a fost
oaspetele ţării
noastre în 1926.
in momentul
jalnic în care a-
vea loc repre­
siunea revoltei
de la Tatar Bu-
nar. A fost îngrozit de realita­
tea zdrobitoare a groaznicei în­
chisori de la Doftana, a mal­
tratărilor ce se făceau faţă de
cei mai buni fii ai clasei m un­
citoare, fapte ce au fost con­
cretizate in cartea „Călăii“.
In anii grei ai războtuhii con­
tra hltlerismului, ideile lui
Barbusse au fost o flacără vie.
Chiar de pe patul de moarte,
glasul său adresa apeluri să
se păstreze cea mai mare bo­
găţie a omenirii, pacea.
Dacă în afacerea Dreyfus, Zo-
curajos „un moment al conştiin­
ţei umane“, acelaşi lucru putem
spune şi despre figura titanică,
a vajnicului iubitor de oameni,
Henri Barbusse.
Generaţiile noastre îşi aduc
cu mindrie aminte de lupta dîr-
ză pe care a dus-o acest ste­
gar al umanismului, cu armele
talentului său, împotriva coş­
marului popoarelor — războiul.
te cu U.R.S.S., vor face ca să
rodească pentru totdeauna floa­
rea păcii.
H. FOGHFF
avocat
încredinţată Arianei Kunner.
Piesa, un imn închinat luptei
de eliberare de sub exploatare a
popoarelor, urmează să fie pre­
zentată spectatorilor în cadrul
Lunii prieteniei romîno-sovietice
şi a aniversării Marii Revoluţii
Socialiste din Octombrie.
Scenografia spectacolului e
-------t= 1= = © =L m ----------
*** Boli infecţioase — Voi II. Sub
redacţia prof. M. Voieulescu.
556 pag. — 40,10 lei, pînzat
A. WOLFSHAUT: Dermatozele copilu­
lui. @u o prefaţă a autorilor.
200 pag. — 26,60 lei pergamoid.
D OŢELE ANU, V. STANESGU : Pre­
pararea medicamentelor în fariTuw
de.
612 pag. — 38,10 Ici pînzat.
me dischinetice biliare (Biblioteca
medicală).
304 pag. -f 9 pag. (cu figuri) în
siguranţe fuzibite în instalaţii pînă
la 1.000 v. Traducere din limba
rusă.
116 pag. — 3,05 Iei.
C DA1GOVIGIU şi H. Dâ IGOVICIU;
Sarmizegetusa — Cetăţile şi aşe­
zările dacice din munţii Orăştieî.
(Monumentele patriei noastre).
72 pag. -f- 6 planşe în afara textu­
lui — 9 lei.
Cooperativa „Unirea“ din
ai muncii, o reuşită paradă a
modei pentru iemei şi bărbaţi.
jurnale. Au fost prezentate un
pentru bărbaţi, precum şi un
bogat sortiment de încălţăminte
şi diferite modele de coafură.
TRA1AN MOISE
corespondent