Page 2 - 1960-09
P. 2

Pag. 2                                                                                           DRL Ml, U SOC, Al; &MU LUI                                                                                                                           iMr. i7i>8

          HTOAT                                                                                               xpsqtmjtMfmmaBBasnumaoras ^ ^ s oTCT&sgss ^           awa^sîRrasaassîaaOT

^A^^A<^<^A/VS<^.?\?^/VVVV/VVV^ >>#V\^^vVWVVVVA/>A(V>f^A ^ A ÎV V S A A i                                                                                                                                         nn.
                                                                                                                                                                                         PORUMBULUI!ImimimiâL»Ll_|I¦¦I_ (TŢ~ K]BX«mu____^ __
                                                                                                                                                                                                                            •’I'lMlTgKKMaBffVaMJCngl IBP^/JJU^U3UTJaiJLai5g^f.~^4jm>IHIWJJ

                                                                                                                Af\/^VVAifsiVV\i>i/VVV' ./s#V'/S/VVVV/VVVVSiV'V\/V' <#VV‘'<^/'rf’WSrfV'»^WWS(,W ,<i<fv#WWS^M ^^'#VV'u<\i«a’\^s/W'ii>AifSi’'i^S^VV'u’VS<,V></VS/VN^VV>

Una din sarcinile importante care stă în faţa oamenilor muncii de la sate în perioada                                                                                                                      B© p© 46 ha«, peste

actuală este recoltarea şi însilozarea neîntîrziatâ a porumbului destinat hranei animalelor                                                                                                                2„!Tii>© feme pornitul® siloz
în perioada de stabulaţie. De modul în care este însilozat porumbul, depinde obţinerea unui
nutreţ de calitate, bogat în unităţi nutritive, care să asigure o hrană consistentă pentru ani­

male, precum şi creşterea productivităţii lor.                                                                                                                                                               In scopul obţinerii unei pro­            executat lucrările de însămîn-
                                                                                                                                                                                                           ducţii cît mai mari de porumb
       Perioada cea mai indicată pentru recoltarea şi însilozarea porumbului este atunci cind                                                                                                              de pe fiecare hectar, noi am a-            ţări şi de întreţinere a porum­
acesta se află în faza de coacere lapte-ceară. In majoritatea unităţilor socialiste- ale agri­                                                                                                             plicat acestei cuiburi întregul            bului pe parcela „La podul
culturii din regiunea noastră, porumbul se află in această fază. Prin urmare, el trebuie                                                                                                                   complex de măsuri agrotehnice.             C.F.R.“, care se întinde pe 15

recoltat şi însilozat fără întîrziere. Pentru a cunoaşte felul cum se desfăşoară această lu­                                                                                                                 In primul rînd am dat atenţia            ha. Aici porumbul pentru siloz
crare, redacţia ziarului nostru a organizat un raid.-anchetă.                                                                                                                                              cuvenită alegerii celui mai fer­           a fost cuitivat după trifoi, tot o
                                                                                                                                                                                                           til soi. Ne-am orientat, bunăoa­           plantă premergătoare bună pen­
        Publicăm mai jos constatările noastre.
                                                                                                                                                                                                                                                      tru porumbul siloz.

Undi© problem a ?îb.nsib Siozărai1lor                                                                                                                                                                      ră, încă din toamnă, să culti­               Insămînţarea s-a făcut pe
                                                                                                                                                                                                           văm porumb-siloz pe parcela                parcelele amintite, între 15 a-
este privită cu răspundere                                                                                                                                                                                 denumită „Lunca Albii“ (14 ha.)            prilie — 15 mai, folosindu-se
                                                                                                                                                                                                           unde cu un an în urmă fusese               numai sămînţă de porumb hi­
   In numeroase gospodării co­         schimb, adică 30 tone la zi. im­    stitiii un motiv. Gropile pot fi          La gospodăria agricolă de 'stat din Apolăul de Sus, raionul                           lucernă, plantă bună premergă­             brid, de mare productivitate.
lective problema însiiozărilor         portant este de arătat că po­       săpate, iar planul de însilozare     Sebeş, însilozările se desfăşoară din plin.                                                toare porumbului. Imediat du­
esie privită cu multă răspun­          rumbul este tocai şi însilozat la   poate fi realizat în întregime.                                                                                                 pă recoltarea lucernei am exe­               In ultimul timp, noi ne-am
dere. Consiliile de conducere, în­     numai cîteva ore după ce a fost     Organizaţia de bază din G.A.C.            IN CLIŞEU : Muncitorii Ilie Ghişe, Ioan Tănase, Schcnker,                             cutat arătura adîncă încorpo-              preocupat intens de pregătirile
drumate de către organizaţiile         tăiat din cîmp, păstrîndu-şi în     va trebui să combată cu tărie        'Martin şi Diontsie Mitrea, lucrînă de zor la tocatul porumbului.                          rînd în sol, odată cu arătura,             necesare însilozării porumbu­
de bază, au pregătit temeinic şi       felul acesta întreaga sa valoa­     tendinţa negativă a acelor co­                                                                                                  cîte 300 kg. superfosfat la fie­           lui, asigurînd în primul rînd
din timp această importantă ac­        re nutritivă.                       lectivişti care susţin să nu se      -------- ¦ . . —                                                         --------  —       care ha. In primăvară, înainte             spaţiile necesare pentru 3.400
ţiune. Ca urmare, s-au putut ob­                                           însilozeze tot porumbul însămîn-                                                                                                ca porumbul să răsară, pe a-               tone siloz. Cantitatea de 2.400
ţine rezultate bune.                      Suprafaţă cultivată de către     ţat în acest scop.                   Bunii gospodari se cunosc                                                                  ceastă suprafaţă s-a împrăştiat            tone porumb va fi însilozată în
                                       colectiviştii din Şibot cu porumb                                                                                                                                   1.400 kg. nitrocalcar. In "felul a-        gropi din ciment, iar restul în
   Aşa de pildă, gospodăria co­        siloz este de 20 ha. iar producţia     Colectiviştii din Cristur, raio­     Cinci gropi din ciment, curate,                  ga 3 vaci şi 15 viţele ce’ vor fi      cesta plantele au avut asigurate           silozul aerian care are o capa­
lectivă din satul Aurel Vlaicu,        la ha. este de 35.000 kg. Produc­   nul Hunedoara, acordă de ase­        văruite proaspăt, sînt în aştepta­                  cumpărate pînă la sfîrşitul anu­       cantităţi corespunzătoare de în­           citate de 1.000 tone şi care a
raionul Orăştie a însilozat pînă       ţia globaiă va fi deci de 700.000   menea o mare atenţie însilozări1!    re. Lingă ele, o tocătoare' recent                  lui, cele 800 tone de porumb-si­       grăşăminte chimice. Cind po­               fost construit recent. Paralel cu
acum circa 800 tone porumb în          kg. Aceasta este o cantitate ma­    porumbului. Ei au cultivat cu        scoasă din fabrică, se află pe                                                             rumbul a avut 3—4 frunzuliţe,              aceasta, au fost pregătite tocă-
iaza de coacere lapte-ceară, rea-      re. Pentru însilozarea ei sînt      porumb-siloz 10 hectare, îăcîn-      punctul de a începe lucrul. Gîţi-                   loz, împreună cu finul, trifoiul       s-a executat prima praşilă ma­             torile, atelajele pentru transpor­
lizînd aproape în întregime plă­       necesare circa 25 zile. S-ar pu­    du-i aceleaşi lucrări ca şi po­      va colectivişti racordează moto­                    şi alte furaje depozitate deja,        nual, pe rînduri, iar la scurt             ta t şi celelalte utilaje necesare.
nui de însilozare.                     tea pune întrebarea • nu va tre­    rumbului cultivat pentru boabe.                                                          le vor asigura o furajare cores­       timp după aceea o praşilă me­              In felul acesta am putut ca
                                       ce oare în acest interval de        Ca urmare, recolta este de peste     rul electric la cure'ntul de înaltă                 punzătoare.                            canică. Pe parcurs, cind a fost            imediat cind porumbul a ajuns
   In G.A.C. din Şibot au iost         timp faza de coacere iapte-cea-     40.000 kg. la ha. Pentru însilo­     tensiune. Motorul va pune, peste                                                           necesar, am mai executat încă              în faza de coacere lapte-ceară
însilozate de asemenea cantităţi       ră ? La aceasta colectiviştii       zarea porumbului. în faza de                                                                In apropierea spaţiilor de în­      o praşilă manuală şi două pra-             să începem recoltatul. Pînă în
însemnate de porumb în iaza de         s-au gîndit încă în primăvară.      coacere lapte-ceară, colectiviştii   cîteva ore, tocătoarea în funcţiu­                  silozare, colectiviştii din Turdaş     şile mecanice. In total, s-au              prezent am şi însilozat peste
coacere lapte-ceară. in această                                            şi-au cumpărat o maşină de to­       ne.                                                 au 16 ha. cu porumb pentru si­         făcut cinci praşile.
gospodărie colectivă, munca de         De aceea, ei au însămînţat po-      cat de la cooperativă, au săpat                                                          loz. In capătul satului, alte 14                                                  700 tone porumb. Şi, spre satis­
însilozare a tost organizată în        rumbul-siloz eşalonat in inter­     din timp gropile, au organizat          Ne aflăm în curtea gospodă­                      ha'. De pe fiecare hectar, aşa           Pe o altă parcelă, denumită
două schimburi, iar în fiecare         vale de 6-7 zile între o taria şi   echipele de lucru.                                                                       cum se apreciază, colectiviştii                                                   facţia noastră, am constatat că
schimb lucrează cîte 3 echipe:         alta.                                                                    riei colective' din Turdaş. Pre­                                                           „Deasupra satului“ (17 ha.), po­
una (de femei) ia tăiat porum­                                                Un fapt p tiv este şi acela       şedintele acesteia ne dă explica­                   vor re'colta pe puţin cîte 30 tone                                                de pe fiecare hectar din par­
bul în cîmp, a doua echipă lu­            Pînă aici toate sînt bune la     că ei s-au or..uitat să însămîn-                                                         de p'orumb pentru siloz. Pe une-       rumbul siloz a fost însămînţat
crează cu 4 atelaje la transpor-       G.A.C. Şibot. Există însă ?i ce­    ţeze porumbul pentru siloz în        ţiile. Aflăm că în cele cinci gropi                 1e locuri, recolta va ajunge la                                                   celele despre care am amintit
lul porumbului din cîmp la siloz,      va negativ. Acest „ceva este        imediata apropiere a locului de      vor intra 60 tone de porumb.                        40 tone.                               după orz de toamnă. După re­
iar a treia lucrează la maşina de      tendinţa unor colectivişti de a     însilozare. In acest fel, au scur­                                                                                                                                         se obţine o producţie de peste
tocat şi la umplutul gropilor de       lăsa o parte din porumbul des­      tat timpul de transport şi au re­    Preşedintele ne conduce spre alte                      In dimineaţa zilei de 29 au­        coltarea orzului, pe această su­
siloz. In felul acesta, colectiviştii  tinat pentru însilozare să se coa­  dus cheltuielile de zile-mtmcă       gropi. Sînt 11 la număr. Capaci­                    gust, au ieşit la tăiatul porum­                                                  60 000 kg. la ha. Vom recolta
                                       că. Ei motivează că nu au gropi     pentru însilozare.                                                                       bului două echipe de colectivişti,     prafaţă s-au însăm înţat lupini.
însilozează cîte 15 tone pe                                                                                     tate to ta lă : 740 tone. Acestea                   fiecare echipă fiind alcătuită                                                    deci în total, de pe cele 46 ha.,
                                       suficiente. Aceasta nu poate con­      Lucrările de însilozare ale po­                                                       din 8 persoane. Pe măsură ce           Pînă în toamnă, lupinii s-au
                                                                                                                urmează să fie arse, apoi dezin­                                                                                                      peste 2.760 tone porumb-siloz.
   Nu numai cantitate,                                                     rumbului se desfăşoară în bune       fectate. Sînt orînduite simetric,                   porumbul se tăia, căruţele pre­        dezvoltat producînd o mare can­
          ci şi c a lita te                                                                                     în aşa fel ca după umplere, trac­                   gătite' din vreme au început să                                                   Iată rodul aplicării întocmai a
                                                                           condiţiuni şi în gospodăriile co­                                                        transporte recolta la tocătoare.       titate de masă verde. Odată cu
 ' De cîteva zile s-a început re­ stă lucrare se face la Bîrcea cît                                             torul să poată presa porumbul                                                                                                         regulilor agrotehnice înaintate
coltatul şi însilozatul porumbu­ se poate de rudimentar, printr-o          lective din Spini, Balomir şi în                                                            însilozarea porumbului la           arătura adîncă, lupinii au fost
                                                                                                                însilozat.                                          gospodăria colectivă din Turdaş,                                                  şi a preocupării întregului nos­
                                                                           altele din raionul Orăştie, Daia,       Colectiviştii din Turdaş au                                                             încorporaţi în sol ca îngrăşă->
                                                                                                                                                                    a început. Oamenii, harnici, au                                                   tru colectiv de muncitori faţă
                                                                           Reciu şi Cîlnic din raionul Se­      chibzuit bine. La cele 50 de vaci,                                                         mint verde. Suplimentar, la fie­
                                                                                                                8 jumnei şi 34 viţei cît au în pre­                 calculat din vreme totul, au pre­                                                 de asigurarea unui nutreţ mu­
                                                                           beş.                                 zent si ia care se vor mai adău-                                                           care hectar de teren s-a încor­
                                                                                                                                                                                                                                                      rat de calitate pentru cele 200
                                                                                                                                                                                                           porat şi cîte 20 tone gunoi de
                                                                                                                                                                                                                                                      vaci de lapte şi 300 capete ti­
                                                                                                                                                                                                           grajd- Şl porumbului de pe a-
                                                                                                                                                                                                                                                      neret bovin pe care gospodă­
                                                                                                                                                                                                           ceastă parcelă i s-au aplicat
                                                                                                                                                                                                                                                      ria le va avea la sfîrşitul aces­
                                                                                                                                                                                                           două praşile manuale, pe rînd,
                                                                                                                                                                                                                                                      tui an.
                                                                                                                                                                                                           şi trei praşile mecanice.
                                                                                                                                                                                                                                                                   VIOREL ŞANDRU
                                                                                                                                                                                                              Tot în perioada optimă s-au
                                                                                                                                                                                                                                                               directorul G.A.S. Apoldul de Sus9*2

                                                                                                                                                                                                           Pînă rin d se mai aşteaptă?

lui şi la secţia Bîrcea, aparţi-       simplă călcare cu piciorul a po­                                                                                             gătit condiţiile necesare re'aliză-       Experienţa ne-a dovedit nu odată        făcut măcar lucrările necesare înce­
nînd gospodăriei agricole de stat      rumbului tocat şi aşezat în gropi.                                                                                        .. ..xii întocmai, a planului ce şi l-au  că porumbul însilozat în faza de coa­      perii însilozării? Se va putea asigu­
din Gălan. Este demn de remar­         Prdcedînd în ieluf acesta, în si­                                                                                                                                   cere lapte-ceară. este un furaj valoros.   ra oare însilozarea porumbului în faza
cat că la această secţie se folo­      loz vor rămîne mari cantităţi                                                                                                stabilit cu privire la însilozări.     Animalele hrănite cu nutreţ murat se       de coacere lapte-ceară dacă se mai tă­
sesc din plin la recoltat toate        de aer care vor face ca în scurt                                                                                                                                    îngraşă bine, iar vacile sporesc sim­      răgănează mult începerea acestei lu­
torţele existente şi că tocătoarea     timp porumbul însilozat să se                                                                                             f  ZR  ăm          -50-  urmă             ţitor producţia de lapte.                  crări ? Desigur că nu.
funcţionează fără întrerupere.         mucegăiască, să capele un gust
Drept rezuitat, pînă în ziua de        neplăcut şi deci să nu fie folo­                                                                                                     aşi în                            Deşi acest lucru a devenit un fapt         Tovarăşii din conducerea gospodăriei
29 august, au şi fost însilozate       sit de animale.                                                                                                                                                     în general cunoscut, totuşi mai există     colective afirmă că nu vor putea înce­
peste 400 tone porumb din cele                                                  Colectiviştii ‘din Turdaş au început recoltatul porumbului                             Pregătirile pentru însilozări       în multe gospodării colective tendinţa     pe însilozarea decît peste 10 zile, din
680 cît este planificat a se rea­         Dezinteres total există aici şi  pentru siloz. Producţia medie la hectar este de peste 30 tone.                           în raionul Haţeg sînt mult ră­         de nepăsare fată. de acţiunea de însi­     cauză că nu sînt săpate gropile. Ju­
liza anul acesta.                      în ce priveşte curăţirea gropilor                                                                                            mase în urmă. Pînă mai acum            lozare. Ba mai mult, există şi tendinţa    decind după viteza zilnică de însilo­
                                       pentru siloz. In cele mai multe          IN CLIŞEU: O echipă de colectiviste recoltînd porumbul                              cîteva zile pe întregul raion, din     dăunătoare de a se tărăgăna însiloza-      zare pe care o pot realiza, ar însem­
   Pînă aici toate par a fi bune.      din ele se află murdării, var       pentru siloz.                                                                            21.000 m. c. spaţiu necesar pen­       rea pînă porumbul ajunge în faza de        na atunci ca ei să nu termine însilo­
Dar, la secţia din Bîrcea a            stins, bucăţi de lemn, borhot din                                                                                            tru însilozări au fost realizaţi       coacere deplină, cu scopul de a se         zările numai pe la jumătatea lunii oc­
G.A.S. Gălan nu se acordă su­                                                                                                                          =sis8as=     doar 4.098 m. c., ceea ce re­          recolta pentru boabe. Aşa se explică       tombrie, bineînţeles dacă ie va permite
ficient interes faţă de pregătirea     anul trecut, alterat etc. Or, în                                                                                             prezintă doar 19, 51 la sută fa­       faptul că în multe gospodării colective    şi timpul. Or, e cunoscut faptul că
unui siloz de calitate pentru a-                                                                                                                                    ţă de plan.                            nu a început însilozatul porumbului        porumbul nu va aştepta în faza de
nirnale.                               asemenea condiţii de însilozare                                                                                                                                     deşi el a ajuns în stadiul de coacere      coacere lapte-ceară pînă atunci.
                                       nici nu poate fi vorba de cali­                                                                                                 Dacă la G. A. S. Sîntămăria         lapte-ceară, iar în altele se însilozează
   La locul unde se face tocare-a      tate.                                                                                                                                                               numai porumbul de pe locurile unde a          In raionul Sebeş mai sînt şi alte gos­
şi aşezarea porumbului în gropi,                                                                                                                                    Orlea lucrările de însilozare se       băltit apa, aşa cum se face la G.A.G.      podării colective care pînă la data de
am constatat fapte care nu pot            Aceste neajunsuri se datoresc                                                                                             desfăşoară în aceste zile din plin,    Miercurea. Se poate spune că în aces­      29 august nu începuseră lucrările de
să bucure cîtuşi de puţin. Po­         în primul rînd lipsei de răspun­                                                                                             în majoritatea gospodăriilor a-        te gospodării se însilozează mai mult      însilozare. Printre acestea se numără
rumbul ce se transporta cu ca­                                                                                                                                      gricole colective din raionul Ha­      mohor decît porumb.                        cele din satele Apoldul de Jos, Doştat,
mioanele din cîmp, era recoltat        dere cu care tov. ing. Anton                                                                                                 ţeg acţiunea de însilozare încă                                                   Boz, Draşov, Gusu, Păuca, Pelreşti,
                                                                                                                                                                    nici n-a început.                         G.A.S. din Gîrbova, raionul Sebeş,      Roşia de Secaş şi altele. P» întreg ra­
de două-trei zile, uscat, cu foar­     Varga, responsabilul cu baza fu­                                                                                                                                    are planificat să însilozeze o cantitate   ionul Sebeş se însiiozase pînă la a-
                                                                                                                                                                                                           de 48 vagoane porumb. Golectiviştii au
te mari cantităţi de buruieni,         rajeră a secţiei, priveşte sarci­

scăieţi etc. Dintr-un asemenea         nile ce-i sînt încredinţate, sla­

                                       bului control exercitat de con­

                                       ducerea secţiei şi în acelaşi timp

 porumb, care pierduse cea mai         lipsei de organizare a muncii la    Rezultate sub posibilităţi                                                                                                      cultivat 16 hectare cu porumb pentru       ceastă dată în gospodăriile colective
 mare parte din unităţile nutriti­     executarea acestei lucrări im­                                                                                                                                      siloz şi în afară de aceasta mai au        doar cantitatea de 650 tone ţaţă de
 ve, este de la sine înţeles că        portante.                             Consiliul de conducere al gos­     sfeclă, floarea-soarelui etc.). Ni­                 aşa — sînt şi mai găsim. Dar           5 hectare cu porumb, care fiind însă­      28.000 tone cît e planificat să se rea-i
 nu se poate obţine un nutreţ de                                           podăriei colective din Vinerea       meni nu este împotriva însiloză­                    cu scuzele vitele nu se pot hră­       mînţat tîrziu, nu va ajunge la ma­         Uzeze. Mai trebuie amintit că din can­
, calitate. In ceea ce priveşte eli­      Starea de lucruri de la Bîrcea   cunoaşte importanţa însilozării      rii maselor verzi din categoria                     ni. De acest lucru trebuie să-şi       turitate. Prin urmare, în total, au de     titatea însilozată, porumb e foarte pu-i
 minarea aerului din siloz, acea­      va trebui lichidată în cel mai      porumbului. Se pare, însă, că        celor arătate mai sus. Indicaţia                    dea bine seama atît consiliul de       însilozat porumbul de pe 21 hectare.       ţin, restul fiind lucernă sau trifoi.
                                       scurt timp.                         în această gospodărie nu este        este, însă, ca acestea să fie în­                   conducere al gospodăriei cît şi        Se pune întrebarea : Gînd se vor ter­
                                                                           îndeajuns de cunoscut faptul că      silozate peste sarcinile de însi­                   celelalte organe de conducere          mina lucrările de însilozare în aceas­        In gospodăriile colective din Beriu,
                                                                                                                                                                    de aici.                               tă gospodărie colectivă dacă pînă acum     Rîpaş, Săraca şi altele din raiontil O-
                                                                                                                lozare a porumbului.                                                                       nu s-a însilozat nimic şi nici nu s-au     răştie, lucrările de însilozare a porum­
                                                                                                                                                                                                                                                      bului sînt de asemenea neglijate.

                                                                           recoltarea şi însilozarea porum­ În gospodăria colectivă din

                                                                           bului trebuie făcute în perioada Vinerea s-a acordat puţină aten­                                                       C O N € SL U 71
                                                                           optimă, în faza de coacere lapte- ţie nu numai întreţinerii porum­

                                                                           ceară, şi că practic, această pe­ bului pentru siloz, ci şi pregăti­

                                                                           rioadă, durează foarte puţin         rii din vreme a spaţiilor de în­                           Din constatările lăcute pe      nei hrane îndestulătoare şi                temeinic şî pe bază de calcule
                                                                           timp.                                silozare.                                               teren reiese că în acele unităţi   consistente pentru animale.                însemnătatea însilozării po­
                                                                                                                                                                        socialiste ale agriculturii unde                                              rumbului.
                                                                              Colectiviştii din Vinerea şi-au      In medie, pentru cele 1.650                          conducerile şi organizaţiile de       Se observă că în multe u-
                                                                           prevăzut să cultive în acest an      tone prevăzute a se însiloza.                           partid au manifestat preocu­       hităţi porumbul pentru siloz                  Se constată, de asemenea,
                                                                           40 ha. cu porumb pentru siloz.       sînt necesare spaţii cu o capaci­                       pare faţă de pregătirea însi­      n-a fost întreţinut în bune                că în unele locuri deşi porum­
                                                                           Planul a fost respectat. Nu s-a      tate totală de 2.500 m.c. La ora                        lozării, aceasta a început la                                                 bul a ajuns în faza de coacere
                                                                                                                                                                                                           condiţiuni agrotehnice. Sînt               lapte-ceară, totuşi însilozările
                                                                                                                                                                                                           apoi cazuri cînd porumbul
                                                                                                                                                                        timp şi se desfăşoară în bune pentru siloz se recoltează dar nu încep încă pe motivul că
                                                                           respectat insă obligaţia ca cele actuală, coleotviştii din Vinerea

                                                                           40 ha. să fie prăşite la timp,       au pregătită o singură groapă                           condiţiuni. Ca urmare, în nu­      nu se însilozează decît după               nu sînt săpate gropile şl nu
                                                                           măcar de doiiă ori. La 20 ha.        peiîtrii siloz, cu un volum de                          meroase gospodării de stat şi      trei-patru zile, pierzîndu-se              ar exista utilajul necesar. A-
                                                                           s-a făcut o singură praşilă, iar     200 m.c. Gînd vor săpa colecti­                                                            astfel valoarea nutritivă.                 semenea motive sînt cu totul
                                                                           la alte 20 ha. nici una. Ge re­      viştii de aici şi restul de spaţii,                     colective s-au însilozat mari
                                                                           coltă vor obţine colectiviştii din   e greu de precizat De fapt, la                          cantităţi de porumb, iar cali­        In unele gospodării colecti­            neîntemeiate. Faptul că însi­
                                                                           Vinerea, mai ales de pe cele 20      Vinerea nu ş-a întreprins nimic                         tatea însiiozărilor este cores­    ve se manifestă tendinţa dău­              lozările nu încep la timp se
                                                                           ha. .neprăşite, este uşor de înţe­   nici pentru a însiloza porumb                           punzătoare indicaţiilor date.      nătoare de a nu se însiloza                datoreşte comodităţii de care
                                                                                                                                                                                                           porumbul, pe motiv, că s-a
                                                                                                                                                                           Se constată însă, în acelaşi    dezvoltat deosebit de bine şi că           dau dovadă unele conduceri
                                                                                                                                                                        timp, o serioasă rămînere în                                                  ale unităţilor agricole socia­

                                                                           les... In cel mai bun caz, ei vor în spaţiul ce-1 au pregătit. In a-                         urmă în unele gospodării de trebuie lăsat pentru boabe. liste şi unii ingineri agro­

                                                                           obţine în total de pe cele 40 ha., ceastă problemă, colectiviştii din                        stat şi colective. Această ră­ Astfel de tendinţe trebuie com­ nomi.

     __ Ce ne facem soro ? Trebuie să ne luăm tălpăşiţa că vor             o cantitate de circa 1.000 tone      Vinerea au şi o scuză : tocătoa­                        mînere în urmă se datoreşte        bătute cu toată tăria de către                Tinînd seama de faptul că
                                                                           porumb masă verde. Tov, ing.         rea, înmandată de mai multă                             faptului că organizaţiile de       organizaţiile de partid, de că­            timpul este înaintat şi că se
să pună peste noi siloz.                                                   Glddeămu de la această gospo­        vreme, nu le-a sosit nici acum,                         partid, sfaturile populare, con­   tre organele de partid şi de               apropie campania însămînţă-
     _ţe speria degeaba! Aşa cum presează ei silozul... nu                 dărie colectivă, susţine că dife­    aşa cum nu le-a sosit nici ba­                                                             stat raionale.                             rilor de toamnă, se impune ca
                                                                           renţa pînă la 1.650 tone (citeşte    toza trimisă la S.M.T. Orăştie                          ducerile unităţilor socialiste şi                                             sarcină organelor de partid şl
ni 'se întîmplă nimic. Putem sta liniştite pe fundul bazinului.            planificat), va îi acoperită cu      de mai bine de două luni pentru                         inginerii agronomi mi privesc        Organizaţiile de partid sînt             de stat să ia măsuri pentru
                                                                           cantităţile de masă verde prove­                                                             cu destulă răspundere această      datoare să intensifice mai mult            urgentarea lucrărilor de însi­
                                                                           nite de la alte plante (colete de    transformare.                                           sarcina de mare importanţă         munca politică în rîndu! co­               lozare a porumbului.
                                                                                                                   Scuze — dacă le putem numi                           ce le revine în asigurarea li­     lectiviştilor, să popularizeze
   1   2   3   4   5   6   7