Page 21 - 1960-09
P. 21
r V«
PROLETARI DIN TOATE TARIZE, V~NITI-VA! Aprobare deplină faţă de politica
eooooooeooooooooooo9soeoooooooooooooor90ooooooooooooooo®oooo©ooooooe^o<3oeoooo©ooooóoooooooooooooooooooooo(?poooo oo
externă a sfatului nostru
*>00-000000-0000 0000 OO00*000000-0000 0-00-00-00-00-00-00-00 ccoaoo 00-00 00 00 ooooo-ooc
faţa oamenilor muncii, deputaţii prezintă dări de seamă
asupra hotâririlor sesiunii Marii Adunări Naţionale
Aim! XI! Nr. 1773 Miercwr« 7 septem brie I960 Adunarea oamenilor muncii
CU ACELEAŞI AGREGATE, Tinere Ştirile zilei din oraşul Deva
fruntaşe
îY ndîl epl| i6 ni0 ndţS ritmi©c în muncă Bază de recepţie Sute de muncitori şl intelec vecinătate, pace şî prietenie între externă a partidului şi guvernu
pianul de product tuali. locuitori ai oraşului Deva, popoare. Oamenii muncii pre lui nostru, politică înţeleaptă de
frwnifîaşă au umplut ieri pînă la refuz sa zenţi în sală au aplaudat înde pace şi înţelegere între popoa
Cu un an în urmă ziarul a productiv din cauza lipsei de fier la cinematografului Filimon Sîr- lung hotărîrea sesiunii extraordi re. Pentru noi, pacea este o ne
criticat prin coloanele sale o vechi se ridică la numai 17 in In raza de activitate a bu. Frâu aici oameni de toate nare a Marii Adunări Naţionale cesitate vitală“.
seamă de lipsuri din munca oţe- semestrul 1. In perioada cores bazei de recepţie din Al vîrstele, veniţi să asculte darea ca delegaţia romînă la cea de-a
larilor de la O. S. M. nr. 2 a punzătoare a anului trecut, ci ba lulia sini: cuprinse 8 de seamă prezentată de tovară 15-a sesiune a Adunării Generale Cu aplauze furtunoase, parti
Combinatului siderurgic Hune fra a fost de 71. gospodării colective. Cu ele şul dr. Ion Moza — deputat în a O.N.U. să fie condusă de către cipanţii la adunare au aprobat
doara. S-a arătat atunci că da s-a contractat anul acesta Marea Adunare Naţională, asu cel mai iubit fiu al poporului o moţiune adresată Comitetului
torită deficienţelor în ce priveş Principalul factor însă care a 52.000 kg. griu. Pînă ieri, pra raportului tovarăşului ftostru, tovarăşul Gheorghe Central al Partidului Aluncito-
te folosirea fondului de timp ca dus la succesele amintite a fost întreaga cantitate con Gheorghe Gheorghiu-Dej, pri Gheorghiu-Dej. resc Romîn, Consiliului de Mi
lendaristic, mersul cuptoarelor, preocuparea faţă de iniţiativele tractată a fost predată vind situaţia internaţională şi Numeroşii vorbitori care au niştri şi Prezidiului Marii Adu
regimul termo-telmic, întreţine noi ale oamenilor. Sub îndru bazei de recepţie. politica externă a statului nos luat apoi cuvînful, au sprijinit nări Naţionale, moţiune în care
marea organizaţiei de partid, tru. Vorbitorul a fost în repetate cu tărie politica de pace a sta sprijină politica externă a statu
Printre primele G.A.C. rînduri întrerupt de aplauzele tului nostru. Profesorul Octa lui nostru şi urează succes de
rea agregatelor, ^ conducerea sec care au livrat in întregime puternice ale celor prezenţi în vian Floca, inginerul Vasile Po plin delegaţiei poporului roniîn
obligaţiile contractuale se sală, care aprobau astfel politica pa, învăţătoarea Eufrcsina Un la cea de-a 15-a sesiune a Adu
oţel ar ii au reali Din experienia ţiei a trecut la numără cele din Berghin externă de pace şi coexistenţă gurean şi ceilalţi vorbitori, au nării Generale a O.N.U.
zat indici de u- luarea unor mă şi Alba lulia. Ele au tran paşnică promovată de partidul salutat cu bucurie hotărîrile se
sportat la bază. 16.000 şi şi statul nostru. „Asigurarea vii siunii extraordinare a Marii A- Im « rasu l
tilizâre cu mult colectivelor !runfaşe suri, care, odată OLIVIA DINIŞONI respectiv 13.000 kg. griu. torului luminos al patriei — a dunări Naţionale.
sub posibilităţi aplicate, au dus spus vorbitorul — reprezintă o- „Noi medicii, — a spus dr. Alba lu lia
colectivistă in G.A.C. „Filimon Şcoaîa îşi aşfîeapfiă biectivu! principal a! politicii ex Victor Popovicl, care luptăm să
le existente, ceea la o considera Sirbu-1 din Pesteniţa. Ea este terne a! partidului şi guvernului redăm societăţii oameni sănă Duminică dimineaţa, peste 600 de
una dintre tinerele cu cele mai elevii nostru“. Tov. Ion Moza, a vor toşi, vom lupta cu toate puterile oameni ai muncii din oraşul Alba lu
ce a dus la nerealizarea angaja bilă sporire a productivităţii multe zile-nmncă realizate in bit pe larg despre eforturile par împotriva războiului. Ca medic, lia şi satele din împrejurimi au umplut
mentului anual. agregatelor. acest an, la diferite lucrări în La Şcoala medie mixtă tidului şi guvernului ţării noas am convingerea că numai poli sala Casei raionale de cultură. Cei
gospodărie. din Petroşani, pregătirile tre pentru statornicirea de rela tica de pace, de coexistenţă paş prezenţi au ţinut să participe la înttl-
în urma criticii ziarului, prin Printre acestea putem aminti pentru noul an şcolar s-au ţii de colaborare cu ţările balca nică. asigură dezvoltarea ştiin nirea cu deputatul in /'tarea Adunare
măsurile luate, situaţia s-a îm noul procedeu de încărcare a terminat. Şcoala a fost zu nice. Asistenţa a primit cu vii ţei, artei şi culturii". Naţională, tov. Grigore Mureşan. Gu
bunătăţit mult, colectivul sec cuptoarelor, prin introducerea grăvită. iar mobilierul re acest prilej, tov. Grigore Mureşan, a
ţiei respective ajungind să lu minereului pc vatră. Acest lucru parat. Pentru clasele I-VII, aplauze noile propuneri ale ţă „Ca profesoară şi mamă, a prezentat o dare de seamă asupra lu
creze încă din luna noiembrie a dus Ia scurtarea duratei de a- s-au primit deja peste rii noastre menite să ducă la spus tovarăşa Ileana Doroga, crărilor sesiunii extraordinare a Alarii
1959 la nivelul sarcinilor de 2.500 de manuale, care vor dezvoltarea relaţiilor de bună aprob din toată inima politica Adunări Naţionale.
justarc cu mai mult de o ju fi împărţite elevilor în
plan stabilite pentru acest an. e mod gratuit. Laboratorul iţm i După cea trecut în revistă succese
Experienţa acumulată în trimes mătate de oră, timp cîştigai pen şcolii, a fost dotat cu noi le obţinute de poporul nostru in opera
materiale didactice, parte de construire a socialismului, tov. Gri-
trul II! 1959 a fost de mare tru producţie. Pe lingă acestea, din ele fiind confecţionate gcrc Mureşan, a prezentat in darea
de elevi prin muncă pa de seamă problemele dezbătute de
iolos oţelarilor care au păşit în au fost evitate perforările, deci triotică. IA PEÎRO SAN M.A.N., în legătură cu situaţia interna
noul an cu hotărîrea de a spori economii la cheltuielii? d? repa ţionala şi politica externă a Republicii
cit mai mult indicii de utiliza raţii şi sute de tone oţel în plus. Pentru şcoala de meserii Populare Romîne. Vorbitorul a subli
re ai cuptoarelor. Despre acest cu profil de gospodărie şi niat faptul că din Raportul prezentat
In vederea menţinerii mersu secţie de croitorie, care rie tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
lucru vorbeşte şi angajamentul lui constant a! agregatelor, s-a funcţionează pe Ungă şcoa sc desprinde clar politica statului nos
lor de a elabora peste plan la medie, au fost procura tru, care luptă neabătut pentru menţi
te materiale în valoare de nerea şi consolidarea păcii în lumea
33.000 tone oţel. trecut la organizarea flăcării in VALERIA ŞOLDEA peste 3.000 lei. Luni după-amiază a avut loc în sporim continuu producţia de cărbuni întreagă.
Acum, la sfîrşitul a 8 luni de cuptoare, prin modificarea para ţărancă muncitoare întovă sala clubului C.0-V..1. din Petroşani o cocsificabili şi energetici, să ridicăm
metrilor de abnre. Prin reglarea Cor-ceri sim fonic entuziastă adunare a intelectualilor din productivitatea muncii. Dorinţa noas Participanţii la această întilnire şi-au
activitate, se constată să anga automată a injectoareior a fost răşită. împreună cu familia sa, oraş în cadrul căreia tov. loan Barna, tră de pace, hotărîrea noastră fermă exprimat adeziunea totală faţa de po
jamentul e aproape îndeplinit, pus la punct regimul termo-feh- Ieri seară a avut loc in deputat in Marea Adunare Naţională, de a traduce în viaţă politica înţeleap litica externă a partidului şi guvernu
că recordurile au fost doborîte nîc. Toate acestea au dus fa este fruntaşă în muncile agri sala ,,7 Noiembrie“ din o- a făcut o amplă dare de seamă asu tă a partidului de creştere continuă a lui nostru. Ei au aplaudat îndelung
unul după altul. cole si obşteşti. raşul Brad un concert sim pra lucrărilor sesiunii extraordinare a buneistări a poporului nostru, ne-o ex pentru pace şi coexistenţă paşnică.
A. JURCA fonic dat de către orches Marii Adunări Naţionale. La adunare primăm prin îndeplinirea şi depăşirea
in d ic i rsem aisnî'iliiîfi in tra filarmonicii din Arad. au participat ingineri şi tehnicieni, pro sarcinilor ce ne revin in dezvoltarea In cadrul adunării au luat cuvîntul
s (Continuare in pag. 3-a) Concertul la care şi-a dat fesori, jurişti, medici, actori. industriei carbonifere in ţara noas tov. Mihai Dobîrtâ, preşedintele G A.U.
istoria ofeiariei concursul şi renumitul vio tră".
Atent cuvensta insiiozaru lonist Ştefan Ruha, a fost In darea de seamă pe care a pre Cîstei, care în numele colectiviştilor, a
In oţelării, activitatea colecti condus de dirijorul Jan zentat-o, tov. Ioan Barna a vorbit Tov. Emil Stoica, dr. Victor Maio- exprimat hotărîrea de a munci cu tot
velor e cel mai bine exprimată Hus Hugo. Concertul s-a despre politica externă a R.P.R., poli rescu, care au luat cuvîntul, şi-au ex
în cantitatea de metal produsă bucurat de mult succes. tică de pace şi coexistenţă paşnică. primat adeziunea totală faţă de poli mai mult spor pentru înflorirea patriei
pe unitatea de suprafaţă, respec Vorbitorul a fost deseori întrerupt de tica externă a statului nostru, bucuria
tiv prin indicii de utilizare. Fă- Îbî sprijinul aplauzele puternice ale asistenţei, ca că delegaţia R.P.R. la apropiata cesiu noastre dragi. El şi-a exprimat convin
re în acest fel a aprobat deplin po- ne a Adunării Generale a O.N.U.. va fi
cînd o comparaţie între indicii cerceflăi’onlor lilica externă a statului nostru, efortu condusă de Invarăştil Gheorghe Glieor- gerea că delegaţia ţârii noastre la cea
rile depuse de guvernul ţării noastre gbiu-Dej. de-a 15-a sesiune a Adunării Generale
realizaţi în semestrele 1 ale fi La staţiunea experimen pentru crearea în Balcani a unei zone
nilor 1959 şi 1930 se constată a păcii. In darea de seamă s-a arătat ,.Gu gîndul la victoria forţelor pă a O.N.U. in frunte cu tovarăşul Gheor
tală pomicolă Geoagiu, printre altele că participanţii la sesiu cii — a spus tov. Florica Man, di ghe Gheorghiu-Dej, va aduce o contri
că în acest an, pe fiecare m.p. lin faza optimă pînă ieri peste 1.200 tone de porumb, nea extraordinară a Morii Adunări Na rectoare a şcolii elementare nr. I din
vatră cuptor şi zi calendaristică, lucerna, trifoi şi alte furaje. s-au desfăşurat de curind ţionale, au întâmpinat cu ovaţii pro oraş — urez din toată inima delega buţie importantă îa înfăptuirea dezar
s-a produs cu 1.730 tone oţel Pentru asigurarea unei hrane con lucrările sfatului ştiinţific punerea făcută de tovarăşul Ion ţiei poporului nostru în frunte cu to mării generale şi totale.
mai mult decît în anul trecut. sistente şi ieftine celor 500 bovine ale IOAN CRISTIAN Gheorghe Maurer co delegaţia R.P-R. varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ini
Succesul apare mai evident dacă gospodăriei de stat din Petreşti, au lărgit. Aici au participat la cea de-a 15-a sesiune a O.N.U. să moase şi depline succese la cea de-a In cuvîntul lor, tov. Nicolae Demco,
ţinem seamă că a fost realizat fost cultivate pe lingă alte plante fu corespondent fie condusă de călre emul care întru 15-a sesiune a Adunării Generale a
ir condiţiile unui plan majorat rajere şi 80 ha cu porumb siloz. Zi delegaţi din unele G.A.C. chipează în modul cel mai desăvîrşit O.N.U. preşedintele tribunalului popular raio
cu aproape 40.000 tone, că in lele trecute, constatîndu-se că porum O tendinţă dăunătoare aspiraţiile poporului romîn şi voinţa nal Alba, Gheorghe Faur, maistru la
dicele planificat a fost depăşit bul siloz a ajuns în faza de coacere şi G.A.S. din regiunea sa de pace — tovarăşul Gheorghe Cu un entuziasm deosebit, participan Atelierele centrale „Ardealul“ şi Victor
cu 13,1 la sută. hple-ceară, s-a început recoltarea şi Colectiviştii din Pricaz, au planificat Gheorghiu-Dej. Prin aplauze prelungite, ţii la adunare au adoptat o moţiune Păşteanu, deputat în sfatul popular
iusilozarea lui. sa însilozezc în acest an 2.000 tone de noastră şi regiunile Stalin participanţii la adunare s-au alăturat adresată C.C. al P.M.R., Consiliului raional, şi-au exprimat încrederea în
Aceste realizări, care au de diferite furaje, din care cea mai mare hotâririlor adoptate de Marea Adunare He Miniştri şi Prezidiului Marii Adu politica externă a statului nostru, po
terminat elaborarea a peste- Din cantitatea de 2.000 tone furaje ¦parte porumb-siloz. Dar, cu toate că şi Timişoara. Cu acest pri Naţională- nări Naţionale a R.P.R. în care îşi litică de pace şi coexistenţă paşnică.
34.500 tone oţel peste plan în planificată a se însiloza, s-au realizat porumbul pcntiu siloz a ajuns în faza exprimă adeziunea deplină faţă de po
piua în prezent peste 800 tone. Cele optimă de recoltare, însilozarea lui lej, s-a discutat planul te Au luat apoi cuvîntul numeroşi inte litica externă a statului nostru, urînri Adunarea a adoptat o moţiune către
întîrzic Pînă ieri, colectiviştii din Pri lectuali. „Susţinem cu tărie politica ex succes deplin delegaţiei poporului ro
matic pe 1961 şi planul de ternă a statului nostru — a spus tov. mîn în frunte cu tovarăşul Gheorghe C.C. al P.M.R., Consiliul de Miniştri
perioada 1 ianuarie—! septem mai bune rezultate în munca de inşi- caz n-au însilozat decît 120 tone, pen Petru Roman — director tehnic al şi Prezidiul Marii Adunări Naţionale
brie a.c. sînt rezultatul unei lozări le-au obţinut lucrătorii de la tru că unii dintre ci mai au tendinţa perspectivă al staţiunii. G.C.V..I. Pentru aceasta vom lupta să Gheorghiu-Dej la cea de-a 15-a sesiu a R.P. Romîne.
munci însufleţite la care a par trupurile G.A.S. din Vingard, Petreşti greşită Ic a păstra pentru boabe po
ticipat întreg colectivul, ince- şi Cilnic. rumbul destinat îiisilo/ării. Participanţii la sfatul ne a Adunării Generale a O.N.U.
pînd cu topitorii! 5 şi siîrşind
cu şeful secţiei. 1.200 tone furaje Consiliul de conducere şi organizaţia ştiinţific au făcut propu
însiiosate de partid din gospodărie trebuie să ia neri valoroase în vederea
Trebuie menţionat totodată că măsuri eficiente pentru a combate a-
în acest an, secţia a fost mult Colectiviştii din satul Aurel Vlaicu ccastă tendinţa, sa explice colectivişti îmbunătăţirii, şi definiti
mai bine aprovizionată decît în lucrează intens în aceste zile la însi- lor că numai recoltîivl porumbul siloz
anul trecut. Este suficient să a- lozarea ultimelor furaje necesare celor în faza de coacere lapte-cearâ, de pe vării planului tematic şi
mintim că numărul orelor în 133 bovine ale gospodăriei. Din canti întreaga suprafaţă destinată acestui
care cuptoarele au staţionat ne tatea de 1.400 tone planificată a se în sccp, se va putea asigura o hrană în de perspectivă.
siloza colectiviştii tic aici au însiloza t destulătoare şi de calitate pentru ani
malele gospodăriei, şi, în acest fel, o 9 9 Secţia-şcoalâ 44 oi n i ţ i a t i v
producţie spori1i di* lapte şi carne.
Statul nostru democrat-popu Sub conduce Astfel s-a năs Fiind o formă nouă de ridicare
lar depune eforturi susţinute a nivelului profesional şi cultu
pentru înzestrarea economiei cu rea unor ingineri TIBF.RfU FRANK FURI cut iniţiativa or ral al muncitorilor cu nivel ds
maşini şi instalaţii dintre cele şi tehnicieni cu pregătire deosebit, alegerea te
mai perfecţionate, realizate la o vastă experi secretar al Comitetului orăşenesc ganizării „sec melor nu a fost un lucru uşor.
nivelul tehnicii mondiale. In ul- enţă în muncă de partid Hunedoara ţiei - şcoală“, un In elaborarea temelor pentru fi
limii ani, au fost puse în func care au studiat xarea programului, un ajutor
/ ţiune în cadrul Combinatului si curs care să ai deosebii l-au dat inginerii sec
derurgic din Hunedoara un nu bă asemănare ţiei O.S.M. I, oara au pornii de
măr însemnat, de agregate : fur în diferite ţări şi în special în cu universităţile populare, dar la considerentul că universitatea
nalele de 450 şi 700 rn.c., noile Uniunea Sovietică, s-au organi care. dalorifă programului st a - muncitorească pe întreprindere
cuptoare Martin, marele laminor zat cursuri de pregătire teore bdif să fie totuşi deosebit. Cu tratează probleme de ordin pro
bluming şi de 050 mm. şi altele. tică şi practică a muncitorilor noştinţele predate în cadrul „sec.- fesional cuprinzînd întregul flux
ce mîmiiesc noile agregate. Ast tiei-şcoală“ trebuiau să răspun tehnologic de fabricaţie a me
Ritmul rapid de creştere a fel, au fost pregătiţi muncitorii talului, tratînd fiecare etapă a
productivităţii muncii — carac penlru noile cuploare, pentru la dă cerinţelor fiecărei secţii şi să acestui flux tehnologic in 3-4
teristică esenţială a orînduirii lecţii.
socialiste — este determinat îna- minorul bluming şi de 650 mm., contribuie la ridicarea nivelului
inte de toate, de nivelul tehnic pentru distileria de gudroane profesional şi de cultură gene In cadrul secţiei-şcoală urmi
al mijloacelor de producţie cu să se trateze exclusiv probleme
care este înzeslrată economia. etc. rală al muncitorilor. le procesului tehnologic ale unei
i i m ire importanţă pentru spo singure etape (oţel, fontă sau la
rirea productivităţii muncii o Acest lucru a avut un rol — şcoală" minate) din fluxul tehnologic, şi
are si ridicarea calificării oame deosebit în pornirea noilor a- cuprinse în circa 15 lecţii, dînd
nilor. îmbunătăţirea indicilor de astfel posibilitatea însuşirii te
folosire a utilajelor. gregafe, în asigurarea unei pro Pentru prima dată, această meinice a problemei de speciali
ducţii corespunzătoare a acesto iniţiativă a fost experimentată tate.
Pornind de la aceste conside ra. Dar toate acestea nu au re la secţia l-a oţelărie. După ce.
rente organizaţiile de partid, zolvat pe deplin necesităţile s-a conturat scopul acestei noi Pentru a întregi cunoştinţele
sindicale şi U.T.M. au intensifi obiective cerute de creşterea ne cursanţilor au fost introduse pe
cat munca pentru atragerea lingă lecţiile pur profesionale
unui număr cît mai mare de contenită a productivităţii mun forme de învăţămînt, menită să şi teme de socialism ştiinţific,
muncitori în diferite cursuri de geografie, medicină, matematică
calificare, pentru participarea a- cii şi a îmbunătăţirii indicilor de atragă în rînduri le sale majori şi de fizico-chimie.
utilizare a agregatelor. tatea muncitorilor secţiei, să le
cestora la diferile conferinţe teh asigure un minimum de cunoş S-au stabilit în cadrul pro
„ncicuec,, ulna dceemntorunstraţii practice Pentru acest lucru era nevoie tinţe de cultură generală, de gramului de un an, 50 dc lecţii
să se găsească o formă mu-lf marxism-leninism, de cunoştinţe
etc. mai accesibilă, cu un caracter (Continuare in pag. 2-a)
mai organizat şi o durată mai
IV Hunedoara se înaltă tot mai multe blocuri de locuit pentru siderunjişti şi construc- lungă, care să permilă cuprin profesionale legate de cele mai
derea unui număr cît mai marc noi descoperiri ale ştiinţei, un
M i. o " " L « r i vechi, cu casemici fi mizere, o ievcr.it de muncitori, şi care să nu se mare accent s-a pus pe întoc
încheie odată cu intrarea agre mirea cu grijă a programului,
resc n°n atşeu^Vrmdin numeroasele străzi noi ale m m ettm rr gatului în funcţiune, ci să con a tematicilor.
tinue pc mai departe.