Page 21 - 1960-09
P. 21

r V«

                                                                                                                                 PROLETARI DIN TOATE TARIZE, V~NITI-VA!                                                   Aprobare deplină faţă de politica

                                                                                                                                                                                                                          eooooooeooooooooooo9soeoooooooooooooor90ooooooooooooooo®oooo©ooooooe^o<3oeoooo©ooooóoooooooooooooooooooooo(?poooo oo

                                                                                                                                                                                                                               externă a sfatului nostru

                                                                                                                                                                                                                                             *>00-000000-0000 0000 OO00*000000-0000 0-00-00-00-00-00-00-00 ccoaoo 00-00 00 00 ooooo-ooc

                                                                                                                                                                                                                           faţa oamenilor muncii, deputaţii prezintă dări de seamă
                                                                                                                                                                                                                             asupra hotâririlor sesiunii Marii Adunări Naţionale

Aim! XI! Nr. 1773                                                                         Miercwr« 7 septem brie I960                                                                                                                       Adunarea oamenilor muncii

           CU ACELEAŞI AGREGATE,                                                                                                   Tinere                                       Ştirile zilei                                               din oraşul Deva
                                                                                                                                  fruntaşe
îY ndîl epl| i6 ni0 ndţS ritmi©c                                                                                                 în muncă                                          Bază de recepţie                          Sute de muncitori şl intelec­ vecinătate, pace şî prietenie între                  externă a partidului şi guvernu­
pianul de product                                                                                                                                                                                                         tuali. locuitori ai oraşului Deva, popoare. Oamenii muncii pre­                       lui nostru, politică înţeleaptă de
                                                                                                                                                                                           frwnifîaşă                     au umplut ieri pînă la refuz sa­ zenţi în sală au aplaudat înde­                      pace şi înţelegere între popoa­
   Cu un an în urmă ziarul a                                                        productiv din cauza lipsei de fier                                                                                                    la cinematografului Filimon Sîr- lung hotărîrea sesiunii extraordi­                   re. Pentru noi, pacea este o ne­
criticat prin coloanele sale o                                                      vechi se ridică la numai 17 in                                                                 In raza de activitate a                bu. Frâu aici oameni de toate nare a Marii Adunări Naţionale                          cesitate vitală“.
seamă de lipsuri din munca oţe-                                                     semestrul 1. In perioada cores­                                                              bazei de recepţie din Al­                vîrstele, veniţi să asculte darea ca delegaţia romînă la cea de-a
larilor de la O. S. M. nr. 2 a                                                      punzătoare a anului trecut, ci­                                                              ba lulia sini: cuprinse 8                de seamă prezentată de tovară­ 15-a sesiune a Adunării Generale                          Cu aplauze furtunoase, parti­
Combinatului siderurgic Hune­                                                       fra a fost de 71.                                                                            gospodării colective. Cu ele             şul dr. Ion Moza — deputat în a O.N.U. să fie condusă de către                        cipanţii la adunare au aprobat
doara. S-a arătat atunci că da­                                                                                                                                                  s-a contractat anul acesta               Marea Adunare Naţională, asu­ cel mai iubit fiu al poporului                          o moţiune adresată Comitetului
torită deficienţelor în ce priveş­                                                     Principalul factor însă care a                                                            52.000 kg. griu. Pînă ieri,              pra raportului tovarăşului ftostru, tovarăşul Gheorghe                                Central al Partidului Aluncito-
te folosirea fondului de timp ca­                                                   dus la succesele amintite a fost                                                             întreaga cantitate con­                  Gheorghe Gheorghiu-Dej, pri­ Gheorghiu-Dej.                                           resc Romîn, Consiliului de Mi­
lendaristic, mersul cuptoarelor,                                                    preocuparea faţă de iniţiativele                                                             tractată a fost predată                  vind situaţia internaţională şi Numeroşii vorbitori care au                           niştri şi Prezidiului Marii Adu­
regimul termo-telmic, întreţine­                                                    noi ale oamenilor. Sub îndru­                                                                bazei de recepţie.                       politica externă a statului nos­ luat apoi cuvînful, au sprijinit                     nări Naţionale, moţiune în care
                                                                                    marea organizaţiei de partid,                                                                                                         tru. Vorbitorul a fost în repetate cu tărie politica de pace a sta­                   sprijină politica externă a statu­
                                                                                                                                                                                    Printre primele G.A.C.                rînduri întrerupt de aplauzele tului nostru. Profesorul Octa­                         lui nostru şi urează succes de­
rea agregatelor, ^                                                                        conducerea sec­                                                                        care au livrat in întregime              puternice ale celor prezenţi în vian Floca, inginerul Vasile Po­                      plin delegaţiei poporului roniîn
                                                                                                                                                                                 obligaţiile contractuale se              sală, care aprobau astfel politica pa, învăţătoarea Eufrcsina Un­                     la cea de-a 15-a sesiune a Adu­
oţel ar ii au reali­  Din experienia                                                      ţiei a trecut la                                                                       numără cele din Berghin                  externă de pace şi coexistenţă gurean şi ceilalţi vorbitori, au                       nării Generale a O.N.U.
zat indici de u-                                                                          luarea unor mă­                                                                        şi Alba lulia. Ele au tran­              paşnică promovată de partidul salutat cu bucurie hotărîrile se­
                                                                                                                                                                                sportat la bază. 16.000 şi                şi statul nostru. „Asigurarea vii­ siunii extraordinare a Marii A-                     Im « rasu l
tilizâre cu mult colectivelor !runfaşe suri, care, odată                                                                                  OLIVIA DINIŞONI                       respectiv 13.000 kg. griu.                torului luminos al patriei — a dunări Naţionale.
sub posibilităţi­                                                                         aplicate, au dus                                                                                                                spus vorbitorul — reprezintă o- „Noi medicii, — a spus dr.                            Alba lu lia
                                                                                                                                   colectivistă in G.A.C. „Filimon               Şcoaîa îşi aşfîeapfiă                    biectivu! principal a! politicii ex­ Victor Popovicl, care luptăm să
le existente, ceea                                                                        la o considera­                        Sirbu-1 din Pesteniţa. Ea este                                                           terne a! partidului şi guvernului redăm societăţii oameni sănă­                          Duminică dimineaţa, peste 600 de
                                                                                                                                 una dintre tinerele cu cele mai                            elevii                        nostru“. Tov. Ion Moza, a vor­ toşi, vom lupta cu toate puterile                      oameni ai muncii din oraşul Alba lu­
ce a dus la nerealizarea angaja­                                                    bilă sporire a productivităţii               multe zile-nmncă realizate in                                                            bit pe larg despre eforturile par­ împotriva războiului. Ca medic,                    lia şi satele din împrejurimi au umplut
mentului anual.                                                                     agregatelor.                                 acest an, la diferite lucrări în                  La Şcoala medie mixtă                  tidului şi guvernului ţării noas­ am convingerea că numai poli                        sala Casei raionale de cultură. Cei
                                                                                                                                 gospodărie.                                     din Petroşani, pregătirile               tre pentru statornicirea de rela­ tica de pace, de coexistenţă paş­                   prezenţi au ţinut să participe la înttl-
   în urma criticii ziarului, prin                                                     Printre acestea putem aminti                                                             pentru noul an şcolar s-au                ţii de colaborare cu ţările balca­ nică. asigură dezvoltarea ştiin­                   nirea cu deputatul in /'tarea Adunare
măsurile luate, situaţia s-a îm­                                                    noul procedeu de încărcare a                                                                terminat. Şcoala a fost zu­               nice. Asistenţa a primit cu vii ţei, artei şi culturii".                              Naţională, tov. Grigore Mureşan. Gu
bunătăţit mult, colectivul sec­                                                     cuptoarelor, prin introducerea                                                              grăvită. iar mobilierul re­                                                                                                     acest prilej, tov. Grigore Mureşan, a
ţiei respective ajungind să lu­                                                     minereului pc vatră. Acest lucru                                                            parat. Pentru clasele I-VII,              aplauze noile propuneri ale ţă­ „Ca profesoară şi mamă, a                             prezentat o dare de seamă asupra lu­
creze încă din luna noiembrie                                                       a dus Ia scurtarea duratei de a-                                                            s-au primit deja peste                    rii noastre menite să ducă la spus tovarăşa Ileana Doroga,                            crărilor sesiunii extraordinare a Alarii
1959 la nivelul sarcinilor de                                                                                                                                                   2.500 de manuale, care vor                dezvoltarea relaţiilor de bună aprob din toată inima politica                         Adunări Naţionale.
                                                                                    justarc cu mai mult de o ju­                                                                fi împărţite elevilor în
plan stabilite pentru acest an.                                                                                                                                              e mod gratuit. Laboratorul                                                             iţm i                                          După cea trecut în revistă succese­
Experienţa acumulată în trimes­                                                     mătate de oră, timp cîştigai pen­                                                           şcolii, a fost dotat cu noi                                                                                                     le obţinute de poporul nostru in opera
                                                                                                                                                                                materiale didactice, parte                                                                                                      de construire a socialismului, tov. Gri-
trul II! 1959 a fost de mare tru producţie. Pe lingă acestea,                                                                                                                   din ele fiind confecţionate                                                                                                     gcrc Mureşan, a prezentat in darea
                                                                                                                                                                                de elevi prin muncă pa­                                                                                                         de seamă problemele dezbătute de
iolos oţelarilor care au păşit în                                                   au fost evitate perforările, deci                                                           triotică.                                 IA PEÎRO SAN                                                                          M.A.N., în legătură cu situaţia interna­
noul an cu hotărîrea de a spori                                                     economii la cheltuielii? d? repa                                                                                                                                                                                            ţionala şi politica externă a Republicii
cit mai mult indicii de utiliza­                                                    raţii şi sute de tone oţel în plus.                                                            Pentru şcoala de meserii                                                                                                     Populare Romîne. Vorbitorul a subli­
re ai cuptoarelor. Despre acest                                                                                                                                                 cu profil de gospodărie şi                                                                                                      niat faptul că din Raportul prezentat
                                                                                       In vederea menţinerii mersu­                                                             secţie de croitorie, care                                                                                                       rie tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
lucru vorbeşte şi angajamentul                                                      lui constant a! agregatelor, s-a                                                            funcţionează pe Ungă şcoa­                                                                                                      sc desprinde clar politica statului nos­
lor de a elabora peste plan                                                                                                                                                     la medie, au fost procura­                                                                                                      tru, care luptă neabătut pentru menţi­
                                                                                                                                                                                te materiale în valoare de                                                                                                      nerea şi consolidarea păcii în lumea
33.000 tone oţel.                                                                   trecut la organizarea flăcării in                    VALERIA ŞOLDEA                         peste 3.000 lei.                             Luni după-amiază a avut loc în           sporim continuu producţia de cărbuni      întreagă.
   Acum, la sfîrşitul a 8 luni de                                                   cuptoare, prin modificarea para­               ţărancă muncitoare întovă­                                                             sala clubului C.0-V..1. din Petroşani o     cocsificabili şi energetici, să ridicăm
                                                                                    metrilor de abnre. Prin reglarea                                                               Cor-ceri sim fonic                     entuziastă adunare a intelectualilor din    productivitatea muncii. Dorinţa noas­        Participanţii la această întilnire şi-au
activitate, se constată să anga­                                                    automată a injectoareior a fost              răşită. împreună cu familia sa,                                                          oraş în cadrul căreia tov. loan Barna,      tră de pace, hotărîrea noastră fermă      exprimat adeziunea totală faţa de po­
jamentul e aproape îndeplinit,                                                      pus la punct regimul termo-feh-                                                                Ieri seară a avut loc in               deputat in Marea Adunare Naţională,         de a traduce în viaţă politica înţeleap­  litica externă a partidului şi guvernu­
că recordurile au fost doborîte                                                     nîc. Toate acestea au dus fa                 este fruntaşă în muncile agri­                 sala ,,7 Noiembrie“ din o-                a făcut o amplă dare de seamă asu­          tă a partidului de creştere continuă a    lui nostru. Ei au aplaudat îndelung
unul după altul.                                                                                                                 cole si obşteşti.                              raşul Brad un concert sim ­               pra lucrărilor sesiunii extraordinare a     buneistări a poporului nostru, ne-o ex­   pentru pace şi coexistenţă paşnică.
                                                                                                              A. JURCA                                                          fonic dat de către orches­                Marii Adunări Naţionale. La adunare         primăm prin îndeplinirea şi depăşirea
  in d ic i rsem aisnî'iliiîfi in                                                                                                                                               tra filarmonicii din Arad.                au participat ingineri şi tehnicieni, pro­  sarcinilor ce ne revin in dezvoltarea        In cadrul adunării au luat cuvîntul
                                                                                 s           (Continuare in pag. 3-a)                                                           Concertul la care şi-a dat                fesori, jurişti, medici, actori.            industriei carbonifere in ţara noas­      tov. Mihai Dobîrtâ, preşedintele G A.U.
       istoria ofeiariei                                                                                                                                                        concursul şi renumitul vio­                                                           tră".
                                                                                    Atent cuvensta insiiozaru                                                                   lonist Ştefan Ruha, a fost                   In darea de seamă pe care a pre­                                                   Cîstei, care în numele colectiviştilor, a
   In oţelării, activitatea colecti­                                                                                                                                            condus de dirijorul Jan                   zentat-o, tov. Ioan Barna a vorbit             Tov. Emil Stoica, dr. Victor Maio-     exprimat hotărîrea de a munci cu tot
velor e cel mai bine exprimată                                                                                                                                                  Hus Hugo. Concertul s-a                   despre politica externă a R.P.R., poli­     rescu, care au luat cuvîntul, şi-au ex­
în cantitatea de metal produsă                                                                                                                                                  bucurat de mult succes.                   tică de pace şi coexistenţă paşnică.        primat adeziunea totală faţă de poli­     mai mult spor pentru înflorirea patriei
pe unitatea de suprafaţă, respec­                                                                                                                                                                                         Vorbitorul a fost deseori întrerupt de      tica externă a statului nostru, bucuria
tiv prin indicii de utilizare. Fă-                                                                                                                                                     Îbî sprijinul                      aplauzele puternice ale asistenţei, ca­     că delegaţia R.P.R. la apropiata cesiu­   noastre dragi. El şi-a exprimat convin­
                                                                                                                                                                                                                          re în acest fel a aprobat deplin po-        ne a Adunării Generale a O.N.U.. va fi
cînd o comparaţie între indicii                                                                                                                                                     cerceflăi’onlor                       lilica externă a statului nostru, efortu­   condusă de Invarăştil Gheorghe Glieor-    gerea că delegaţia ţârii noastre la cea
                                                                                                                                                                                                                          rile depuse de guvernul ţării noastre       gbiu-Dej.                                 de-a 15-a sesiune a Adunării Generale
realizaţi în semestrele 1 ale fi­                                                                                                                                                  La staţiunea experimen­                pentru crearea în Balcani a unei zone
nilor 1959 şi 1930 se constată                                                                                                                                                                                            a păcii. In darea de seamă s-a arătat          ,.Gu gîndul la victoria forţelor pă­   a O.N.U. in frunte cu tovarăşul Gheor­
                                                                                                                                                                                tală pomicolă Geoagiu,                    printre altele că participanţii la sesiu­   cii — a spus tov. Florica Man, di­        ghe Gheorghiu-Dej, va aduce o contri­
că în acest an, pe fiecare m.p.                                                           lin faza optimă                        pînă ieri peste 1.200 tone de porumb,                                                    nea extraordinară a Morii Adunări Na­       rectoare a şcolii elementare nr. I din
vatră cuptor şi zi calendaristică,                                                                                               lucerna, trifoi şi alte furaje.                s-au desfăşurat de curind                 ţionale, au întâmpinat cu ovaţii pro­       oraş — urez din toată inima delega­       buţie importantă îa înfăptuirea dezar­
s-a produs cu 1.730 tone oţel                                                         Pentru asigurarea unei hrane con­                                                         lucrările sfatului ştiinţific             punerea făcută de tovarăşul Ion             ţiei poporului nostru în frunte cu to­    mării generale şi totale.
mai mult decît în anul trecut.                                                      sistente şi ieftine celor 500 bovine ale                         IOAN CRISTIAN                                                        Gheorghe Maurer co delegaţia R.P-R.         varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ini­
Succesul apare mai evident dacă                                                     gospodăriei de stat din Petreşti, au                                                        lărgit. Aici au participat                la cea de-a 15-a sesiune a O.N.U. să        moase şi depline succese la cea de-a         In cuvîntul lor, tov. Nicolae Demco,
ţinem seamă că a fost realizat                                                      fost cultivate pe lingă alte plante fu­                                    corespondent                                               fie condusă de călre emul care întru­       15-a sesiune a Adunării Generale a
ir condiţiile unui plan majorat                                                     rajere şi 80 ha cu porumb siloz. Zi­                                                        delegaţi din unele G.A.C.                 chipează în modul cel mai desăvîrşit        O.N.U.                                    preşedintele tribunalului popular raio­
cu aproape 40.000 tone, că in­                                                      lele trecute, constatîndu-se că porum­       O tendinţă dăunătoare                                                                    aspiraţiile poporului romîn şi voinţa                                                 nal Alba, Gheorghe Faur, maistru la
dicele planificat a fost depăşit                                                    bul siloz a ajuns în faza de coacere                                                        şi G.A.S. din regiunea                    sa de pace — tovarăşul Gheorghe                Cu un entuziasm deosebit, participan­  Atelierele centrale „Ardealul“ şi Victor
cu 13,1 la sută.                                                                    hple-ceară, s-a început recoltarea şi           Colectiviştii din Pricaz, au planificat                                               Gheorghiu-Dej. Prin aplauze prelungite,     ţii la adunare au adoptat o moţiune       Păşteanu, deputat în sfatul popular
                                                                                    iusilozarea lui.                             sa însilozezc în acest an 2.000 tone de        noastră şi regiunile Stalin               participanţii la adunare s-au alăturat      adresată C.C. al P.M.R., Consiliului      raional, şi-au exprimat încrederea în
   Aceste realizări, care au de­                                                                                                 diferite furaje, din care cea mai mare                                                   hotâririlor adoptate de Marea Adunare       He Miniştri şi Prezidiului Marii Adu­     politica externă a statului nostru, po­
terminat elaborarea a peste-                                                          Din cantitatea de 2.000 tone furaje        ¦parte porumb-siloz. Dar, cu toate că          şi Timişoara. Cu acest pri­               Naţională-                                  nări Naţionale a R.P.R. în care îşi       litică de pace şi coexistenţă paşnică.
34.500 tone oţel peste plan în                                                      planificată a se însiloza, s-au realizat     porumbul pcntiu siloz a ajuns în faza                                                                                                exprimă adeziunea deplină faţă de po­
                                                                                    piua în prezent peste 800 tone. Cele         optimă de recoltare, însilozarea lui           lej, s-a discutat planul te­                 Au luat apoi cuvîntul numeroşi inte­     litica externă a statului nostru, urînri     Adunarea a adoptat o moţiune către
                                                                                                                                 întîrzic Pînă ieri, colectiviştii din Pri­                                               lectuali. „Susţinem cu tărie politica ex­   succes deplin delegaţiei poporului ro­
                                                                                                                                                                                matic pe 1961 şi planul de                ternă a statului nostru — a spus tov.       mîn în frunte cu tovarăşul Gheorghe       C.C. al P.M.R., Consiliul de Miniştri
perioada 1 ianuarie—! septem­                                                       mai bune rezultate în munca de inşi-         caz n-au însilozat decît 120 tone, pen­                                                  Petru Roman — director tehnic al                                                      şi Prezidiul Marii Adunări Naţionale
brie a.c. sînt rezultatul unei                                                      lozări le-au obţinut lucrătorii de la        tru că unii dintre ci mai au tendinţa          perspectivă al staţiunii.                 G.C.V..I. Pentru aceasta vom lupta să       Gheorghiu-Dej la cea de-a 15-a sesiu­     a R.P. Romîne.
munci însufleţite la care a par­                                                    trupurile G.A.S. din Vingard, Petreşti       greşită Ic a păstra pentru boabe po­
ticipat întreg colectivul, ince-                                                    şi Cilnic.                                   rumbul destinat îiisilo/ării.                     Participanţii la sfatul                                                            ne a Adunării Generale a O.N.U.
pînd cu topitorii! 5 şi siîrşind
cu şeful secţiei.                                                                       1.200 tone furaje                          Consiliul de conducere şi organizaţia        ştiinţific au făcut propu­
                                                                                               însiiosate                        de partid din gospodărie trebuie să ia         neri valoroase în vederea
  Trebuie menţionat totodată că                                                                                                  măsuri eficiente pentru a combate a-
în acest an, secţia a fost mult                                                       Colectiviştii din satul Aurel Vlaicu       ccastă tendinţa, sa explice colectivişti­      îmbunătăţirii, şi definiti­
mai bine aprovizionată decît în                                                     lucrează intens în aceste zile la însi-      lor că numai recoltîivl porumbul siloz
anul trecut. Este suficient să a-                                                   lozarea ultimelor furaje necesare celor      în faza de coacere lapte-cearâ, de pe          vării planului tematic şi
mintim că numărul orelor în                                                         133 bovine ale gospodăriei. Din canti­       întreaga suprafaţă destinată acestui
care cuptoarele au staţionat ne­                                                    tatea de 1.400 tone planificată a se în­     sccp, se va putea asigura o hrană în­          de perspectivă.
                                                                                    siloza colectiviştii tic aici au însiloza t  destulătoare şi de calitate pentru ani­
                                                                                                                                 malele gospodăriei, şi, în acest fel, o     9 9 Secţia-şcoalâ 44                                                                                                               oi n i ţ i a t i v
                                                                                                                                 producţie spori1i di* lapte şi carne.
                                                                                                                                                                                Statul nostru democrat-popu­              Sub conduce­                                         Astfel s-a năs­                     Fiind o formă nouă de ridicare
                                                                                                                                                                             lar depune eforturi susţinute                                                                                                      a nivelului profesional şi cultu­
                                                                                                                                                                             pentru înzestrarea economiei cu              rea unor ingineri TIBF.RfU FRANK FURI cut iniţiativa or­                              ral al muncitorilor cu nivel ds
                                                                                                                                                                             maşini şi instalaţii dintre cele             şi tehnicieni cu                                                                      pregătire deosebit, alegerea te­
                                                                                                                                                                             mai perfecţionate, realizate la              o vastă experi­   secretar al Comitetului orăşenesc  ganizării „sec­                  melor nu a fost un lucru uşor.
                                                                                                                                                                             nivelul tehnicii mondiale. In ul-            enţă în muncă             de partid Hunedoara        ţiei - şcoală“, un                In elaborarea temelor pentru fi­
                                                                                                                                                                             limii ani, au fost puse în func­             care au studiat                                                                        xarea programului, un ajutor
/                                                                                                                                                                            ţiune în cadrul Combinatului si­                                                                  curs care să ai­                 deosebii l-au dat inginerii sec­
                                                                                                                                                                             derurgic din Hunedoara un nu­                                                                     bă asemănare                     ţiei O.S.M. I, oara au pornii de
                                                                                                                                                                             măr însemnat, de agregate : fur­             în diferite ţări şi în special în cu universităţile populare, dar                     la considerentul că universitatea
                                                                                                                                                                             nalele de 450 şi 700 rn.c., noile            Uniunea Sovietică, s-au organi­ care. dalorifă programului st a -                     muncitorească pe întreprindere
                                                                                                                                                                             cuptoare Martin, marele laminor              zat cursuri de pregătire teore­ bdif să fie totuşi deosebit. Cu­                      tratează probleme de ordin pro­
                                                                                                                                                                             bluming şi de 050 mm. şi altele.             tică şi practică a muncitorilor noştinţele predate în cadrul „sec.-                   fesional cuprinzînd întregul flux
                                                                                                                                                                                                                          ce mîmiiesc noile agregate. Ast­ tiei-şcoală“ trebuiau să răspun­                     tehnologic de fabricaţie a me­
                                                                                                                                                                                Ritmul rapid de creştere a                fel, au fost pregătiţi muncitorii                                                     talului, tratînd fiecare etapă a
                                                                                                                                                                             productivităţii muncii — carac­              penlru noile cuploare, pentru la­           dă cerinţelor fiecărei secţii şi să       acestui flux tehnologic in 3-4
                                                                                                                                                                             teristică esenţială a orînduirii                                                                                                   lecţii.
                                                                                                                                                                             socialiste — este determinat îna-            minorul bluming şi de 650 mm., contribuie la ridicarea nivelului
                                                                                                                                                                             inte de toate, de nivelul tehnic             pentru distileria de gudroane profesional şi de cultură gene­                            In cadrul secţiei-şcoală urmi
                                                                                                                                                                             al mijloacelor de producţie cu                                                                                                     să se trateze exclusiv probleme­
                                                                                                                                                                             care este înzeslrată economia.               etc. rală al muncitorilor.                                                            le procesului tehnologic ale unei
                                                                                                                                                                             i i m ire importanţă pentru spo­                                                                                                   singure etape (oţel, fontă sau la­
                                                                                                                                                                             rirea productivităţii muncii o                 Acest lucru a avut un rol                          — şcoală"                        minate) din fluxul tehnologic, şi
                                                                                                                                                                             are si ridicarea calificării oame­           deosebit în pornirea noilor a-                                                        cuprinse în circa 15 lecţii, dînd
                                                                                                                                                                             nilor. îmbunătăţirea indicilor de                                                                                                  astfel posibilitatea însuşirii te­
                                                                                                                                                                             folosire a utilajelor.                       gregafe, în asigurarea unei pro­               Pentru prima dată, această             meinice a problemei de speciali­
                                                                                                                                                                                                                          ducţii corespunzătoare a acesto­            iniţiativă a fost experimentată           tate.
                                                                                                                                                                                 Pornind de la aceste conside­            ra. Dar toate acestea nu au re­             la secţia l-a oţelărie. După ce.
                                                                                                                                                                             rente organizaţiile de partid,               zolvat pe deplin necesităţile               s-a conturat scopul acestei noi              Pentru a întregi cunoştinţele
                                                                                                                                                                             sindicale şi U.T.M. au intensifi­            obiective cerute de creşterea ne­                                                     cursanţilor au fost introduse pe
                                                                                                                                                                              cat munca pentru atragerea                                                                                                        lingă lecţiile pur profesionale
                                                                                                                                                                              unui număr cît mai mare de                  contenită a productivităţii mun­ forme de învăţămînt, menită să                       şi teme de socialism ştiinţific,
                                                                                                                                                                              muncitori în diferite cursuri de                                                                                                  geografie, medicină, matematică
                                                                                                                                                                             calificare, pentru participarea a-           cii şi a îmbunătăţirii indicilor de         atragă în rînduri le sale majori­         şi de fizico-chimie.
                                                                                                                                                                                                                          utilizare a agregatelor.                    tatea muncitorilor secţiei, să le
                                                                                                                                                                              cestora la diferile conferinţe teh­                                                     asigure un minimum de cunoş­                 S-au stabilit în cadrul pro­
                                                                                                                                                                             „ncicuec,, ulna dceemntorunstraţii practice    Pentru acest lucru era nevoie             tinţe de cultură generală, de             gramului de un an, 50 dc lecţii
                                                                                                                                                                                                                          să se găsească o formă mu-lf                marxism-leninism, de cunoştinţe
                                                                                                                                                                              etc.                                        mai accesibilă, cu un caracter                                                                 (Continuare in pag. 2-a)
                                                                                                                                                                                                                          mai organizat şi o durată mai

IV Hunedoara se înaltă tot mai multe blocuri de locuit pentru siderunjişti şi construc-                                                                                                                                   lungă, care să permilă cuprin­              profesionale legate de cele mai
                                                                                                                                                                                                                          derea unui număr cît mai marc               noi descoperiri ale ştiinţei, un
M i. o " " L « r i vechi, cu                                                                                                     casemici fi mizere, o ievcr.it                                                           de muncitori, şi care să nu se              mare accent s-a pus pe întoc­
                                                                                                                                                                                                                          încheie odată cu intrarea agre­             mirea cu grijă a programului,
resc n°n atşeu^Vrmdin numeroasele străzi noi ale m m ettm rr                                                                                                                                                              gatului în funcţiune, ci să con­            a tematicilor.
                                                                                                                                                                                                                          tinue pc mai departe.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26