Page 22 - 1960-09
P. 22
Pag. 2 dru m u e s v c m t& m r iv i 'N p. 1773
Mai multa preocupare LA E. M . L U P E N I ^ Eramen la şcoala
faţade predarea Degazarea-— problemă importantă curajului
cerealelor contractate Tehnica nouă păşeşte înainte lui găuri lungi de sondaj. îna al mecanicului şef din C.C.V.J. Din piepturile tinere ale e- Condusă cu siguranţă de m i
cu paşi din ce în ce mai mari. inte de a se emana în aerul mi tărăgănează de multă vreme levilor Aeroclubului regional na elevului, aeronava se a-
In industria extractivă a cărbu nei, prin aceste găuri metanul procurarea aparatajului de con
cu sta nelui ea şi-a făcut tot mai mult din roci este aspirat pe conducte trol şi de protecţie al staţiei. Hunedoara, clntecul se re şează ascultătoare in mijlo
simţită prezenţa prin utilajele cu ajutorul unor pompe de vid
şi maşinile moderne de mare ce se găsesc la suprafaţa minei. Rezolvarea degazării straturi varsă peste aerodrom. Pe fe cul careului de aterizare, ce
productivitate cu care au fost lor de cărbuni a devenit astăzi
Vînzarea către stat a surplusului de depus un viu interes pentru strînge- dotate minele. Acest lucru s-a S-a ajuns astăzi în stadiul de pentru mina Lupeni o proble ţe şi-n inima lor, citeşti e- delimitează punctul fix.
cereale constituie pentru întreaga ţără rea recoltei, achitîndu-şi în acelaşi resimţit din plin prin mecaniza rezolvare aproape finală a dre mă la ordinea zilei, o chestiune
nime muncitoare o datorie de onoare. timp şi obligaţiile contractuale, mai rea lucrărilor din subteran şi de nării. Bazinul de apă precum şi imperioasă care nu suferă amî- moţia de care sînt cuprinşi. Rină pe rînd. iau startul
In dorinţa de a răspunde aşa cum se sint totuşi unităţi care nu şi-au achi la suprafaţă. Intre problemele staţia de pompare care se gă nare şi căreia trebuie să i se
cuvine acestei îndatoriri patriotice şi tat încă datoriile ce le au faţă de tehnice noi din minele Văii Jiu sesc la puţul „Victoria“ sînt a- acorde importanţa cuvenită. Lăcătuşi, dulgheri, vopsitori, planoarele pilotate de dul
finind seamă că prin sistemul contrac stat. lui, care reţin atenţia, decala proape terminate. Cît de impor
tărilor, siatiil nostru democrat-popu rea straielor de cărbuni ocupă tantă este pentru mina Lupeni Pentru ca începutul să dea elevi de şcoală medie şi pro gherul Alexandru Cardoş,
lar oferă ţăranilor muncitori preţuri bu Pînă la data de 1 septembrie, bună un loc de frunte. problema drenării ne dăm sea rezultatele aşteptate — avînd în
ne şi sigure, precum şi avansuri bă oară, în raionul Haţeg mai erau ll ma dacă privim în perspectivă vedere că pentru prima dată în- fesie mlă din oraşele Deva, vopsitorul MUiai iova. âe la
neşti pentru produsele contractate, tot gospodării colective care nu au început Rezolvarea problemei defază lucrările ce se vor mai executa. tr-o mină din ţara noastră se
mai multe gospodării colective, întovă să trimită spre baza de recepţie canti rii este importantă în primul Pe lîngă actuala staţie este va efectua' o asemenea lucrare, Hunedoara şi Simeria, îm I.C.S.H., elevii Emil Stavilă,
răşiri agricole şi ţărani cu gospodării tăţile contractate. Printre acestea a- rînd pentru că îmbunătăţeşte preconizat ca în anul 1962, să că ea ridică numeroase proble
individuale, îşi valorifică surplusul de inintim gospodăria colectivă din Tiiştea considerabil protecţia muncii în fie pusă în funcţiune o nouă me nelămurite încă şi că noua brăcaţi in ţinuta de sărbă Irina Bassa, de la Şcoala me
produse pe această cale. Faţă de anul cu 27.000 kg. grîu, cea din Berthelot subteran şi apoi pentru că in staţie la suitorul central de ae- metodă se va extinde şi la alte
trecut, în regiunea noastră cantităţile cu 15.700 kg., cea din Ruşi cu 16-000 fluenţează în mare măsură pro raj. Amenajarea celei de-a treia toare a aviaţiei sportive, s-au die din Simeria.
de produse contractate au crescut cu kg. şi altele. Şi în raionul Orăştie sînt ducţia abatajelor frontale, în staţii este prevăzută în anii mine — se cuvin a fi luate şi
3.029 tone la grîu, cu f.924 tone la gospodării care se află în aceeaşi si deosebi a acelora din straturile viitori. prezentat pe aerodromul de Cu toată emoţia de care
porumb, cu 134 tone la floarea soare tuaţie : cea din Serăca care n-a pre subţiri. alte măsuri.
lui etc- dat nimic, sau cele din Geoagiu şi O- Degazarea straturilor de căr la Săuleşti, la examenul de este cuprins fiecare elev as
răştie-oraş care din cantitatea de Studiind documentaţiile exis buni de la mina Lupeni nu a Ar fi bine dacă unii ’din ingi
Printre gospodăriile colective din re 50.000 şi respectiv 60.000 kg. grîu tente privitoare la degazarea apărut ca o necesitate numai în absolvire a cursurilor practi tăzi. zborurile decurg foarte
giune care au contractat cantităţi mari contractat n-au predat statului pînă la straturilor de cărbuni din mine nerii şi tehnicienii care se vor
de produse putîndu-şi mări astfel fon I septembrie deeît 8 000 şi respectiv le ţărilor prietene, tov. ing. anul 1960. Această problemă ce de pilota). Planoarele, fru bine. Pe foile in care sînt
durile de bază şi repartiza la ziua- 5-200 kg. In raionul Hunedoara nu au Ernest Paki de la mina Lupeni, ocupa în viitor de problema de
rnuncă mai mulţi bani, amintim pe început predarea griului gospodăria co a făcut propuneri de adaptare împreună cu studiul şi docu mos aliniate, îşi aşteaptă trecute calificativele — note
cea din Oaia, Rapoltul Mare, Aure! lectivă din Baiiz cate are contractate a acestora pentru condiţiile de gazării şi care vor trebui să se
Vlaicu, Balomir, Sînfandrei, Pricaz etc. 30 tone, Cjaa din Băcia care, în baza mentaţia respectivă a fost ridi „stăplnii“. de 8, 9 şi 10 — confirmă
contractului, s-a obligat să vîndă sta exploatare şi geologice specifice specializeze pentru a fi stăpîni Tov. Bănică
Pentru a evita cheltuielile inutile cu tului 25 tone grîu şi altele. cată într-un articol apărut încă parcă strguin-
manipularea produselor, în cele mai minei Lupeni. in anul 1956 în nr. 10 a! Re pe problemele ce le ridică dega Enciulescu, de
multe unităţi, s-a chibzuit gospodăreşte, Oare aceste gospodării nu puteau să zarea, precum şi pe funcţiona legat din par Din carnetul ţa cu care s-au
şi încă de la batoză s-ati transportat la se achite de obligaţii la fel ca şi cele Concepţia degazării porneşte vistei minelor. Cu toate acestea, pregătit pen
bazele de recepţie cantităţile de produ lalte ? Desigur că ar fi putut dacă ar rea instalaţiilor, să fie trimişi tea Aeroclu
se contractate. în felul acesta au pro fi privit cu mai multă răspundere a- de la faptul că după exploata lucrările evoluează încet. Deşi bului central REPORTERULUI tru a veni la
cedat gospodăriile colective din Mi ceastă problemă, dacă paralel cu treie- în schimb de experienţă pentru R.P.R., pri examen, cei
halţ, Cisteî, Leşnic, Stretea, Alba lu- rişul, ar fi căutat să se achite mai întîi rea unei porţiuni din stratul de sînt mai mult decît convinse de
!ia, Toteşfi şi multe altele, care au pus de obligaţiile care le au faţă de stat- cărbune, în coperişul şi cul o perioadă de timp în minele pe ale căror
pe prim plan, achitarea obligaţiilor con Această rămmere în urmă oglindeşte cuşul acestuia apar fisuri. însemnătatea şi urgenţa punerii
tractuale. Din totalul de 172 gospodării slaba preocupare a organelor de partid Atît metanul propriu stratului din ţările prietene unde proble meşte raportul, după care piepturi va străluci în curînd
colective care au încheiat contracte, au şi de sfat locale din aceste raioane faţă ce se exploatează cît şi cel al în funcţie a primei staţii pentru zborul se declară deschis.
livrat în întregime pînă în ziua de t ele problema contractărilor. straturilor învecinate cu acesta, ma drenării metanului este deja insigna de pilot planorist ca
septembrie cantităţile de grîu contrac circulă pe aceste fisuri în con degazare, cadrele tehnice din
tate, un număr de (îl gospodării co Ţinînd seama de importanţa pe care centraţie foarte mare. Pentru rezolvată. Se va reuşi astfel ca — Tovarăşe instructor, ele tegoria „C“.
lective, iar G2 gospodării au predat o reprezintă sistemul contractărilor de C.C.V.J. care au datoria să a- vul pilot Albu Nicolae este
parţial obligaţiile ce le au faţă de cereale în alcătuirea fondului centrali drenarea metanului sînt forate în viitor montarea staţiilor să gata pentru executarea te Însufleţiţi de dragostea de
zat de produse agricole, necesar bunei corde sprijinul cuvenit minei mei de examen. a zbura, de a-şi petrece cit
stat. La rîndul tor, întovărăşirile agri aprovizionări a populaţiei, fiecare uni în culcuşul şi coperişul stratu se facă mai rapid, cu mai puţi mai plăcut timpul liber, a-
tate contractantă este datoare să-şi res Lupeni pentru terminarea cît mai La fel ca in secţia de sor cest mănunchi de tineri en
cole au predat pînă la această dată pecte obligaţiile, să livreze statului în ne cheltuieli şi greşeli. O altă tare de la uzina cocsochimi-
termen cantităţile de cereale prevăzute grabnică a lucrării nu îşi dau tuziaşti, culeg astăzi roade
2.111 tone grîu, din 3.598 cît prevăd în contracte. Este necesar ca în a- consecinţă a schimbului de ex
ceasta direcţie organizaţiile de partid, aportul în măsura cuvenită. perienţă va fi şi aceea că vor că din Hunedoara, unde lu le unei munci rodnice. Ei au
contractele încheiate. Aceste realizări sfaturile populare, precum şi lucrătorii
Serviciul tehnic precum şi cel putea fi preîntîrnpinaie o seamă crează lăcătuşul Nicolae Al format un puternic colectiv
scot în evidenţă roadele muncii politico- din cooperaţie, să intensifice munca po
de greutăţi neprevăzute acum bu, acolo sus la cîteva sute de sportivi temerari, în care
organizatorice a organelor raionale de litică şi organizatorică în rîndul colec
în funcţionarea staţiei, iar noul de metri înălţime, el s-a frumosul se îmbină armonios
partid şi de stat, precum şi a lucră tiviştilor, întovărăşiţilor şi ţăranilor
va da încă de la început rezul descurcat de minune. In ur cu utilul, curajul cu voinţa.
torilor din cooperaţia de consum. Ast muncitori, explicîndu-ie rostul contrac
tatele dorite. mă cu cîteva luni de zile, Bucuria lor este întregită şi
fel, în raionul Alba, pînă la 1 sep tărilor şi al respectării obligaţiilor pre C. MORARU
cină a păşit prima dată pe mai mult de faptul că, ter-
tembrie, a fost preluat griul contrac văzute în contractele încheiate.
terenul de zbor şi a văzut minlnd astăzi primii in ţară,
tat în proporţie de aproape 80 la sută, Este în propriul interes al fiecărui
cum plutesc „veteranii“ cu programul din cadrul catego
în raionul Ilia 61,4 la sută, iar în ra ţăran muncitor de a contribui la inten
planoarele pe nevăzutele va riei formare, au contribuit
ionul Sebeş în proporţie de 53,9 la sificarea schimbului de mărfuri între
luri ale imensului ocean ae împreună cu instructorii lor
sută. oraş şi sat, la întărirea şi pe această
rian, şi-a pus în gind să-i Francisc Daviă şi Laăislau
Aceste rezultate au făcut ca în to cale a puterii economice a unităţilor din
urmeze. Astăzi, se numără şi Balo la realizarea unor im
tal pe regiune să fie preluat pînă la care fac. parte, la ridicarea propriului
el printre cei ce s-au încu portante economii.
ora actuală peste 50 la sută din grîul lor nivel de trai.
99 Să cunoaştem film ele metat să înfrunte văzduhul. A. DAVID
contractat de gospodăriile colective. P. VASILESCU r ® iîiîiîe ş ilis
Dacă în raioanele şi gospodăriile co Astfel a fost intitulat con de 9 buletine, din totalul de 25.
cursul organizat în cinstea zilei Premiul I — un aparat de ra
lective amintite, harnicii colectivişti au de 23 August de către Comi dio „Bucureşti 500“ — a fost
tetul organizatoric regional cîştigat de tov. loan Manpa, de
im .z A.V.S.A.P. şi întreprinderea ci
nematografică regională. la Direcţia regională a miliţiei,
•ecottei premiul II — 3 m. stofă cam-
In intervalul de la 22 iulie la garn — i-a revenit pensionaru
In comuna Apaldul de Sus din panie de treieriş a fost term i 22 august, filmele romîneşti ru- lui Wolf Dcsideriu din Deva.
raionul Sebeş, s-a statornicit nată încă de săptămîna trecută. lale în regiunea noastră au fost iar premiul Iii — o bicicletă
obiceiul ca in fiecare an după vizionate de 26.000 de specta „Carpafi“, funcţionarei Stela
tor minare-a campaniei de sece In cursul zilei de duminică, tori, dintre care 7.000 şi-au pro Şerban de la C.E.C. Tlia. Pen
riş şi treieriş, să se organizeze conform tradiţiei, pe pajiştea curat buletine pentru acest con sionara Florica Domnescu din
o sărbătoare a recoltei. In a- de la poalele pădurii comunale, curs. Deva a cîştigat premiul IV, o
cest an, recolta de păroase a a fost organizată din nou ser pereche de pantofi „Romarta“.
fost bună: Numai la grîu s-au Din buletinele completate şi Cîte un ceas deşteptător au reve
obţinut în medie aproape 1.700 barea recoltei. Aici, colectiviş trimise de concurenţi, comisia nit lui Vasile Miiinni de la I.C.R.
kg.' de pe fiecare hectar, cu concursului a stabilit un număr Combustibilul şi Maria Budu
tii romîni şi saşi, printre care de 25 de buletine cu cîte 10 din Deva, iar cele trei stilouri
cca. 500 kg. mai mult decit ţă au fost cîştigate de muncitorul
ranii individuali. întreaga cam- Andrei Glatz, loan Kirr, Nico- răspunsuri exacte, care şi-au cî- ceferist Vic.hente Crişan din
ştigat dreptul de a participa la Ilia, gospodina Doina Stoenescu
lae Toader şi alţii, au petrecut şi pensionarul Babare Profir
o zi minunată. tragerea la sorţi. din Deva.
In ziua de 4 septembrie, în
sala cinematografului „Filimon
Sirbu“ din Deva, a avut loc tra
gerea din urnă a unui număr
3QCÎ QCOÎXKXCQa?2CX2*]B.îiDCCoîXXra3QGUCOCCaOC5pDaCOCOCGCXXXXL Tabăra de pionieri din Certe) a găzduit vara aceasta peste
(Urmare din oag. l-a) o iniţiativă valoroasă descoperiri ale ştiinţei şi tehni 400 pionieri din raioanele Brad, Ilia şi oraşul Deva.
cii în siderurgie. In foto : Ultima serie sub conducerea tov. prof. Diaconescu
şi 8 seminarii. Iar pentru a-i
ja un caracter mai pronunţat Desfăşurînd în astfel de îm loan, cintă un frumos cintec pionieresc.
de şcoală, au fost fixate pentru prejurări ciclurile de conferinţe
finele de an cîteva colocvii şi pentru ingineri, s-a constatat că i succese în arfa plastică
examene. este necesar a se introduce şi
specialitate şi activişti de par Nu se poale trece cu vederea Secţiile-şcoală şi-au dovedit alte genuri de teme ca de exem a amatorilor
După exemplul activităţii tid. sindicat şi U.T.M. că in organizarea acestei ac viabilitatea. Prin modul cum ele plu despre medicină, artă şi
„secţiei-şcoală“ de la O.S.M. 1 ţiuni, sub conducerea directă a au acţionat, au reuşit să între cultură şi altele. Recent s-a deschis in incinta cercului din Călan se remarcă
au mai fost organizate aseme S-a avut în vedere ca de fie organizaţiei de partid, un aport gească cunoştinţele politice şi clubului C. S. Hunedoara, ex cele ale tovarăşului Kelemen
nea cursuri şi la laminorul de care dată să se respecte ţinerea deosebit i-au dat organizaţiile profesionale ale oamenilor mun Pornind de la astfel de nece poziţia raională de artă plasti Ştefan.
800 mm. şi ia secţia furnale. regulată a lecţiilor şi în acelaşi sindicale care au considerat cii din aceste secţii. sităţi s-a născut iniţiativa orga că a artiştilor amatori. Aici ex
local unde a fost tixat de la în drept o îndatorire de frunte a nizării lectoratului cu un pro pun membrii cercurilor din Că- In ceea ce priveşte tematica,
Iată cîteva din lecţiile cu ca ceput. lor să susţină şi să sprijine din ImfSafiva trebuie extinsă gram bine conturat, cu teme lan şi Hunedoara. Sînt prezen în expoziţie predomină realita
racter profesional : „Despre ma toate punctele de vedere buna dinainte fixate şi cu ajutorul di tate vizitatorilor peste 200 de tea imediată. Artiştii plastici
terialul refractar şi construcţia Afodul cum s-au desfăşurat organizare şi funcţionare a a- Putem şi trebuie să extindem rect al inginerilor participanţi. lucrări. s-mi inspirat din mediul încon
cuptorului Martin“, „Despre me cursurile în cadrul secţiei-şcoa ccstor cursuri. Ele au acordat pentru noul an şcolar 1960-1961 Dat fiind natura subiectelor, nu jurător în care trăiesc şi mun
todele de muncă privind elabo lă s-a bucurat de o unanimă a- in repetate rînduri şi ajutor ma- organizarea secţiilor-şcoală şi la meroase alte genuri de teme în Feliet Năzărel, unul din cei
rarea şarjelor rapide“, „Despre preciere atît din partea conduce teiiai. Membrii comitetului sin uzina cocsochimică, furnale 1-4, afara problemelor stricte ale si mai harnici plasticieni amatori cesc. Se ştie că majoritatea a-
indicii tehnico-economici“ şi al rii tehnice, care a văzut prin dicalului, in frunte cu tov. A- O.S.M. II, bluming 1000, lami derurgiei, s-a lărgit cercul parti din cercul huneăorean, expune cestora lucrează nemijlocit în
tele, urmate, atunci cînd era ne rezultatele practice eficienţa ei, chim loan, Szanto Gavrilă şi norul de 650 mm. şi altele. cipanţilor cu marea majoritate cîteva compoziţii izb u tite: „La producţie, iar alţii s-au născut
cesar, şi de demonstraţii prac cît şi de cursanţi, care au mî- alţii au participat regulat la a- a intelectualilor din oraş c a : cuptoarele Martin“, „Cuptorul
nuit cu mai multă uşurinţă şi cesie cursuri şi au intervenit în Prin natura activităţii lor, ele medici, profesori, jurişti şi alţii. tineretului“, „Furnalişti la rină“ şi au crescut in preajma colo
tice. pricepere agregatele. totdeauna pentru buna desfăşu vor da mult de lucru. Ţinînd şi „Cţelari la lucru“. Coclitu şilor de metal o dată cu noile
In cadrul lecţiilor de socia- rare a cursurilor. cont de capacitatea organizaţi Lectoratul îşi desfăşoară ac Gheorghe, şi-a îmbogăţit gale cartiere de locuinţe pentru mun
Numai în cadrul acestor trei ilor de partid, ale organelor sin tivitatea săptămîna], în fiecare ria de tablouri c u : „O nouă citori. Aceştia au înţeles că este
Jism-ştiinţific s-au predat lecţii secţii an frecventat cursurile a- Societatea pentru răspîndirea dicale care au cîştigat o vastă duminică înainte de masă, şi fundaţie“, „La aglomerator“, o datorie de cinste de a oglindi
despre partid, despre clase şi proape 600 de tovarăşi care şi-au ştiinţei şi culturii a ajutat prin experienţă, ale organizaţiilor prin temele abordate, răspunde „Oale din fontă“, „Construim“, în lucrările lor realizările obţi
lupta de clasă, despre politica exprimat în mai multe rînduri desemnarea celor mai buni pro U.T.M. care au mobilizat mun cerinţelor intelectualităţii oraşu „Noi locuinţe“, cîteva peisaje nute de oamenii muncii in a-
partidului de industrializare so satisfacţia pentru munca susţi fesori şi ingineri care să predea citori tineri, considerăm că pu lui nostru. industriale şi mai multe schiţe nii regimului democrat-popular.
cialistă a tării şi altele. nută depusă de către colectivul lecţiile precizate în programă; tem face faţă. portretistice. Se simte la Coclitu
de conducere al acestor cursuri a urmărit eficienţa cursurilor. •5#r o mai puternică ancorare în Asistăm la o remarcabilă în
In cadrub-decţiilor de fizică si au cerut ca alături de furna- Deşi subfiliala S.R.S.C. a a- realitate, o îmbinare mai măies florire a artelor plastice din re
şi chimie s-a urmărit nu numai 1işti, oţelari şi laminatori să fie Ca la fiecare început, şi în cordat ajutor în organizarea ce Ţinînd cont de măreţul pro trită a culorilor, o vizibilă m a
însuşirea elementelor de bază încadraţi şi lăcătuşii, electricie cadrul acestei acţiuni au existat lor trei secţii-şcoală, este nece gram de dezvoltare a economiei turizare a talentului. Hampel H. giunea noastră. Există momen
ale acestor obiecte de învăţă- nii şi ceilalţi oameni ai muncii unele lipsuri şi greutăţi, dar sar ca pe viitor să simtă şi mai naţionale elaborat de Congresul înfăţişează omul în încleştare cu tan cercuri pitternice la Lupeni
mînt, ci mai ales explicarea din secţiile respective, lucru ca analizate şi comparate c,u ceea mult răspunderea ce o are în a- al IlI-lea al P.M.R. care preve şi Aninoasa. la Călan şi Hune
unor fenomene ce au loc în re s-a şi făcut. ce a fost bun, ele par neînsem cest domeniu. de o creştere a producţiei indus oţelul, oraşul nou : Mastalos Ra doara, la Brad şi Cugir. Se a-
procesul de producţie respectiv. nate. Printre greutăţile cele mai triale în 1965 de 2,1 ori faţă de firmă pe zi ce trece o pleiadă
Astfel s-au expus lecţii despre In cadrul acestor secţii s-au frecvente au fost stabilirea pro Lecforafu! penfru ingineri 1959, se cere din partea organi du, furnalele, iar Gaidoş V., de tineri artişti capabili de a
reacţiile chimice, despre gaze şi obţinut în ultima perioadă re fesorilor de specialitate care, pe zaţiilor de partid, sindicale şi zugrăvi în lucrurile lor chipul
legile lor, căldura şi formele de zultate frumoase în producţie. lîngă cursurile ce le predau în Concomitent cu măsurile lua U.T.M., un efort deosebit în ve frumuseţea tulburătoare a nou omului nou. măreţele realizări,
propagare ale căldurii etc. Fără îndoială că la depăşirea cadrul învăţămîntului de zi, e- te pentru pregătirea muncitori derea mobilizării oamenilor ale epocii pe care o trăim. Ex
pianului de producţie a fontei, rau antrenaţi în predarea unor lor din cadrul furnalelor, oţe- muncii la lupta pentru realiza lui peisaj de pe Valea Cernei.
Pentru a cuprinde pe toţi oţelului şi a laminatelor, la creş lecţii şi consultaţii la cursurile lâriej şi laminoarelor, in secţi- rea la termen şi chiar înainte poziţia de la Hunedoara este o
muncitorii în aceste cursuri, au terea. productivităţii muncii, la serale şi fără frecvenţă. Pînă la iie-şcoală, s-a organizat de că de termen a prevederilor planu Dintre exponatele membrilor mărturie grăitoare in acest sens.
fost organizate predările în 3 reducerea preţului de cost, la urmă, printr-o mai judicioasă tre comitetul sindicatului şi sub lui de 6 ani.
schimburi. Astfel, la cursurile creşterea indicilor de utilizare, organizare a muncii acestora, filiala S.R.S.C., sub conducerea I. MÎNDRU
secţiei-şcoală de la oţelărie, deficienţa a fost înlăturată. • directă a organizaţiilor de par Este necesar să folosim din
schimbul 1 participa joi de la la creşterea mişcării de inovaţii tid, şi un ciclu de conferinţe pen plin toate iniţiativele, formele de Cititorii propun...
orele 18-20. schimbul li joi dc tru ingineri. Conferinţele tratau muncă care pot ajuta la realiza
la orele 11-13, iar schimbul IU şi raţionalizări, un ap o rt. deo subiecte privind cele mai noi rea aceslor sarcini. Să facem ca ...ca U.R.C.C. Sebeş să deschi de distribuire a petrolului şi
vineri de la orele 18-20. La fel „secţiile-şcoală“, lectoratul pen dă cîte un bufet în satul Pianul benzinei ia îndemîna locuitori
s-a procedat şi în cadrul ce sebit l-au adus şi „secţiile- tru ingineri şi alte forme, să-şi de Sus şi Pianul de Jos. Deşi lor din cartierul „Cetate“, ora
aducă din plin contribuţia la la prăvăliile săteşti de aici se
lorlalte secţii. şcoli“, prin munca ce au desfă găsesc din cînd în cînd produse şul Alba luiia (loan Ştetă-
Lecţiile au fost expuse de cei realizarea sarcinilor trasate de alimentare, acestea nu Sac faţă nescu).
şurat-o în vederea ridicării cu partid şi guvern. unei deserviri corespunzătoare
mai buni ingineri, profesori de (Virgil I. Barbu). ...ca în oraşul Alba luiia să
noştinţelor politice, profesionale funcţioneze prin rotaţie o farma
...să se deschidă un centru
şi de cultură generală ale oa cie şi după orele 21 (Şt. loan).
menilor muncii.
