Page 23 - 1960-09

N r 1773
întrecerea dintre gospodăriile colective
Colectiviştii din G îrbova
îşi dezvoltă sectorul
zootehnic
La înfiinţare, gospodăria co­
lectivă din satul Gîrbova, ra­
ionul Sebeş, avea un sector zoo­
tehnic neînsemnat, care cu­
prindea doar 15 vaci, 10 boi. 132
oi şi 4 cai. An de an, numărul
animalelor proprietate obşteas­
că a crescut simţitor. Aşa se
face că la 30 decembrie anul
trecut, colectiviştii dispuneau de
61 bovine din care 16 vaci de
lapte, 527 oi şi 23 cai. De pe
urma acestor animale ei au
realizat venituri în valoare de
peste 121.000 lei.
Aceste realizări au întărit şi
Snai mult convingerea colecti­
viştilor că dezvoltarea creşterii
animalelor constituie un izvor
sigur de venituri. Prin cumpă­
rări şi păstrarea tineretului a-
nimal bun de prăsilă, gospodă­
ria a ajuns să aibă în prezent 126
capete bovine din care 62 vaci
de lapte. 660 oi din oare 600
sînt cu lînă semifină, 06 cape­
te porcine, cai ş.a.
Dezvoltind mereu sectorul
zootehnic, colectiviştii din Gîr­
bova s-au preocupat şi de asi­
gurarea bazei furajere, de ridi­
carea construcţiilor, creînd con­
diţii pentru obţinerea unor
producţii mari dfe lapte, carne
şi lînă.
Folosind materiale din resur­ de inimă muncesc pentru creş­ tehnioo-economici şi mijloacele şefii de echipă, maiştrii şi con­ productive abia a depăşit cifra
se locale şi însemnate sume de terea animalelcr şi a producti­
bani din fondurile proprii, mem­ vităţii acestora şi îngrijtorii-
brii acestei gospodării şi-au mulgători Sutoris Ioa.n, Nicolae
construit un grajd pentru 80 Plitea, Martini Ioan, Dietrich
capete vite mari, saivan, ma­
gazie pentru cereale şi alte
construcţii, iar acum construiesc
un nou grajd în care vor pu­
tea fi adăpostite tot 80 de vite
mari.
Dacă anul trecut colectiviştii
De la Institutul de mine
,, Gheorghe
Petroşani
In anul şcolar 1960-1961, a
crescu! cifra de şcolarizare în
învăţămîntul superior şi în spe­
cial la institutele tehnice.
Institutul de Mine „Gheorghe
Gheorghiu-Dej" din Petroşani,
pregăteşte cadre pentru indus­
tria mineră, carboniferă şi de
minereuri, din întreaga ţară.
Institutul de mine, care func­
ţionează cu facultăţile : mine şi
electromecanică minieră ş1 cu
secţiile : exploatări miniere, pre­ a.c. atît pentru candidaţii bur­
parare, topografie, primeşte can­
didaţi absolvenţi ai şcolilor me­
dii în condiţii foarte avanta­
joase.
Ştirile ce parvin din Germa­
nia occidentală aduc noi dovezi
edificatoare, care demască ca­
racterul fascist al politicii gu­
vernului vest-german. In pre­
zent, cînd sistemul imperialist
mîna dreaptămondial se află în derută, ca
urmare a creşterii fără prece­
dent a luptei popoarelor împo­
triva exploatării, pentru pace
şi dezarmare, forţele imperialis­
te mondiale îşi pun speranţele
lor în militarismul revanşard al
Germaniei occidentale, împing
statul vest-german pe calea dez-
ănţuirii unui nou război mon­
dial.
In timp ce Republica Demo­
crată Germană construieşte cu
succes socialismul şi depune e-
forturi susţinute, alături de ce­
lelalte ţări socialiste, pentru
rezolvarea pe cale paşnică a
problemelor litigioase interna­
ţionale, guvernul de la Bonn
propagă pe toate căile doctrina
revanşardă, calomniază R.D.G.
şi celelalte ţări socialiste. A-
ceastă politică agresivă a mi-
litariştilor de la Bonn se ex­
plică prin faptul că la cîrma
statului vest-german se află
cocoţaţi aceiaşi oameni care l-au
slujit cu credinţă pe Hitler. Po­
ziţiile-cheie din guvernul de la
Bonn şi din întreg aparatul de
stat vest-german sînt ocupate
A fascişti care acţionează ne­
stingheriţi, aţîţă isteria războiu­ celariatului Federal nu este ne­
lui şi anticomunismul. In Ger­
mania occidentală domnesc a-
ceiaşi stăpîni ai concernelor, a-
ceiaşi generali, judecători, pri­
mari, diplomaţi care continuă
cu febrilitate opera criminală
a lui Hitler.
In toată această pleiadă de
fascişti notorii, numeie lui Hans
Jcseph Globke ocupă un loc de
fru n te ; el este, nici mai mult
nici mai puţin, decît şeful O-
ficiului Cancelariatului Fede­
ral. Deşi oficial nu ocupă un
post de ministru în cadrul gu­
vernului de la Bonn, Globke se
bucură de o influenţă deosebită
în întreaga activitate a clicii lui terminaţi milioane de evrei din
Adenauer. S-ar putea spune că
el este mai puternic cieeit toţi
miniştrii !
Şi iată care sînt împuternici-
de aici au insilozat porumb de
pe numai 9 ha., anul acesta ei
vor insiloza porumbul de pe
21 hectare. Tot pentru hrana
animalelor, ei au strîns nutre­
ţul, lucerna şi borceagul de pe
286 ha. pe care le-au şi depo­
zitat.
In planul de producţie pen­
tru anul acesta, gîrbovenii şi-au
propus să obţină în medie,
2.000 litri lapte de la fiecare
vacă furajată, 45 litri lapte şi
2;7 kg. lînă pe cap de oaie. Rea­
lizările obţinute de la începutul
anului şi pînă acum dovedesc
că prevederile planului nu nu­
mai că vor fi realizate, dar că
vor fi chiar depăşite. In felul
acesta, gospodăria agricolă co­
lectivă din Gîrbova, va putea
realiza din sectorul zootehnic
venituri de aproape 170.000 lei.
De altfel pînă la data de 1
august, numai din vînzarea lap­
telui, linii şi a brînzei au rea­
lizat 97.640 lei.
In obţinerea realizărilor amin­
tite o contribuţie de seamă o
aduce tov. Tlie Nedelea care
răspunde de sectorul zooteh­
nic. EI organizează cu pricepe­
re munca în acest sector şi re­
zultatele, d'upă cum se vede sînt
din cele mai bune. Cu tragere
Ioan şi alţii care, antrenaţi în
întrecerea cu colectiviştii din
Clinic, se străduiesc să obţină
o producţie sporită de lapte şi
carne, să se situeze printre
fruntaşii întrecerii.
V. PiTAN gă faptul că reduce efortul fi­
Gheo
Institutu! asigură candidaţilor
condiţii bune de învăţătură, iar
pe deasupra şj uniforma res­
pectivă pe tot timpul studiului.
După terminarea institutului,
absolvenţii vor fi plasaţi în
cîmpul muncii Ia exploatările
miniere din Valea fiului sau la
alte exploatări din ţară.
înscrierile pentru examenul de
admitere în institut se primesc
pînă la data de 14 septembrie
sieri prin întreprinderi cît şi
pentru concursul general.
Criminalul fascist Globke —
rile speciale pe care le are
Globke în guvernul de la Bonn.
Toate proiectele de cabinet trec
prin mîinile sale mînjite de
singe. El pregăteşte din punct
de vedere politic toate şedinţe­
le de guvern. Lui li este sub­
ordonat serviciul secret al ge­
neralului Gehlen. De aprobarea
lui depinde ocuparea tuturor
posturilor mai înalte în minis­
tere. El dispune de bugetul per­
sonal de mituire al lui Ade­
nauer. El înlocuieşte pe Ade­
nauer cînd acesta pleacă în con­
cediu. Globke ocupă, deci, ca
putere, locul al doilea în guver­
nul lui Adenauer. De la el plea­
că mii de fire ale „războiului
rece“...
Dar cum se explică oare fap­
tul că Globke are atîta trecere
în ochii lui Adenauer ? Care sînt
„meritele“ în virtutea cărora i
s-a oferit „cinstea“ de a sta
în dreapta cancelarului R.F.
Germane ?
Pentru a afla acest lucru, e
suficient să căutăm numele lui
Globke prin documentele răm a­
se de pe vremea de tristă a-
mintire a celui de-al treilea
Reich. Şi pentru a afla numele
actualului şef al Oficiului Can-
voie de multă strădanie. De la
începutul şi pînă la sfîrşitul
domniei tiranice a lui Hitler, nu­
mele murdar al lui Globke poa­
te fi întîlnit de fiecare dată
cînd s-a simţit nevoie de „pers­
picacitate“ şi „fantezie“ in e-
laborarea celor mai barbare
metode de exterminare a po­
poarelor. Globke a fost autorul
legilor singeroase d'e la Nürn­
berg şi a ordonanţelor cu privi­
re la înfierarea cetăţenilor e-
vrei. Ca urmare a acestor legi
rasiste au fost schingiuiţi şi ex­
Vizitatori la Muzeul regional
Deva
In fiecare zi, Muzeul regional In ziua de 28 august, Muzeul
din oraşul Deva este vizitat de regional a fost vizitat de oaspeţi
numeroşi oameni ai muncii, atît
din regiunea noastră cit şi din
alte regiuni ale ţării.
Astfel, nu de mult, 55 de ele­
ve de la Şcoala medie de fete
„Maearenko“ din Bucureşti, au
făcut o excursie prin ţară şi cu
ocazia trecerii prin oraşul De­
va, au vizitat şi muzeul de la
poalele cetăţii. In aceeaşi zi,
muzeul a fost vizitat d'e grupuri
de oameni ai muncii din Bucu­
reşti, Cluj, Reşiţa, Ploeşti, Timi­ vizitat recent muzeul, a rămas
şoara etc., precum şi din oraşe
şl sate ale regiunii noastre.
E x p lo a ta re a furnalelor
de M. Banciu — D. Dobrovici.
In această lucrare se tratea­
ză problemele legate de buna
funcţionare a furnalelor şi a
secţiilor şi subsecţiilor care de­
servesc furnalele. Sînt expuse
noţiuni despre materiile prime,
pregătirea acestora, construcţia
furnalului, încărcarea furnalu­
lui, alimentarea cu aer, epura­
rea gazelor, avacuarea produ­
selor furnalului, procesul din
furnal, conducerea furnalului,
deranjamente şi avarii, indici
de intensificare a funcţionării
furnalelor, tehnica securităţii
muncii.
Randamente sub posibilităf
Unul din tipurile de maşini
folosită eu multă încredere de
către minerii din Aninoasa este
maşina de încărcat tip G.N.L.
30 M. Utilizarea ei, pe lin­
zic al minerilor (la operaţia de
încărcare), duce şi la obţine­
rea unei productivităţi de circa
30 tone cărbune pe oră.
Brigăzile de mineri care au
lucrat cu asemenea maşini au
obţinut randamente sporite cu
un efort minim. Aşa de pildă,
brigada condusă de tov. Teodor
Sas, de la sectorul I, în cursul
trimestrului II şi-a depăşit ran­
damentul planificat cu 1,35 tone
pe post, depăşind totodată ran­
damentul mediu pe sector cu
550 kg. pe post.
Deşi randamentele obţinute cu
ajutorul maşinii de Încărcat
depăşesc pe cele obţinute în
condiţii normale de lucru, faţă
de capacitatea maşinii şi faţă de
posibilităţi, ele sînt încă mici.
Analizînd în mod amănunţit
cauzele pentru care s-au obţi­
nut randamente scăzute, vedem
că maşinile de încărcat nu au
fost utilizate raţional, din cau­
za unor deficienţe tehnice şi
organizatoric-e. In primul rînd,
a lui
Germania şi din alte ţări ale
Europei.
Iată ce scrie Globke într-un
comentariu din 15 septembrie
1935 : .
„Evreimea constituie un corp
străin în toate popoarele euro­
pene... de aceea disimilaţia (e-
liminarea) constituie unica so­
luţie posibilă“. Şi această idee a
lui Globke a fost pusă în prac­
tică pe tot parcursul existenţei
regimului hitlerist, de către cri­
minalii fascişti.
„Strădaniile“ lui Globke s-au
bucurat de aprecierile cele mai
elogioase ale lui Hitler şi Him­
mler. Cînd a fost cotropită Aus­
tria, Globke a participat la e-
laborarea unui proiect de lege,
conform căruia legile rasiale au
fost introduse în mod oficial în
Austria. Pentru aceste „servicii
deosebite“, lui Globke i s-a a-
cordat „Medalia în amintirea
Iui 13 martie 1938“, ziua cînd
trupele hitleriste au invad'at
Austria. Dînd şi Cehoslovacia a
fost ocupată de hitlerişti, Glob­
ke a fost acela care a elaborat
şi încheiat tratatul privitor la
aşa-numitele „probleme de ce­
tăţenie“, în baza căruia 400.000
cetăţeni cehi au fost expulzaţi
din regiunile sudete. Tot Glob­
ke a elaborat aşa-numita „Or­
donanţă cu privire la aplicarea
legilor rasiale de la Nürnberg“
în regiunile germano-sudete, or­
donanţă ce a extins în mod o-
ficial persecutarea evreilor şi
în această parte a Cehoslava-
ciei. Şi faptei i-a urmat răs­
plata : Globke a primit din p ar­
tea lui Hitler „Medalia în amin­
tirea lui 1 octombrie 1938“,
conferită doar persoanelor ca­
re „au dobîndit merite deosebi­
te“ în slujba lui Hitler.
In cîrdăşie cu şeful poliţiei el-
DRUMUL SOCIALISMULUI
de peste hotare. Astfel, un grup
format din peste 40 de turişti
din R.P. Ungară, după ce au
trecut prin toate încăperile mu­
zeului, în condica ce se află la
ieşirea din muzeu, şi-au spus,
în scris, impresiile deosebit de
frumoase ce şi le-au făcut des­
pre muzeu şi cetate.
Tov. Zostanevschi Vasile din
R.S.S. Moldovenească—U.R.S.S.,
împreună cu familia sa, care a
foarte impresionat de tot ceea
ce a văzut.
-SSi-
In Iucare se dă o deosebită
atenţie capitolului care tratează
conducerea furnalului.
Cartea cuprinde două anexe :
anexa I, care conţine instruc­
ţiuni detailate pentru exploata­
rea furnalului şi anexa II, ca­
re conţine un exemplu de calcul
pentru alcătuirea încărcăturii
furnalului.
Lucrarea serveşte ca îndrep­
tar pentru muncitorii calificaţi,
trolorii de la furnale. Ea poate
fi utilă şi inginerilor de exploa­
tare în primul an de activitate.
în abatajele unde au fost in­
troduse aceste maşini, nu s-au
făcut nici un fel de îmbunătă­
ţiri tehnice faţă de perioada de
experimentare, cu toate că in­
ginerii şi tehnicienii din ex­
ploatare au studiat şi au făcut
propuneri valoroase în această
direcţie,
Intîrzierea aplicării acestor
propuneri se datoreşte faptului
că unii ingineri şi tehnicieni ai
sectorului I dau dovadă de
lipsă de curaj în promovarea
noului.
O altă cauză pentru care ran­
damentele au fost sub posibili­
tăţi este aceea că şefii de gru­
pă şi de schimb, care au folosit
aceste utilaje, n-au fost sufi­
cient de bine instruiţi. Iată ce
ne-a declarat tov. Ioan David,
şef de brigadă la sectorul I :
„Randamentele obţinute puteau
fi mult mai mari. dar, pină în
prezent n-am reuşit să cunoaş­
tem toate secretele maşinii“.
în toate abatajele cameră un­
de au fost introduse maşinile
de încărcat G.N.L. 30 M, încăr­
carea mecanizată s-a făcut nu­
mai într-o singură aripă a a-
batajului. Acest lucru se dato­
Adenauer
veţiene, Globke a pus la cale
ştampilarea cu litera „J“ a
paşapoartelor evreilor urmăriţi
din motive rasiale. Ca urmare,
fuga în străinătate a germani­
lor evrei a fost complect oprită.
In 1942, Globke, împreună cu
conducătorul SS Stuckart au
fost „oaspeţii“ de seamă ai lui
Antonescu. O dată cu încheie­
rea „vizitei“ lor in ţara noas­
tră, au început şi deportările
de evrei, urmate de extermina­
rea a sute de mii de oameni
nevinovaţi. Şi, drept răsplată
pentru îndeplinirea cu succes a
acestei „misiuni“ criminale,
Globke a fost distins cu „Steaua
Romîniei“ l
Globke a fost colaborator în
săvîrşirea de crime cu Eichmann
(actualmente deţinut în Iz-
rael), un alt călău vestit din
cohorta Iui Hitler. Rezultatul
„conlucrării“ lor criminale a
fost exterminarea bestială a
2.900.000 evrei polonezi.
Şi Globke — acest duşman
înrăit al umanităţii, pe conştiin­ înainte. Popoarele păstrează § Informaţii suplimentare se primesc la direcţa fabricii din
ţa căruia se află crime deose­
bit de grave, este astăzi vioa­
ra I-a în politica războinică a
Bonn-ului ! Globke, ieri ucigaş
al milioanelor de oameni ne­
vinovaţi, şi cel mai apropiat co­
laborator al lui Himmler, stă
astăzi în fruntea „războiului
rece“ al lui Adenauer, îndrep­
tat împotriva R.D.G. şi a în­
tregului lagăr socialist! Iar
Adenauer, în perfectă cunoştin­
ţă de cauză a fărădelegilor co­
mise de acest fascist notoriu,
declară in Bundestag, luîndu-i
apărare:
„Nu voi admite sub nici un
motiv să se facă afirmaţii me­
nite a prejudicia onoarea direc­
torului ministerial Globke“.
Această declaraţie făţarnică o
Îndeplinind ritmic planul
de producţie
( Urmare din pag, t-a)
scurtarea duratei de elaborare
a şarjelor, la mărirea greutăţii
lor, E interesant şi sugestiv a
prezenta modul în care a cres­
cut greutatea şarjelor în compa­
raţie cu 1959. Dacă în anul tre­
cut greutatea medie a şarjelpr a
atins 185,85 tone, în anul acesta
n-a fost lună în care ea să co­
boare mai jos de 191,97; me­
dia pe semestrul I fiind 196 to­
ne. Această creştere a pus în
faţa colectivului problema mări­
rii capacităţii oalelor de turnare.
Rezolvarea ei nu s-a lăsat mult
aşteptată, azi capacitatea oale­
lor fiind de 200 tone (faţă de
185). Concomitent, durata me­
die de elaborare a şarjelor a scă­
zut de la 9,41 ore în 1959, la
8,11 ore în semestrul I a. c., în
luna martie înregistrîndu-se re­
cordul : 7,52 ore.
Ar mai trebui adăugat şi fap­
tul că orele de staţionare ne­
productivă au scăzut mult. Ast­
fel, dacă în semestrul I 1959
pentru reparaţii la vatră cup­
toarele au staţionat mai mult de
900 ore, în primul semestru ai
acestui an numărul orelor ne­
de 600. Numai pe această cale
s-au cîştigat cîteva mii tone de
otel.
reşte dificultăţilor întîmpinate
la trecerea ei peste transporto­
rii! cu raciete, ceea ce a făcut
ca maşina să staţioneze în pe­
rioada lucrărilor pregătitoare
cîte 3-4 ore pînă la o nouă puş-
care.
Este necesar ca conducerea în-
tieprinderii, sub îndrumarea co­
mitetului de partid, să ia de
urgenţă măsuri pentru elimina­
rea acestor deficienţe. Maşina
de încărcat va trebui să func­
ţioneze în ambele aripi ale a-
batajului. Trecerea ei dintr-o a-
rlpă în alta este pe deplin rea­
lizabilă prin montarea celor
două transportoare direcţionale
din abataj lingă peretele de
cărbune, prin scurtarea tran­
sportorului din preabatajul tra n ­
sversal şi unele modificări ale
sistemului de armare. De ase­
menea, minerii şi întreg perso­
nalul care lucrează cu această
maşină trebuie instruit temei­
nic, pentru a o cunoaşte în a-
mănunţime. Inginerii şi tehni­
cienii sectorului I, la rîndul lor,
vor trebui să aplice cu mai mult
curaj propunerile ce li se fac,
să ceară şi pe viitor părerea
tovarăşilor lor din celelalte sec­
toare si să ţină cont de ea.
i. GUDASZ
face acel ce declară solemn că
în guvernul de la Bonn nu există
hitlerişti ( I ), acel ce jură cu
mîna pe inimă că guvernul său
este împotriva spiritului revan­
şard şi al renaşterii fascismului.
Faptele şi documentele de­
mască însă ou tărie. Este clar ţ; teresaţi că la data de 16. Xî. 1960, la sediul fabricii de mar­
că în clica m ilitaristă de la
Bonn lucrează nestingheriţi o
întreagă garnitură de complici
ai lui Hitler şi Himmler, care
elaborează şi aplică politica re­ 8 declarat vacant conform prevederilor H. C. M. 1061 din 1959.
vanşardă a guvernului de la 8 Candidaţii vor prezenta la biroul personal al fabricii
Bonn. Acest lucru dovedeşte fă­
ră tăgadă că intre politica Iui
Hitler din trecut şi cea a lui
Adenauer din prezent, nu există
nici o deosebire.
Dar este de la sine înţeles că
drumul pe care merge Adenauer maiştri în specialitate sau a unei şcoli echivalente, sau acte
şi întreaga pleiadă de fascişti,
duce spre prăpastia în care au
nimerit şi predecesorii lor.
Soarta lui Adenauer, Globke,
Strauss şi ale altora de teapa
lor este hotărîtă. Istoria merge
încă vii în memorie fărădelegi­ R Haţeg.
le comise de nazişti. Şi, ca o QOoo 00 00 00oo 00 00 00 00 oo 00 oo 00 00 co ooooooogooooogoocoooocgoooooooooooccooooo!
expresie convingătoare în acest
sens este uriaşa campanie mon­
dială împotriva reînvierii fas­
cismului, campanie ce a căpă­
ta t în ultima vreme o nouă
amploare.
Dar, cu toate că miltarlştii
vest-germani nu vor reuşi nici­
odată să-şi realizeze planurile
lor criminale, ei prezintă un
serios pericol pentru cauza men­
ţinerii păciî în lume. Susţinuţi
cu zel de către imperialiştii a-
mericani, aprobaţi de către o
serie de guverne reacţionare
din Occident, ei sînt încă în
stare să provoace nenorociri
cumplite.
Reînarmarea rapidă a arma­
tei naziste şi dotarea ei cu ar- ;
me atomice, constituie un indi­
ciu serios pentru întărirea vi­
gilenţei popoarelor, pentru de­
mascarea la timp a uneltirilor j
războinice ce se urzesc la Bonn.
Poporul nostru îşi uneşte gla­
sul său cu cel al milioanelor de
oameni din întreaga lume, ca­
re cer cu h o tă rîre : Afară cu
fasciştii din conducerea statului
vest-german !
Pag. 3
in frunte comuniştii cordată organizării întrecerii so­
cialiste pe profesii, popularizării
Totul în această secţie a mare­ rezultatelor ei şi stimulării frun­
taşilor. Munca politică de masă
lui combinat hunedprean s-a fă­ de asemenea a stat în centrul
cut sub îndrumarea permanentă preocupării organizaţiei de par­
a organizaţiei de partid. Orien- tid. Agitatorii au losf instruiţi
tîndu-se spre introducerea în periodic cu cele mai arzătoare
producţie a tehnicii şi tehnolo­ probleme ale producţiei, au test
giei noi, ea a îndrumat inginerii repartizaţi la locurile de mun­
şi tehnicienii secţiei către stu­ că după cerinţe. Totodată s-au
dierea rezervelor de sporire a confecţionat şi afişat la locuri
producţiei. Aşa au luat naştere vizibile panouri şi lozinci cu
cele 6 grupe de inovatori care conţinut concret, prin care se
au propus ş'i rezolvat multe te­ arătau căile de sporire a pro­
me de inovaţii. Printre cei mai ducţiei. de reducere a preţului
activi inovatori se numără mai­ de cost şi ce anume înseamnă
strul Ştefan Tripşa, Erou ai pentru economia naţională oţel
Muncii Socialiste, ing. Kraft mai mult şi mai ieftin.
Nathan, adjunct al şefului sec­
ţiei şi alţii. Acestea sînt principalele mă­
suri luate în secţia respectivă,
Invăţînd din lipsurile anului măsuri care au dus la obţinerea
trecut organizaţia de partid a succeselor amintite.
fost preocupată de ridicarea
continuă a calificării cadrelor. Realizările de pînă acum, en­
Pentru început s-a făcut reexa­ tuziasmul cu care au primit o-
minarea cunoştinţelor profesio­ ţelaril măreţele sarcini trasate
nale ale oţelariior. Totodată a de Congresul al Ilf-lea al parti­
fost introdusă „Joia oţelarului“. dului, munca însufleţită care se
în prezent se instruiesc oţelarii desfăşoară în prezent în secţie,
dau garanţia c.ă în ce-I priveşte,
care urmează să deservească
colectivul oţelăriei Martin nr. 2
cuptorul Martin nr. 4 de 400 to­
ne capacitate. îşi va îndeplini cu cinste planul
de 6 ani.
O atenţie deosebită a fost a-
PM8MMUL
8 S E P T E M B R IE 1900
PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea PROGRAMUL II: 14,07 Melodii
pentru sate: Desfăşurarea lucrărilor de populare romîneşti; 14,30 Muzică u-
însilozare a porumbului ; 7,30 Sfatul şoară sovietică; 16,15 „Intermezzo ve­
medicului: Stările febrile la copii; 8,00 sel", muzică uşoară ; 17,00 Emisiune
Din presa de astăzi ; 10,40 Cîntece muzicală pentru copiii din tabere; 17,20
sportive ; 12,00 Muzică dc estradă : Pe scenele căminelor culturale; 18,0a
13,05 Gîntă Ştefania Stere şi Valeriu „Săptămîna muzicii bulgare": muzici
Vărzaru ; 14,30 Program de fangouri: c'in operete; 19,00 Să învăţăm limbi
15,10 Goncert de prînz ; 1G,15 Vorbeş­ rusă cîntînd : „Valurile Amurului"
te M oscova!; 17,30 Tinereţea ne e (partea II-a) ; 19,30 Din activitatea
sfaturilor populare; 20,30 Pagini din
dragă (reluare) ; 19,05 Tribuna Radio; noua proză bulgară ; 21,45 Părinţi şi
copii. De ce sînt fricoşi unii copii;
19,45 Valsuri de concert: 21,10 Ver­ 22,00 Cîntece haiduceşti şi jocuri popu­
lare romîneşti ; 23,15 Concertul „Noap­
suri de dragoste; 21,45 Ciclul „înain­ te bună“.
taşii muzicii romîneşti“ : Gavril Muzi- BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00: 17,00;
cescu ; 22,10 Canzzonete ; 22,45 Muzică 19,00: 22,30; 23,52 (programul [),
de dans. 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
(programul II).
8 SEPTEMBRIE 1960 m is r h 'M m W Q L m h
DEVA : Lilly ; Vagabondul, se­ PENTRU 24 ORE
ria I şi I I ; ALBA IULIA : Paul
Vremea rămîne nestabilă cu cerul
Robeson; Haiducii, din Rio variabil. Vor mai cădea ploi şlabe lo­
Frio; BRAD: Prima zi de pa­ cale. Temperatura în uşoară scădere
ce ; HAŢEG : Misiune periculoa­ va fi cuprinsă ziua între 22 şi 26 gra­
să ; HUNEDOARA : Tizolc; Ve­ de, iar noaptea între 9 şi 14 grade.
neţia. luna şi tu ; ILIA : Furtu­ Vînt potrivit cu intensificări tempo­
na : ORAŞTIE: M um u; O zi de rare din sectorul nord şi nord-vest.
odihnă ; PETROŞANI: N-am u-
cis ; in iureşul focului; SEBEŞ : PENTRU URMĂTOARELE
Intilnire cu Franţa ; SIMERIA : 3 ZILE
Casa părintească ; LONEA : Ea
te iubeşte; TEIUŞ: Ultima
noapte pe Titanic ; ZLATNA :
Unchiul meu Iacinto ; APOLDUL Vreme nestabilă cu temperatura sta­
DE SU S: Cintăreţul mexican. ţionară.
lEXCOOOOOOOCOOCOOCOOOOOOCOOOOOOOCOOOOCOOGOOOOO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C O O O O O C K
'* \ N U N T l7
8 f abrica de marmeladă Haţeg adhce Ia cunoştinţă celor in
ii meladă din Haţeg, strada Pilim on Sîrbu nr. 35, se va tine un
8 concurs pentru ocuparea UNU! POST DE MAISTRU DE FA-
| BRICAŢÎE ÎN SPECIALITATEA CONSERVE DE FRUCT!.
8 de mai meladă din Haţeg, cu cel puţin 10 zile înainte de ţi-
R nerea examenului, următoarele acte fără dc care nu pot părţi­
le cipa la examen :
- — Certificatul de naştere (copie).
— Diplomă de absolvire (copie), a unei şcoli tehnice dc
din care să rezulte că la data de 1 iulie 1956, candidatul a
avut 12 ani vechime în funcţia de maistru.
— Certificat medical că este apt pentru a ocupa funcţia de
maistru în sectorul conserve.
— Autobiografia.
In magazinele cooperativelor de
consum găsiţi un bogat sortimenî cie:
® ţesături de bumbac,
lină si mătase,
* încălţăminte de toi felii!
• articole de
marochinărie
# parfumerie şi
pasmanterie
& articole de uz
casnic si
¦
metaio-chimic