Page 24 - 1960-09
P. 24
Pag. 4 DRUMUL .'.’OCt ALI SMULUt Nr. 1773
OTIJSiKS îLiî?2Sf3Z55? CTHlKnKECTHGaaaaKasnab
'ongresul Partidului nixisnei© şÎxpx • juMjurrusXe sjtini • sxubí. «xü&íu b U
celor ce muncesc din Vietnam « ra r
HANOI 6 (Agerpres). — socialismului şi în acelaşi timp crat şi Partidului socialist care t K:hi^ i? m axe ^ipaaMái^ilimSBBXţ Ka ^ a:i n i a m a;ejamBhaaa_aB_dm_lt_hm__m BaEaBíaiswi
La Congresul al IlI-lea al a desăvîrşi transformarea so au salutat Congresul. A luat a-
Partidului celor ce muncesc din cialistă a economiei naţionale, poi cuvîntul şeful delegaţiei de a Convorbirea dintre Nasser
Vietnam, raportul de activita a face ca economia Vietnamu partid şi guvernamentale sovie
te a fost prezentat de Le Duan, lui să devină o economie pe tice, N. A. Muhitdinov, membru de zi a 0. ii G. Â . Jukov
secretar a.1 C.C. deplin socialistă. al Prezidiului, secretar al C.C. a problemei reprezentării Chinei
La începutul raportului său, al P.C.U.S.. care a subliniat că CAIRO 6 (Agerpres). TASS R.A.U. Printre altele s-a subÎÎ*
Le Duan a vorbit despre tran s Referindu-se la problemele cel de-al n i-lea Congres al MOSCOVA 6 (Agerpres). — o atitudine negativă faţă de o- transmite : niat dezvoltarea cu succes a re
formările care s-au petrecut întăririi solidarităţii internaţio Partidului celor ce muncesc din laţiilor culturale.
după. cel de-al doilea Congres nale, ale luptei active pentru Vietnam constituie un eveni TASS transmite: rînduirea de stat din China şi Gamal Abdol Nasser, preşe
al Partidului celor ce muncesc menţinerea şi consolidarea pă ment important nu numai în dintele R.A.U., a primit la 5 sep In cursul tratativelor de la
din Vietnam. cii în lumea întreagă, Le Duan viaţa poporului vietnamez, ci şi Guvernul sovietic a propus recurg la orice mijloace pentru tembrie pe G. A. Jukov, preşe Cairo G. A. Jukov a avut de a-
Sistemul socialist mondial in a subliniat că o importantă în viaţa popoarelor întregului dintele Comitetului de Stat al semenea numeroase întîlniri cu
frunte cu marea Uniune Sovie sarcină internaţională a Parti lagăr puternic al socialismului. să se. includă pe ordinea de zi a a împiedica pe reprezentanţii Consiliului de Miniştri al reprezentanţi ai guvernului
dului celor ce muncesc din Viet U.R.S.S. pentru legăturile cul R.A.U. care se ocupă de rela
tică, a spus raportorul, se dez nam va continua să fie şi pe Partidul dv., detaşament de celei de-a 15-a sesiuni a Adu Chinei să participe la lucrările turale cu ţările străine, care se ţiile culturale cu ţările străine.
voltă intr-un ritm vertiginos. viitor aceea de a contribui prin luptă al mişcării comuniste şi află într-o vizită în R.A.tJ. Au fost discutate problemele
S-a produs o modificare eviden toate mijloacele la cauza întă muncitoreşti internaţionale, a nării Generale a O.N.U. proble O.N.U. „Această politică a sta practice ale schimbului cultural
tă a raportului de forţe în fa ririi unităţii şi a coeziunii la spus N. A. Muhitdinov, sub con Intîinirca s-a desfăşurat în- între cele două ţări pe anii
voarea forţelor socialismului, gărului socialist, precum şi a ducerea încercată a Comitetului ma : „Reprezentarea Chinei în telor care împiedică participarea tr-o atmosferă de prietenie. In 1961 —1962. Cele două părţi
ale independenţei naţionale, în unităţii mişcăriii comuniste in său Central in frunte cu glorio cursul convorbirii cele două şi-au exprimat năzuinţa comu
favoarea forţelor iubitoare de ternaţionale, a lupta cu hotărî- sul fiu al poporului vietnamez, Organizaţia Naţiunilor Unite“. R.P. Chineze la activitatea părţi şi-au exprimat satisfacţia nă de a dezvolta şi întări pe
pace. In consecinţă au apărut re împotriva oricăror uneltiri tovarăşul Ho Şi Min, eminent în legătură cu relaţiile de prie toate căile aceste relaţii.
posibilităţi reale pentru preîn şi acţiuni care urmăresc submi fruntaş al mişcării comuniste în legătură cu aceasta, A. A. O.N.U. dovedeşte că statele res tenie exislente între U.R.S.S. şi
tâmpinarea războiului nuclear, narea solidarităţii internaţiona internaţionale, aduce o contri
le a clasei muncitoare. buţie demnă la cauza luptei Grumiko, ministrul Afacerilor pective nu doresc o dezvoltare
pentru menţinerea păcii. pentru întărirea solidarităţii in
In prezent, a spus în conti In încheiere Le Duan a s p u s: Externe a! U.R.S.S., a adresat reală a colaborării internaţiona
Acest congres al Partidului ce ternaţionale. Prin fidelitatea sa
nuare Le Duan, în faţa parti lor ce muncesc din Vietnam are o scrisoare iui Dag Hammarsk- le, ci vor să folosească O.N.U.
dului nostru stau sarcini mari : o foarte mare însemnătate în faţă de teoria leninistă, Parti
de a dezvolta opera de construi istoria revoluţiei din Vietnam. joeld, secretar general a! Or în scopuri înguste care nu au
re a socialismului în partea Linia revoluţionară, trasată de dul celor ce muncesc din Viet
de nord a’ ţării, de a întări congres, va fi un far veşnic ganizaţiei Naţiunilor Unite. nimic comun cu Carta O.N.U.“.
Vietnamul de nord, transfor- strălucitor care va lumina dru nam a cucerit prestigiu şi se
mîndu-1 într-un bastion de nă După cum se menţionează în In nota explicativă se subli
dejde al luptei pentru unifica mul poporului vietnamez spre bucură de încrederea poporului nota explicativă’ anexată ia scri niază că privarea Republicii
rea patriei, a desăvîrşi revolu soare, Republica Populară Chi Populare Chineze de posibilita u rs:
ţia democrat-populară naţiona socialism, spre unificarea pa său, de respectul şi calda sim neză —- cei mai mare stat din tea de a participa in activitatea
lă în întreaga ţară. Noi. a spus lume sub raportul numărului O.N.i ., prejudiciază în ce! mai Dezarmarea— problema centrală
Le Duan. urmăm cu hotărîrs triei, spre crearea unui Vietnam patie a partidelor frăţeşti. locuitorilor — este iipsită de po înalt grad Organizaţia Naţiuni
linia unificării paşnice a ţării, sibilitatea de a participa fa lu lor Unite şi limitează în mare a O.
pentru că ea corespunde dorin iubitor de pace, paşnic, unit, N. A. Muhitdinov, a dat apoi
ţelor şi intereselor poporului crările Organizaţiei Naţiunilor măsură posibilităţile ci îu coca DEL HI 6 (Agerpres). — mai importantă problemă care
nostru şi ale popoarelor iubi independent, democratic şi în citire salutului adresat de C.C. Unite. Totodată locui Chinei în ce priveşte dezvoltarea colabo TASS transmite : stă astăzi in faţa Organizaţiei
toare de pace din lumea în O.N.U. este ocupat de clica Iui rării internaţionale. „Tergiversa Naţiunilor Unite.
treagă. floritor. al P.C.U.S. celui de-al IlI-lea Cian Kai-şi, respinsă de poporul rea fa infinit a unei rezolvări Luînd cuvîntul la 5 septem
chinez, aciuită sub protecţia ba pozitive a problemei reprezentă brie la Delhi la o recepţie ofe Pacea, a spus K. Menon,
Trecînd ia expunerea linie: In şedinţa de seară, după ra Congres al Partidului celor ce rită dc membrii Biroului indian nu poate fi instaurată prin for
generale a revoluţiei socialiste ionetelor americane în insula rii Republicii Populare Chineze ţa armelor, singura cale spre pa
portul politic prezentat de Le muncesc din Vietnam. Taivan — parte integrantă a în O.N.U. nu face decît să com pentru anchete parlamentare, ce fiind reducerea armamentelor,
în Vietnamul de nord, tovarăşul plice situaţia şi aduce prejudi inspecţia şi controlul.
Le Duan a spus că pornind de Duan, secretar al C.C. al Par După N. A. Muhitdinov, a R.P. Chineze — ocupată de tru cii Organizaţiei Naţiunilor fi Ivrishna Mcnon, ministrul Apă
la particularităţile concrete ale pele S.U.A. Menon a subliniat că în urma
Vietnamului, după îndeplinirea tidului celor ce muncesc din luat cuvîntul Li Fu-ciun, con rării al Indici a subliniat că realizării unei dezarmări gene
sarcinilor revoluţiei democrat- Această situaţie se explică nite“. rale pe baza propunerilor for
populare naţionale, Vietnamul Vietnam, au luat cuvîntul re ducătorul delegaţiei Partidului problema dezarmării este cea
•de nord trebuie să treacă ime prin îaptui că guvernele unor
diat Ia revoluţia socialistă. El prezentanţi ai Frontului patriei Comunist Chinez. ţări membre ale O.N.U. şi în r
are condiţii suficiente pentru ca din Vietnam. Partidului demo Cu aceasta, şedinţa din 5 sep primul rind guvernul S.U.A. au
ocolind etapa dezvoltării ca
pitaliste să meargă direct spre tembrie a congresului a luat
socialism. sfîrsit.
Pornind do Ia principiile mar-
mulate de N. S. Hruşciov, pre
xism-leninismului şi de la par
ticularităţile specifice ale re T U A Ţ IA D IN CONGO ¦V V .-Ş . \N V şedintele Consiliului de Miniştri
voluţiei din Vietnam, a subli al U.R.S.S., ar deveni disponi
niat Le Duan, putem determi y/.ş
na linia generală a perioadei de
trecere la socialism în modul PARIS 6 (Agerpres). întregii ţări resping în mod ca a rămas deci! guvernul popu- M w w l l aG'JP ... . !3A bilă anual suma de 100 miliarde
următor : în perioada de trece Situaţia tinerei Republici Con tegoric această cerere. Guvernul iar“. W m w w r U ?ru$ iF-J.; M•wi dolari pentru construcţii paşnice.
re, sarcinile partidului nostru go se agravează. Elementele se nu a stat de vorbă în această ¦Ţ-.Şyt jí'-.
s în t: de a uni întregul popor, paratiste instigate de colonia privinţă cu conducătorul statu In afară de aceasta, primul -------- o ©o ----------->¦
lişti îşi intensifică activitatea lui. întrucît guvernul a fost ales ministru a cerut ţărilor africane •'"li
a dezvolta patriotismul înflăcă subversivă urmărind scindarea de ţară pe bază democratică şi care au luat parte la recenta „Uniunea Sovietică
rat şi tradiţiile eroine de lupt.fi. ţării. Agravarea situaţiei a in se bucură de încrederea deplină conferinţă de la Leopoldville să •I *" " ‘ a fost întotdeauna
dragostea de muncă a poporu tervenit după ce preşedintele Re a parlamentului, a subliniat pri ia în considerare laptul că „Ka adepta tratativelor
lui nostru, a întări în aceiaşi publicii Congo Kasavubu a de mul ministru, el nu poate li des savubu încalcă rezoluţiile pe ca
timp solidaritatea internaţiona clarat în seara de 5 septembrie tituit decît în cazul cînd ar pier re ele le-au adoptat la conlerin- la nivei înalt“
că „el destituie guvernul Lu- de încrederea poporului“.
lă cu ţările frăţeşti in frunte cu mumba“. la . KABUL 6 (Agerpres). — TASS
Uniunea Sovietică, a conduce După ce a anunţat că L Ka transmite :
Vietnamul de nord în mod r a Corespondentul din Brazza- savubu nu mai este conducăto In încheiere primul ministru
pid. viguros şi ou încredere spre ville al agenţiei France Presse rul statului, Lumumba a adresat a chemat tineretul să dea dova Opinia publică afgană manifestă un
socialism. anunţă că în seara zilei de 5 poporului congelez chemarea să dă de patriotism. viu interes faţă de apropiata sesiune
septembrie Patrice Lumumba, fie pregătit pentru orice eventu a Adunării Generale a O.N.U. şi în
Expunind sarcinile primului primul ministru a! Republicii ¦¦k deosebi faţă de faptul că N. S. Hruş-
dan cincinal ( UHU—1065), Le Congo, a rostit o cuvîntare ra alitate. Lumumba a cerut apoi ciov va conduce delegaţia L'.R.S.S.
diodifuzată adresată poporului armatei să asculte de ordinele LONDRA fi (Agerpres).
Duan a subliniat că pentru dez congnlez. „In tînăra noastră re lui. Corespondentul din Leopold Intr-un articol de fond consacrat a-
voltarea puternică a forţelor de publică, a declarat primul mi ville ai agenţiei Reuter transmi cestci teme, ziarul „Anis“ scrie : „Ho-
producţie, pentru întărirea şi nistru. s-a produs un nou eve Comenfînd „lovitura de stat te că la 5 septembrie seara tîr- tărirea lui Hruşciov de a conduce de
dezvoltarea noilor relaţii de niment. Acest eveniment nu tre ziu primul ministru Patrice Lu legaţia Uniunii Sovietice constituie prin
producţie, precum şi pentru buie să ne surprindă. Este o nereuşită a conducătorului sta mumba a conferit cu miniştri şi sine însăşi o iniţiativă politică. A-
înaintarea rapidă, viguroasă şi consecinţă a complotului pe rare lului Kasavubu“ primul minis consilierii săi în legătură cu ceastâ hotărîre corespunde principiilor
cu încredere a Vietnamului de imperialiştii şi acoliţii lor l-au tru Lumumba a anunţat că a măsurile care urmează să lie Uniunii Sovietice care a fost totdeau
pregătit în culise timp de cîte- luate în acest moment de criză na adepta tratativelor la nivel înalt
nord snre socialism, trebuie de va săptămîni. avut loc o şedinţă extraordinară prin care trece tînăra republică.
luptat in cursul primului cinci a Consiliului de Miniştri la care
nal pentru a înfăptui prima e- Postul de radio naţional, a Kasavubu a fost declarat trădă Corespondentul subliniază asupra celor mai importante probleme
tapă a industrializării socialis spus în continuare Lumumba, ? tor de patrie. internaţionale şi a dorit ca la discu
te, a face primul pas în crea transmis chiar acum declaraţi' printre altele că î.umumba a reu tarea lor să participe un număr cit
rea bazei tehnico-materiale a conducătorului statului Kasavn Lumumba a adresat de ase şit cu greu să ajungă la postul mai mare de conducători de guverne“.
bu că guvernul în fruntea căruia menea întregii lumi apelul de a de radio ? eopokfville care este
mă aflu trebuie să-şi prezinte nu se amesteca în acest mo păzit de trupele ghaneze din ca Ziarul „Islah" îşi expirmâ convinge
demisia, fn numele guvernului ment în treburile interne ale drul O.N.LL sub comanda unui rea că Uniunea Sovietică va prezenta
Congoului. Primul ministru a
ofiţer englez. Adresîndu-se prin La construcţia uzinei de plumb-zinc din oraşul spre discutarea Adunării Generale a
declarat că în ţară nu mai exis radio poporului, Patrice Lumum (R. P. Bulgaria). O.N.U. cele mai importante probleme
tă conducător de stat şî că „nu ba a calificat pe Kasavubu „un ale contemporaneităţii şi subliniază că
lacheu al imperialismului“. participarea personală a lui N. S.
Hruşciov Ia discutarea acestor proble
funcţionari ai agenţiei naţionale tercepta şi a descifra informaţiile se in scopul de a pătrunde în regiunea rusă, a fost satisfăcută. Guvernul so me Ic va conferi o importanţă deo
crete ale aliaţilor lor. Ei nu sînt de în care sînt situate staţiile sovietice vietic le-a propus să-şi aleagă sin
de securitate a S.U.A. au < acord ou faptul că guvernul S.U.A. a de radiolocaţie. guri locul unde doresc să se stabi sebită.
mers atit de departe incit a început să lească, le-a dat posibilitatea să-şi con
azil politic în U.R.S.S. recruteze agenţi din rindul funcţiona Alenţionind că violarea premeditată tinue studiile şi i-a ajutat să-şi caute Congresul
rilor aliaţilor lor. a spaţiului aerian al ailor state re de lucru in domeniul matematicii. Mar
MOSCOVA fi (Agerpres). — TASS litică, şi pentru a condamna acţiunile tă că un astfel de război „în ce! tnai prezintă o primejdie pentru cauza pă tin a declarat că el şi Micheil vor sindicalelor
bun caz i-ar face pe aceşti oameni „Cercul bazelor militare ale S-U.A.. cii, Mitchel şi Alartin şi-au exprimat primi aproximativ acelaşi salariu pe britanice
ansm ite: altor slate, face în mod conştient de împăraţi peste cimitirul civilizaţiei". In care înconjoară Uniunea Sovietică, are speranţa că „opinia publică americană care l-au avut în Statele Unite.
La o conferinţă de presă a ziarişti- claraţii false menite să inducă în e- ioc să-şi consume energia pentru dez probabil drept scop să demonstreze că va exercita o influenţă asupra guver DOUGLAS 6 (Agerpres).
>r sovietici şi străini care a avut loc roare". voltarea unor noi mijloace de distru guvernul S.U.A. consideră că el poate nului Statelor Unite pentru a-1 deter „Vom fi bucuroşi de posibilitatea de In şedinţa din după-amiaza
i Casa Ziariştilor din Moscova, Ber- gere, din ce în ce mai nimicitoare, se lupta efecliv împotriva ideilor comunis mina să renunţe Ia politica violării a coresponda şi de a oferi o bună pri zilei de 5 septembrie a Congre
on Mitchell şi William Martin, func- Alifcheîl şi Atartin arată că „în se spune în declaraţie, „credem că afit mului cu mijloace militare" — au de spaţiului aerian al ailor state“. mire rudelor şi prietenilor care vor sului sindicatelor britanice au
onari ai agenţiei naţionale de secu- cret. guvernul S-U.A se foloseşte une S.U. A . cit şi Uniunea Sovietică îşi clarat Martin şi Mitchell. dori să ne viziteze« — au declarat continuat dezbaterile pe margi
tate a S.U-A. au făcut declaraţii in ori de bani şi arme pentru a încerca vor îndrepta eforturile spre întrece Mitchell şi Martin au vorbit despre Mitahell şi Martin. nea raportului Consiliului gene
:gătură cu cauzele care i-au detarmi- să răstoarne guverne, dacă presupune re în domeniul ideilor“. Mitchell şi Mar.in au declarat că unele amănunte ale activităţii Agenţiei ral al Congresului sindicatelor
at să părăsească Statele Unite. că a;ceste guverne sînt ostile Statelor zborurile de spionaj ale avioanelor a- naţionale de securitate. Ea se spe Răspuuzind Ia întrebările ziariştilor, britanice. Delegaţii la congres
Mitchell şi Martin an hotărit să Uniîe Asemenea acţiuni i-au convins Foştii funcţionari ai Agenţiei naţio mericane de-a lungul frontierelor şi cializează în interceptarea telecomu William Martin a spus că S.U.A. ci au adoptat în unanimitate o re
jpă cu S.U.A. şi au cerut azil politic că guvernul Statelor Unite nu se dă nale de securitate a S.U A., subliniază deasupra teritoriilor ţărilor comuniste nicaţiilor şi funcţionează ca organ se tesc cifrurile din Turcia, Franţa. Ita zoluţie în care îşi exprimă în
uvernulni sovietic. Guvernul l .W.S.S. in lături rle la folosirea nici unui că declaraţia pe care au lăsat-o în s-au efectuat nu numai în cursul ulti miautonom în cadrul Ministerului de lia, Iugoslavia, Uruguay, Indonezia, grijorarea în legătură cu creşte
satisfăcut cererea lor dc a li se a mii! deşi el acuză de aceasta gu S.U.A., a fost făcută „fără o consul milor patru ani, ci şi in perioada din război sub conducerea direcţiei pentru Republica Arabă Unită. Această enume rea prea lentă a numărului
orda cetăţenia sovietică. vernul Uniunii Sovietice. tare cu guvernul Uniunii Sovietice“. 1952 piuă in 1954 „cînd noi am func operaţiuni speciale. Ea are unul din rare, a subliniat el, oferă o imagine membrilor sindicatelor engleze
Mihai! Harlamov, şeful secţiei de ţionat la staţia de radiointerceptare de principalele roluri, dacă nu chiar ro suficientă a acestui aspect al activi- şi an însărcinat Consiliul gene
resă din Ministerul Afacerilor Exter- Foştii funcţionari ai Agenţiei naţio William Martin a făcut apoi în nu la Camisea, în apropiere de Yokoha- lul de bază, printre diferitele organi (ăţii Agenţiei naţionale de securitate. ral să ia măsurile necesare în
e al U-R.S.S. care a deschis confe- nale do securitate a S.U-A. mentionea- mele său personal şi în numele lui ma (Japonia), a forţelor maritime mi zaţii de spionaj din S.U.A. această privinţă.
inţa de presă i-a prezentat pe Mit- ză ă recentul incident cu avionul Bernon Mitchell o declaraţie pentru litare ale S.U.A.“. Un ziarist american a pus întreba In numele Partidului laburist
hel! şi Atartin corespondenţilor Agenţia naţională de securitate are rea dacă Martin ştie ceva despre ac a luat cuvîntul George Brin-
.Mitchell a dat citire unei dccla- „U-2" nu are nici o legătură cu hotă- presă. Martin şi Mitchell au arătat că după aproximativ 10.000 de funcţionari. Nu tivitatea de spionaj a Uniunii Sovie- ham, preşedintele Comitetului
aţii în limba engleză pe care el şi El a spus că autortăţile americane ce au intrat in serviciul Agenţiei na mai pentru întreţinerea instituţiilor lice împotriva S.IJ.A. executiv ai acestui partid. Acor-
Aartin an depus-o la „State Bank of rîrea lor de a pleca din S.U.A., „deoa ţionale de Securitate, au aiiat de încă centrale se cheltuiesc anual aproxima dînd principala atenţie situaţiei
aurel“ din oraşul I.aurel, sfatul Mary- rece această hotârîre a fost luată de nu au dat publicităţii declaraţia lor o metodă de spionaj american care im tiv 100 milioane de dolari. După cita ştiu, a răspuns Martin. economice a Angliei, vorbitorul
ind, la caseta de valori nr. 171, în- mai bine de un an“. lăsată în S.U.A.. deşi Martin şi Mit- plică pătrunderea în spaţiul aerian al ţă Uniunea Sovietică nu efectuează zbo a subliniat că ea se caracteri
hiriată pe numele lui Bernon F. Mit- chell au dorit ca ea să fie adusă la rii spionate. „Aceste operaţiuni, cunos După cum au arătat Martin şi Mit- ruri de spionaj, cum fac Statele Unite. zează prin adîncirea continuă
heil. In această declaraţie sint expuse In afară de dezamăgirea şi îngri cunoştinţa opiniei publice. „Putem ex cute sub numele de „elint" pentru spio cheli, din instituţiile centrale ale Ageri-, El a arătat că asemenea zboruri ale a prăpasfiei care desparte mă
nativele pentru care ei au hotărit să jorarea pe care Mitchell şi Martin au plica acest lucru numai prin aceea că najul electronic., se efectuează cu aju ţiei naţionale de securitate fac parte avioanelor americane, „sînt deosebit nunchiul de bogătaşi de restul
upă cu S.1J.A. Fi au adus o fo+o- exprimat-o în legătură cu unele ac guvernul Eisenhower—Nixon nu doreş torul unor zboruri săvîrşite în apropiere patru direcţii de bază. La Direcţia dc de primejdioase şi provocatoare". populaţiei ţării. Economia en
opie a acestui document. ţiuni ale S.U.A., au existat şi alte mo te ca unele aspecte ale politicii lui să de staţiile radar ale Uniunii Sovie operaţiuni există secţii care studiază, gleză. a arătat Brinham, se află
In declaraţia pe car? au lăsat-o în tive care i-au determinat să ia hotă- fie cunoscuta poporului american“. tice şi ale altor ţări în scopul de a intre altele, sistemele de cifru guver La întrebarea dacă posturile de ra- din nou în stare de stagnare,
;.U.A. înainte de a părăsi Statele Li rîrea de a pleca în U.R.S.S. „Soco obţine informaţii asupra naturii fizice namentale şi codurile diplomatice ale dio-interceptare americane sînt folosite s-a înrăutăţit simţitor poziţia
nte ale Arr.ericii, la sfjrşitu! lunii iu tim că din punct de vedere social, ne Martin şi Mitchell au explicat cau a radiaţiilor staţiilor radar“. Uniunii Sovietice, sistemele de cifru Angliei pe pieţele exlerne.
lie, a.c., Mitchell şi Martin explică pă vom simţi mai bine acolo şi vom pu za principală a nemulţumirii lor faţă ale armatei sovietice şi sistemele fo numai împotriva Uniunii Sovietice sau In în boierea cuvîntării sale
taţilor, prietenilor şi altor persoane tea lucra mai bine potrivit profesiunii de politica americană : „Sîntem exfrem Aceste date sint folosite în scopul losite în interiorul U-R.S.S., codurile preşedintele Comitetului Execu
nativele care i-au îndemnat să so noastre“ — se arată în declaraţia lă de îngrijoraţi de politica violării pre de a găsi mijloace pentru slăbirea a- şi sistemele de cifru din ţările socia şi împotriva ţărilor unde sint tiv al partidului laburist a che
irile cetăţenia Uniunii Sovietice. meditate a spaţiului aerian al altor părării prin radar, de exemplu, cu aju liste din Asia, precum şi din ţările mat pe delegaţi să întărească
Ei arală că d? la începutul activi- sată de Alitchell şi Atartin în S.U.A. ţări în scopuri de spionaj, politică pro torul staţiilor „de bruiaj", care funcţio aliate ale S.U.A. şi din ţările neutre- amplasata, Mitchell a răspuns că mişi acea laburistă pentru a ob
ăţii lor la Agenţia naţională de secu- „Nădăjduim să devenim lucrători movată de guvernul Statelor Unita, şi nează la bazele americane situata în este o pohlică generală a S.U.A. de a ţine înlrîngcrca guvernului con
itate a S.U.A. (din vara anului 1057), de practica guvernului S.U.A. de a apropierea frontierei sovietice. Agenţia naţională de securitate a servator.
i-au convins că „guvernul Statelor U- ştiinţifici în Uniunea Sovietică şi cre face declaraţii false referitor la astlel S.U.A. cuprinde un grup special de intercepta informaţii ale tuturor ţări
nite pentru a justifica propria sa po- dem că vom putea să ne ocupăm a- de violări în scopul de a înşela opi Alartin a dat amănunte asupra zbo telecomunicaţii al regatului unit, care
cclo de cercetări ştiinţifice fără tea nia publică". rului avionului american „S-130", care se compune din cetăţeni englezi. In lor, fără excepţie, sau, după cum s-a
ma că prin aceasta vom aduce preju in septembrie 1958 a traversat fron afară de Anglia, Statele Unite colabo
Cei doi funcţionari au declarat că tiera sovietică dinspre Turcia şi a pă rează strîns şi cu Canada în domeniul exprimat el, „fără discriminare".
dicii economice altora1. sînt indignaţi de asemenea de sistemul truns în spaţiul aerian al Armeniei 'nterceptării telecomunicaţiilor.
Subliniind că unii oameni din S.U.A., practicat de guvernul S.U.A. de a in- sovietice- Un funcţionar superior al Mitchell şi Martin au arătat că fiind
Agenţiei naţionale de securitate îi spu Mitchell şi Martin arată că rugă
adversari ai comunismului, se pronun sese lui William Martin că frontiera mintea lor adresată guvernului sovie maternalieieni, în cadrul Agenţiei na
ţă penlru un război preventiv împo sc.vieto-lnrcă a fost violată premeditat tic de a li sc acorda cetăţenia -mvie-
tică şi de a fi ajutaţi să înveţe limba ţionale de securitate ei au lucrat la
triva U.R.S.S., Atitchel! şi Atartin ara
desluşirea Girurilor cu ajutorai maşi
nilor de calculat electronice.
Redacţia şi administraţia ziarului: sfr. 6 Martie nr. 9. Telefon: I8S; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P T T R. nr. 263 320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva