Page 25 - 1960-09

iß; hllOi-j: -U'«ä»a i

I

J A necio, ,.n PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNlŢl-VAt

mulsocialismului WILHELM PIECK

preşedintele Republicii Democrate Germane
a încetat din viaţă

Anuí XII Nr. 1774 Joi 8 se item brie 1950 4 pagini 20 bani BERLIN 7 (Agerpres). nară. Cu toate că temperatura scăzuse, slăbirea
La Berlin a fost dat publicităţii un comunicat activităţii cardiace nu a putut fi preîntîmpinată.
¦¦¦» »KggmaaiSHpe. ,imnrmniirwxKiissiwixsxicmamama în care se anunţă că preşedintele Republicii De­
mocrate Germane, Wilhelm Pieck, a încetat din Moartea a survenit ca urmare a încetării ac­
Pe calea randamenfeler Sporind viaţă la 7 septembrie ora 8,55. La 4 septembrie tivităţii cardiace şi a circulaţiei sîngelui.
se semnalase o slăbire bruscă a activităţii car­
diace, complicată ulterior de o congestie pulmo- Comunicatul cu privire la încetarea din viaţă
a preşedintelui Wilhelm Pieck a fost semnat de
prof. T. Brugsch, pro]. H. Witbrodt, dr. E. Hei-
nike şi dr. W. Korner.

> ?k

J&&.naife roductfvitatea m uncii BERLIN 7 (Agerpres). După arestarea lui Thälmann marcabil în crearea blocului par­
Comitetul Central al Partidu­ de către fascişti, Wilhelm Pieck tidelor antifasciste-democratice,
t a Termocen­ sigure şi fără a- lui Socialist Unit din Germa­ a fost ales preşedinte al Comite­ în unirea tuturor forţelor crea­
nia, Consiliul de Miniştri al tului Central al Partidului Co­ toare în Frontul Naţional al
trala Paroşenl, Ing. GH. M1LIŢESCU varii a centralei, Succesele siderurgişfilor din Călan R.D.G., Camera Populară a munist din Germania. Mergînd Germaniei Democrate.
R.D.G. şi Frontul Naţional al pe drumul lui Ernst Thälmann
s-a dezbătut de directorul Termocentralei Paroşeni de multe ori Muncitorii, inginerii şi tehni­ Germaniei Democrate au dat el a luptat pentru unitatea tu­ Cînd, ca răspuns la crearea
curînd într-o cienii din secţia furnale de la publicităţii necrologul consacrat turor adversarilor lui Hitler şi de către puterile occidentale şi
inginerii exer­ uzina „Victoria“ Călan, intensi- obţin zi de zi succese de seamă memoriei preşedintelui R.D.G., pentru salvarea păcii. Cînd s-a a lacheilor de la Bonn a statu­
adunare a organizaţiei de par­ citau munca maiştrilor şi uneori ficîndu-şi şi mai mult eforturile în producţie. Colectivul de tur­ Wilhelm Pieck. dezlănţuit cel de-al doilea răz­ lui separat occidental, a fost
tid, planul de măsuri tehnico- chiar a şefilor de echipă. In a- în lupta pentru sporirea produc­ nători a depăşit planul la pro­ A încetat din viaţă un fiu cre­ boi mondial Wilhelm Pieck a creat primul stat german, iubi­
organizatorice propus de comi­ ţiei de metal, obţin succese de ducţia turnată pe sortimente în dincios al naţiunii germane. Co­ condus din nou ca şi cu un sfert tor de pace, poporul nostru l-a
siile economice pentru ridicarea semenea condiţii, desigur că seamă în întrecerea socialistă. perioada 1—5 septembrie după mitetul Central al Partidului So­ de secol mai înainte lupta P.C. ales pe Wilhelm Pieck şef al Re­
Numai în cele cinci zile ale a- cum urmează : la tuburi cu 41,5 cialist Unit din Germania, Con­ din Germania împotriva răz- publicii Democrate Germane.
nivelului tehnic al întreprinde­ nu rămînea timpul fizic nece­ cestei luni, colectivul acestei sec­ la sută, la radiatoare cu 26,9 siliul de Miniştri Numele şi acţiunile preşedinte­
rii. Sarcina principală ce se des­ sar elaborării studiilor, măsu­ ţii a elaborat cu 500 tone fontă la sută şi la piese sanitare cu al Republicii De­ boiului imperialist. întotdeauna
prinde din acest plan este atin­ rătorilor şi încercărilor pentru mai mult decît prevederile pla­ 23,8 la sută. La obţinerea aces­ mocrate Germane, şi pretutindeni el a proclamat lui Wilhelm Pieck
nului. tor succese o contribuţie însem­ Camera Populară principiul colaborării tuturor an­ au devenit în în­
gerea randamentelor de pro­ realizarea regimului optim de nată au adus echipele de la tu­ a R.D.G. şi Con­ tifasciştilor în lupta împotriva treaga lume sim­
iect ale agregatelor, care pînă funcţionare a agregatelor. Pen­ O contribuţie însemnată au a- buri, conduse de Gheorghe Ciu­ siliul Naţional al regimului hitlerist, pentru a.pre­ bolul unei Germa­
în prezent n-au fost încă rea­ dus-o tovarăşii Ion Stăniioiu, buc şi Lili Brănescu, iar de, la Frontului Naţional întâmpina o situaţie catastrofală nii noi şi mai bune
lizate. tru înlăturarea acestui neajuns furnalist, Ion Suciu, dozator şef, radiatoare şi piese sanitare, e- al Germaniei De­ în Germania. care nu mai are
planul de măsuri tehnico-or- Ionescu Munteanu, şef de chipele conduse de Gheorghe nimic comun cu
ganizatorice prevede mai multe schimb, Simion Stănculea, cau- Manolache, Ion Budu, Ionel Va- mocrate anunţă cu După zdrobirea armatei hitle- fasciştii şi cu mi-
perist şi alţii. sile, Gheorghe-Fazecaş şi alţii. adîncă tristeţe şi riste de către glorioasa Armată 1itariştii, cu jun-
Nerealizarea randamentelor de studii şi probe pe viu pentru durere această grea Sovietică şi aliaţii ei, în răsări­ kerii şi proprietarii
proiect la agregatele de bază ale determinarea funcţionării opti­ k pierdere a poporu­ tul Germaniei a apărut un par­ de concerne. Da­
termocentralei este condiţionată me a focarelor cazanelor, siste­ Şi turnătorii acestei uzine, lui german. tid marxist-leninist unit, cheză­ torită acestui fapt
de o serie de cauze. Aşa, de melor de preparare a prafului şia eliberării clasei muncitoare, R. D. G. a cucerit
pildă, arderea în focarele ca- şi altele. întreaga viaţă a a ţărănimii şi intelectualităţii, milioane de prie­
lui Wilhelm Pieck chezăşia noului avîot al naţiunii teni în întreaga
zanelor a unui cărbune cu un Pe lingă măsurile menite să' a fost pusă în sluj­ germane. Lui Wilhelm Pieck îi lume.
procent mai mare de cenuşă de- ba clasei muncitoa­ revine meritul istoric pentru
cît cel prevăzut în proiect, u- ducă la îmbunătăţirea randa­ re, în .slujba Ger­ crearea în 1946 a unui partid Wilhelm Pieck a
zura prematură a unor agre­ mentului centralei, planul de maniei, păcii şi so­ unic al clasei muncitoare germa­ fost un muncitor
măsuri prevede sarcini impor­ cialismului. Steagul ne. Wilhelm Pieck va intra pen­ german cu conş­
gate, depunerile de săruri pe tante în ceea ce priveşte ridi­ tru totdeauna în istoria Germa­
rotorii turbinelor, apă de ră ­ carea productivităţii muncii, socialismului pe niei ca eminent luptător împo­ tiinţă de clasă, un
cire insuficientă şi altele. triva politicii scizioniste a con­
prin lărgirea automatizărilor la Indice de utilizare record care l-a luat în mîi- ducerii P.S.D.G., ca luptător socialist, revoluţio­
dîrz pentru unitatea clasei mun­
In cursul celor patru ani de distanţă şi a semnalizărilor teh­ 'nile sale la mijlo­ citoare. Lui îi revine un rol re- nar şi patriot. El
exploatare, indicele de utilizare nologice. Pentru realizarea stu­ Furnaliştii care deservesc fur­
al agregatelor de la Termocen­ diilor, măsurătorilor şi probelor, nalul nr. 4 al Combinatului si­ mai înalt vîrf de producţie din cul celui de-al ze­ a întruchipat lupta
trala Paroşeni a cunoscut o planul prevede crearea în ca­ derurgic din Hunedoara au în­ istoria exploatării furnalului.
continuă creştere. Astfel, în a- drul serviciului tehnic a unor cheiat luna august cu un plus celea deceniu al se­ antiimperialistă din
nul 1956, indicele de utilizare colective de ingineri, maiştri şi de producţie faţă de plan de 981 Dintre brigăzile care deservesc
a reprezentat numai 66 la su­ tehnicieni dintre cadrele exis­ tone fontă. Succesul s-a datorat acest furnal s-a evidenţiat în colului trecut nu a Germania zilelor
tă, în vreme ce în primul se­ tente în întreprindere. In fe­ sporirii considerabile a indicelui mod deosebit cea condusă de
mestru al anului 1960 el a re­ lul acesta fiecare inginer, teh­ fost părăsit nici­ noastre. S-a între­
prezentat 87 la sută. Creşterea nician şi maistru este angrenat de utilizare a agregatului. In lu­ Ioan Ghiroşca, care a elaborat
acestui indice depinde în pri­ în mod concret în lupta pen­ odată de către Wil­ rupt firul unei vieţi
mul rînd de nivelul tehnic de tru ridicarea nivelului tehnic al nă respectivă, pe fiecare m. c. 835 tone fontă peste plan.
exploatare, de întreţinerea a- producţiei. helm Pieck. pline de luptă, de
volum util s-au produs 0,954 to­ In luna curentă, în primele 6
giegatelor, precum şi de gradul Obiectivele propuse sînt pe zile, furnaliştii secţiei a I-a De la crearea persecuţii şi sacri­
ne fontă, ceea ce reprezintă ce! au produs peste plan încă 61 to­
ne fontă. Partidului Comu­ ficii, al unei vieţi

de încărcare a lor, dictat de ne­ deplin realizabile. In acest tr i­ nist din Germa­ glorioase şi pline
cesităţile sistemului energetic mestru s-au luat măsuri pen­ de victorii. Noi sîn-
nia, Wilhelm Pieck tem nu numai în­
naţional. De asemenea, el de­ tru evitarea depunerilor de să­ 55Schimbul şi metrul ii dureraţi ci şi mîn-
a făcut parte din dri că am avut în
pinde de scurtarea termenilor ruri pe rotorii turbinelor prin mijlocul nostru, şi
conducerea acestui în fruntea noastră
de reparaţii planificate. montarea unor noi dispozitive partid. In calitate un astfel de om. Chipul său lu­
de membru al Comitetului Cen­ minos, ideile şi faptele sale fac
In acest sens, în cursul a- de spălare a aburului în tam ­ In întrecerea socialistă ce se ceastă iniţiativă, au reuşit să tral al Partidului Comunist din parte integrantă din istoria Ger­
cestui an, colectivul nostru de burul cazanului. De asemenea, desfăşoară la sectorul de explo­ îndeplinească şi să depăşească Germania, condus de Thälmann, maniei şi a mişcării muncito­
muncă a depus eforturi susţi­ rări Măgura de la Ceklej, a sarcinile de plan. Astfel, brigada Wilhelm Pieck în perioada Re­ reşti internaţionale.
nute reuşind să reducă terme­ s-au luat măsuri pentru îmbu­ prins viaţă o nouă iniţiativă. lui Ilie Păcurar a reuşit să rea­ publicii de la Weimar a depus
nul de reparaţii planificate la nătăţirea randamentului intern Este vorba de iniţiativa comu­ lizeze în 17 zile în Iog de 30 multe eforturi pentru ca prin ' Poporul german se pleacă în
al turbogeneratorului nr. l,prin nistului 11ie Păcurar, „schimbul crearea unui front unic al par­ faţa lui Wilhelm Pieck adueîn-
şi metrul“. Iniţiativa a fost îm­ metri înaintări cît era planul, du-şi prinosul de recunoştinţă
primele 2 grupuri cu 24 la su­ repaletarea unora dintre trepte. brăţişată şi de brigăzile conduse tidelor muncitoreşti şi al sindi­ luptei lui eroice pentru cauza
de Vasile Hăncilă şi Remus Bo­ 37 metri. Gu cîte 4—5 metri clasei muncitoare, a socialismu­
tă. Acest lucru echivalează cu Una din sarcinile lucrătorilor ta. catelor germane să întărească lui şi a întregii naţiuni germane.
600 MW zile pe care îi primeş­ din centralele electrice o con­ înaintări şi-au depăşit planul şi
te sistemul energetic naţional, stituie reducerea consumului Cele trei brigăzi, aplicînd a- forţele antifasciste ale păcii şi Lîngă sicriul tău jurăm să.
peste prevederile planului. Pla­ propriu tehnologic. La Termo­ brigăzile conduse de Vasile Hăn­ păstrăm ca lumina ochilor uni­
nul de măsuri tehnico-organi- centrala Paroşeni reducerea ab­ cilă şi Remus Bota. să împiedice venirea la putere tatea forţelor poporului şi a
zatorice prevede scurtarea şi pe solută a consumului propriu clasei muncitoare care a fost
a nazismului care tindea spre realizată în Republica Democra­
mai departe a termenelor de tehnologic reprezintă o econo­ \w - tă Germană.
război. însufleţit de măreţul e-
reparaţii. mie de 1.000.000 kWh anual, Steagul pe care moartea l-a
xemplu al Marii Revoluţii Socia­ smuls din mîinile încercatului
Prin reparaţii de bună cali­ ceea ce înseamnă că prin redu­ Pregătiri pentru campania de toamna muncitor preşedinte îl vor ridica
tate, în cursul anului 1960 şi cerea consumului propriu se e- liste din Octombrie Wilhelm milioane de oameni şi îl vor pur­
printr-o exploatare corectă şi mite în sistemul energetic na­
raţională a agregatelor ne pro­ ţional cîte 1.000.000 kWh în plus Pieck a fost un vestitor al ade­ ta înainte spre triumful socialis­
punem să mărim durata dintre de prevederile planului. In toamna aceasta, colecti­ ceag, trifoi, cartofi de vară etc.,
viştii din Apoldul de Sus vor s-au efectuat arături adînci cu vărului despre Rusia sovietică. mului în Republica Democrată
două reparaţii pînă la 2 ani. Planul de măsuri tehnico- însămînţa circa 100 ha. cu grîu tractoarele S.M.T. Miercurea. In
şi orz. Ej au luat din timp mă­ aceste zile, colectiviştii au ter­ El şi-a îmbogăţit profundele cu­ Germană, spre victoria păcii în
Acest lucru înseamnă că în organizatorice pievede şi stu­ suri pentru pregătirea terenuri­ minat şi revizuirea şi repararea
cursul anului 1961, numai pe dii pentru reducerea consumului lor, a seminţei şi a uneltelor ce uneltelor agricole. Acum ei lu­ noştinţe marxiste prin studierea întreaga Germanie.
această cale vom putea produce propriu tehnologic prin ridica­ le vor întrebuinţa la semănat. crează de zor la selectarea o r­
cu aceleaşi agregate cu circa rea productivităţii morilor de Astfel, au fost transportate şi zului şi a griului care peste pu­ şi aplicarea leninismului, a pro­
50.000.000 kWh mai multă ener­ cărbune, întrebuinţarea raţio­ împrăştiate pe cîmp peste 200 ţin timp va fi însămînţat.
gie electrică decît în acest an. nală a pompelor de circulaţie, tone gunoi de grajd. Pe tere­ clamat necesitatea prieteniei din­
a pompelor de alimentare şi a nurile de pe care s-au recoltat PARASCH1VA POPA
Sarcinile măreţe ce ne stau celorlalte agregate auxiliare. la timp culturile de orz, bor- tre popoarele german şi sovie­
Rezervele noastre interne, care corespondentă
în faţă în domeniul ridicării vor fi valorificate, fac posibilă tic.
nivelului tehnic al producţiei nu
pot fi realizate decît dacă zi
de zi ne vom preocupa de ri­ realizarea pînă la sfîrşitul anu­
dicarea nivelului profesional şi lui a circa 8.000.000 kWh econo­
cultural al fiecărui muncitor, mie de energie electrică la ser­
inginer şi maistru. Planul de viciile interne ale centralei.
măsuri întocmit prevede orga­ Pentru realizarea acestui obiec­ Cu toată răspunderea
nizarea cursurilor de minim tiv avem toate condiţiile. Şi co­
tehnic cu toţi muncitorii care lectivul nostru este hotărît să
nu sînt încadraţi în alte for­ le folosească.
Nici una din fabricile metalur­ buia bine gîndită. In mintea
me de învăţâmînt, creşterea nu­
gice la care se apelase nu s-au celor patru tovarăşi, ideea
mărului elevilor la şcoala me­
die serală, discutarea periodi­ Frima construcţie angajat să execute melcii glo- noului a început să încolţeas­ Comiffefului Ceraflral aS P artidului Socialist Unît dira G e rm a n ia ,

că a noutăţilor tehnice din U- boidali pentru transvercarul de că. Fiecare a propus cîte ceva. \
niunea Sovietică şi din alte ţări.
lărgirea mişcării de inovaţii şi Parale) cu muncile agricole, colecti­ la blumingul din Hunedoara. Pînă la urmă s-a găsit solu­ Consiliului de Miniştri al Republicii Dem ocrate G erm ane,
raţionalizări etc. Numai la în- viştii din G.A.G. „Tudor Vladimire-
scu“ — Pianul de Sus, au intensificat Această lucrare devenise o ţia. Pentru executarea melcu­

problemă la ordinea zilei. Mai lui globoidal, trebuia modifi­ Camerei Populare a Republicii Democrate Germane,

văţămîntul seral vor urma peste munca de construire a primului grajd ales în ultimele zile, cină nu cat suportul pentru cuţitul

25 la sută din numărul angaja­ în gospodărie. Astfel, în ziua de 5 mai era nici un melc de rezer­ strungului. DRAGI TOVARĂŞI, ducător încercat care şi-a închinat
peste 60' de ani din viaţă activităţii re­
ţilor de la Termocentrala Paro­ septembrie a. c„ grajdul care va adă­ vă. O defectare a acestuia şi ...De citeva zile, ochii tutu­ Comitetul Central al Partidului Mun­ voluţionare, luptind cu fermitate leni­ dintre întemeietorii primului stat mun-
citoresc Romin, Consiliul de Miniştri nistă şi devotament fără de margini citoresc-ţărănesc din istoria Germa­
şeni. posti 100 de bovine a fost terminat în producţia blumingului ar fi ror muncitorilor atelierului al Republicii Populare Rotnîne şi Pre­ pentru cauza clasei muncitoare, pen­ niei — Republica Democrată Germană,
zidiul Marii Adunări Naţionale a Re­ tru interesele vitale ale poporului ger­ care pînă în ultima clipă a vieţii sale
Acţiunea pentru atingerea roşu şi acoperit. Tovarăşii Niculae @u- stagnat. ¦mecanic al C.S.H. sînt îndrep­ publicii Populare Romîne vă exprimă man, pentru triumful nemuritoarelor şi-a adus contribuţia la lupta pentru
cele mai sincere condoleanţe şi parti­ idei ale tnarxism-leninismului. crearea unei Germanii unite, democrate
randamentelor de proiect la teanu, Ioan Florea şi Mircea Ioan se Cineva din conducerea Com­ taţi spre acest strung. Este
cipă alături de dv. la profunda durere Numele lui Wilhelm Pieck, tovară­ iubitoare de pace.
agregatele de bază nu a con­ binatului siderurgic Hunedoa­ doar vorba de o literare spe­ încercată prin pierderea marelui fiu şul de luptă al lui E. Thälmann, este încetarea din viaţă a tovarăşului
stituit tot timpul o preocupa­ al poporului german, al scumpului indisolubil legat de făurirea Partidului Wilhelm Pieck constituie o mare pier­
re centrală a inginerilor, teh­ numără printre cei care au adus o ra a venit cu ideea să se ape­ cială, care se execută pentru Comunist German şi a Partidului So­ dere pentru întreaga mişcare muncito­
nostru prieten şi tovarăş Wilhelm cialist Unit din Germania, de luptele rească internaţională. Figura luminoa­
nicienilor, maiştrilor şi munci­ deosebită contribuţie la această reali­ leze la colectivul atelierului prima dată aici. Dar încre­ Pieck, preşedintele Republicii Demo­ clasei muncitoare din Germania împo­ să a tovarăşului Wilhelm Pieck — lup­
torilor Angrenaţi în lupta pen­ crate Germane, membru al Biroulu' tător neobosit pentru întărirea unită­
tru asigurarea unei funcţionări zare. mecanic de aici. La conduce­ derea tuturor este mare. La Politic al Comitetului Central al Par­ triva militarismului şi lascismului, pen­ ţii şi coeziunii mişcării comuniste şi
tidului Socialist Unit. muncitoreşti mondiale, pentru victoria
VIRGIL BARBU rea combinatului a fost chemat, strungul respectiv lucrează tru libertate, democraţie şi socialism păcii şi socialismului — va rămine
In persoana tovarăşului Wilhelm veşnic vie în amintirea poporului ro­
corespondent şeful secţiei.. A venit şi secre­ cei mai buni strungari: Si­ Pieck poporul german a avut un con- Tovarăşul Wilhelm Pieck este unul min.

tarul de partid al organizaţiei mion Suciu, ştefan Bocor, Dio-

de bază. tov Ladislau Feher. nisie Munteanu şi Anton Mo-

Chestiunea le-a fost pusă în ra. Fiecare mişcare a mesei

Un nou sat electrificat modul cel mai serios. Cei. doi rotative cu corpul cuţit, este

au gînăit cîteva minute, s-au urmărită cu atenţie. După ce

Duminica trecută, cele 60 de care, au ajutat prin munca lor consultat şi au hotărît. . Vom cuţitul trece muşcînd din m e­
amilii din satul Cacoviţa, ra- un mare număr de locuitori. Tot­
onul Sebeş, au sărbătorit un odată, aceştia au adus o contri­ face piesa!“. talul piesei, se măsoară şi se
nare eveniment: „lampa lui 1- buţie bănească de 30.000 lei.
ici" a început să lumineze şi în La citva timp, in biroul şe­ studiază schiţa...
TILAREI CH1RUTÂ
atul lor. fului atelierului mecanic. au Primul succes a venit. Pri­
La lucrările pentru electrifi­ corespondent
fost strinşi cei mai buni strun­ mul melc globoidal a fost ter­

gari ai atelierului. Discuţiile minat. Şi, spre bucuria nu nu­ COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI CONSILIUL DE MINIŞTRI AL
MUNCITORESC ROMIN REPUBLICII POPULARE ROMI NE
erau aprinse. Li se arătase ce mai a celor patru strungari,

trebuia făcut. Era vorba doar ci şi a întregului colectiv, a

de o piesă importantă de exe­ fost bine executat. PREZIDIUL MARII ADUNARI NAŢIONALE
A REPUBLICII POPULARE ROMINE
cuţia căreia depindea mersul O muncă încordată, o mun­

Prin muncă patriotică continuu al blumingului. Cu că în care oamenii şi-au pus

toţii s-au aplecat asupra schi­ la contribuţie întreaga lor pu­

in cinstea Zilei pompierilor grupei P.6 .I. din Ghelar au ter­ ţei piesei. Au făcut calcule, ba tere creatoare. Pentru bunul Delegaţia guvernamentală a Republicii Populare Romîne
patria noastră, membrii gru- minat reparaţiile, economisind
voluntare de pază contra in- însemnate sume de bani. In frun­ chiar şi unele propuneri. Cu mers al producţiei, oamenii
tea acestei acţiuni au fost comu­
îdiilor din Ghelar, la propu- niştii Gheorghe Topliceanu, Iu- toţii au fost de părere că pie­ s-au mobilizat cu toţii, au eare va participa la funeraliile preşedintelui R. D. Sermane, Wilhelm Pieck
¦ea comuniştilor, au hotărît lius Stachi, precum şi tovarăşii
repare prin muncă patriotică Ludovic Malea şi Ioan Alic. sa poate fi executată în cadrul pornit la o treabă pe cit de
niza. Cu sprijinul Comitetu-
executiv al sfatului popular A. ŞANDRU atelierului. grea. pe atît de importantă. Comitetul Central al Partidului Mun­ ticipa Ia funeraliile preşedintelui Re­
. tăiat şi transportat lemnul citoresc Romîn, Prezidiul Marii Adu­ publicii Democrate Germane, Wilhelm
corespondent Strungarii Ştefan Bocor. Dio- Acum ei se mîndresc cu m un­ nări Naţionale a Republicii Populare Pieck, alcătuită din tovarăşii: Ion P.M.R., conducătorul delegaţiei ; Pe­
De curînd, membrii Romîne şi Consiliul de Miniştri al Re­ Gheorghe Maurer, preşedintele Prezi­ tre Borilă, membru al Biroului Politic
nisie Munteanu şi Anton Mo- ca lor. Este un fapt care um ­ publicii Populare Romîne au numit o diului Marii Adunări Naţionale, mem­ al G.G. al P.M.R., vicepreşedinte al
ra. împreună cu inginerul ple de bucurie inimile tuturor delegaţie guvernamentală care va par­ bru al Biroului Politic al G.6. al Consiliului de M iniştri; Mihai Dalea,
Gotfried Szieder s-au strins siderurgiştilor. secretar al C.C. al P.M.R.

intr-un grup. Problema tre­ V. FURIR J