Page 26 - 1960-09
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1774
«asaas^iga^ ^
Tractoriştii brigăzii A începui La începui de an şcolar MANUALE GRATUITE
a Iii-a colectarea Printre muncitorii Toamna, aduce cu sine un — In prima zi de şcoală,
eveniment însemnat atît pen răspunde directorul, atunci vi
Aşa ni s-a oferit ocazia să 1 abonamentelor elevi simerieni tru cei mari cit mai ales pen le vor distribui tovarăşii în
ajungem la Beriu. Huruitul Sistemul de a munci com tru cei mici — începutul u- văţători şi învăţătoare...
tractoarelor Ui plin lucru, pact cu întreaga brigadă este a presa sovietică nui nou an şcolar.
un alt factor ce contribuie la In această zi de început de trecut, prima serie de absol Mi s-a părut că ochii ma
răzbătea pînă departe, pe obţinerea rezultatelor poziti La 1 septembrie a început în în septembrie, mi-am îndreptat pa venţi, formată din tineri munci Se leagă de acest început
apa Beriului în jos. La lo ve. In această formă de lu treaga ţară înscrierea pentru abona şii în spre şcoala medie. E o tori, a părăsit băncile şcolii se de an şcolar un eveniment mei străluceau in lacrimi şi
cul numit „In deal“, trac cru, şeful de brigadă are po mente la presa sovietică pe amil 1961. după-masă însorită şi caldă. Pe rale muncitoreşti, iar acum de seamă — gratuitatea ma atunci am înţeles încă o da
toarele brigăzii a IlI-a de la sibilitate să verifice îndea coridoarele şcolii şi în curtea mulţi dintre ei se pregătesc pen nualelor şcolare pentru ciclul tă ce vremuri minunate
S.M.T. Orăştie, trăgeau ul proape activitatea fiecărui Pentru anul viitor, vor fi puse la încăpătoare, se zăresc grupuri tru examenele de admitere la di elementar. Am aflat cu bucu trăim. Era o femeie modes
timele brazde. In vale, ară tractorist, să analizeze, sea dispoziţia cititorilor din ţara noastră dc tineri. Veselia şi rîseiele a- ferite institute. rie de această nouă hotărîre tă. Cu ani în urmă, în re
turile erau terminate. ră de seară, împreună cu circa 830 de publicaţii centrale ce a- bundente îmi dau de înţeles că a partidului şi guvernului, gimul burghezo-moşieresc,
tractoriştii, rezultatele obţi par la Moscova şi aproape 400 de aceştia trăiesc un eveniment im Printre cei prezenţi la deschi dar poate sensul ei profund poate că n-ar fi fost în sta
Tehnicianul agricol al gos nute, să repartizeze lucrul publicaţii din republicile unionale. portant. Intr-adevăr, se redes derea cursurilor noului an şco l-am pătruns abia zilele a-
pentru schimbul II (schim Printre acestea se află şi publicaţi chid cursurile şcolii medii serale lar se desluşesc figuri cunoscu cestea. re să-şi asigure copilul că
podăriei colective din Be,-, bul de noapte), să urmăreas ile : „Pravda“, „Uniunea Sovietică“, muncitoreşti. E un eveniment te : tînărul cazangiu, fruntaş în va avea manualele în prima ¦
rin, care controla îndeaproa că aprovizionarea tractoa „Femeia sovietică“, „Ogoniok“ , „Mun aşteptat cu multă nerăbdare de producţie, Ioan Riti, elev în cla Secretariatele şcolilor cu zi de şcoală. Şi chiar de-ar
relor cu combustibil şi să ia citoarea", „Ţăranca“, „Krokodil", ca to ţi; atît de cei ce-şi continuă sa Xl-a, tînărul inovator Lucian nosc o afluenţă neobişnuită
pe calitatea arăturilor, şi-a măsuri urgente în cazurile , re se bucură de o largă răspîndire studiile începute în anii trecuţi, Neamţu, elev în clasa X-a. Ace pentru perioada vacanţei. Au fi putut-o face, cu cile sa
exprimat satisfacţia faţă de cină utilajele se defectează. \ printre cititorii romîni, precum şi di cît şi de cei promovaţi în cla laşi entuziasm şi aceeaşi bucu început înscrierile pentru
Toate aceste obiective în des- { ferite reviste social-politice, ştiinţifice, sa VIII-a anul acesta. rie se putea citi şi pe feţele al noul an şcolar şi fiecare se crificii oare ?
lucrările executate pînă acum f uşurarea activităţii brigăzii, economice, de medicină, literar-artisti- tor muncitori ca electricianul grăbeşte să îndeplinească a-
de către tractoriştii brigăzii sînt respectate cu stricteţe. ce, reviste pentru copii şi tineret etc. Şcoala medie serală de pe Ioan Giurgiu de la Atelierele ceastâ formalitate. Simţi în Gratuitate manualelor şco- ţ
lîngă Atelierele C.F.R. Simeria C. F. R., Iosif Răduţ, instructor această grabă un strop de lare — ce semnificaţie adîn-
a treia, cit şi faţă de vite A intrat in obiceiul aces In scopul informării asupra ultime a luat fiinţă încă acum cîţiva de personal la staţia Simeria nerăbdare.
za cu care ei lucrează. După tor tractorişti harnici ca în lor cercetări ştiinţifice şi economice, ani. De atunci, an de an, nu călători, ca şi mulţi alţii. De pe că are acest lucru! însem
spusele sale, la Beriu au fiecare duminică dimineaţă, presa sovietică editează începînd din mărul celor nou înscrişi a cres feţele tuturor se desprinde hotă- Vacanţa e pe sfirşite, nează că ochii nici unul co
mai rămas pentru lucru doar pină pe la orele 10, să facă anul viitor, în colecţia „Revista de re cut, astfel că în prezent cursu rîrea de a merge pînă la capăt ne-am săturat de joacă, de-ar pil nu vor mai privi, ca altă
vreo 2-3 zile. curăţirea tractoarelor. Lu ferate“, 22 de reviste de specialitate rile serale sînt frecventate de pe drumul odată început. Setea începe şcoala, pare că spune
crarea se execută în faţa noi, care oferă cititorilor un bogat şi de cultură, de a şti mereu mai zîmbetul cu care elevul in- dată, în vremurile apuse,
Fondatorul brigăzii, Augus- şefului de brigadă. Tot la 50 valoros material ştiinţific. De aseme circa 170 muncitori din Comple multe, caracteristică tineretului timpină chipul dascălului.
tin stoica, ne-a pus la dis ore de lucru, şi tot în pre nea, în vederea informării operative a- în zilele noastre, este tot mai plini de jind, în vitrina libră
poziţie o sumedenie de date. zenţa şefului de brigadă, se supra celor mai noi cuceriri ştiinţifice xul C.F.R. Simeria, 'dintre care evidentă. Oamenii muncii înva Mă aflam la secretariatul riei ; însemnează că m.ina va Z
face schimbarea uleiului din din toată lumea, se editează revista ţă pentru a fi constructori cît şcolii de 7 ani nr. 3 din
Brigada a treia, condusă pompă şi motor, un nou pri săptâmînală „Fxpres - Informaţia«. A- numai în anul acesta s-au în mai desăvîrşiţi ai vieţii noastre Sebeş. Pe uşa larg deschisă putea minglia în prima zt de
de comunistul Avram Mihăi- lej pentru verificarea minu ceastă publicaţie, care cuprinde o sin noi, pe drumul căreia ne călă un băieţel, cu mama lui de şcoală coperta cărţii noi pri- >
lă, şi-a realizat la data de 1 ţioasă a funcţionării tracto teză a principalelor noutăţi din nume scris în clasa VIII-a circa 50 de uzeşte cu înţelepciune partidul. mină, trece timid pragul. Va
septembrie planul pe campa rului. Nu e de mirare deci că roase domenii ale ştiinţei şi economiei, fi în clasa 1-a. Mama pre-. mită in dar de la partidul
tractoarele brigăzii a llî-a va apare în 57 de titluri, corespunză tineri muncitori. VALER FLORIAN zintă certificatul de naşte iubit, însemnează că sufletul
nia de vară în proporţie de merg strună, fără oprire, din toare diferitelor specialităţi pe care Ie re, răspunde la întrebările ce lacom poate descoperi intre
153 la sută. Faţă de cei 980 zori şi pînă noaptea tîrziu. tratează. ' Conducerea Atelierelor C.F.R. corespondent i se pun. El tace, priveşte,
hantri cit a avut planificat, ascultă. S-a terminat cu în copertele mirosind a tipar
brigada a totalizat 1.500 de Fiindcă veni vorba des a propus şi recrutat pe cei mai scrierea şi abia atunci glasul proaspăt, comori, nepreţuite.
hantri. Ioan Şendrescu şi-a pre noapte, fruntaşii aces lui timid se ridică intr-un
tei brigăzi s-au angajat să buni tineri muncitori pentru a-şi tremur uşor: De cîţiva ani încoace, pre
depăşit planul pe campanie folosească şi orele din timpul ţul manualelor a fost mai
cu 188 la sută. Peste planul nopţii pentru a termina cit \ desăvîrşi cunoştinţele de cultu — Şi cărţile, cînd le pri-:
de 90 hantri, el a realizat în mai curlnă campania de va- ( mim F mult simbolic, dar hotărîrea
ră. In frunte s-au situat trac ră generală în cadrul şcolii me aceasta ascunde în sine atl-
plus 170 de hantri. ioan Bar toriştii Teodor uriţescu, ioan
ou şi-a depăşit planul cu şendrescu şi Gheorghe Tat. dii serale. Sînt tineri de la Ate ta omenie cît nu pot cuprin
La lumina farurilor, Uriţescu
142 la sută, Teodor Uriţes- a tras brazde adinei vreme lierele C.F.R., revizia de va de aceste citeva rînduri scrise
cu, cu 135 la sută, Petru de 58 ore. Şendrescu — 55
Pascu, cu 34 la sută, iosif de ore, iar Gheorghe Tat — goane, triaj, depoul de locomo 'sub impresia unei emoţii pro
Popa, cu 22 la sută, Gheor- 48 de ore. Arăturile făcute pe
ghe Tat, cu 16 la sută ele. timpul nopţii nu diferă cu vocate de întrebarea unui
nimic de cele realizate peste
Interesîndu-ne despre con zi, semn că tractoriştii îşi copil în prag de an şcolar,
cunosc bine meseria şi o
diţiile de muncă ale brigă practică cu multă conştiin a cărui unică grijă rămine
zii, şi despre metodele fo ciozitate.
losite pentru ajungerea la învăţătura. >
Zi şi noapte, fără întreru
aceste rezultate, şeful de pere, brigada a treia de trac S. FETIŢA ţ
brigadă şi pontatorul ne-'au torişti de la S.M.T. Orăştie
relatat aspecte ce merită a desfăşoară o activitate in Abonamentele Ia presa sovietică pe tive, staţia C.F.R. călători etc.,
tensă şi obţine rezultate tot
fi amintite. Peste tot, pe mai frumoase în întrecerea anul 196t se primesc pînă Ia data de care s-au calificat în cadrul di POIENARII
pe staţiune. In carneţelul 25 octombrie a.c.. prin oficiile P.T.T.R., feritelor şcoli profesionale, lu-
unde a trecut brigada a agenţii şi factorii poştali, difuzorii de crînd apoi efectiv în producţie. Călătorul care n-a fost niciodată pe diază şi ei materialele pentru a fi cît înfăptuiri din anii
treia, terenurile au fost din pontatorului de brigadă, ci presă din întreprinderi, instituţii şi de Rezultatele n-au înşelat aştep meleagurile unde trăiesc poienarii, ră- mai bine pregătiţi la concursul „Dru aceştia
vreme eliberate pentru ară frele cresc zi de zi, spre la sate. tările. La sfîrşitui anului şcolar mîne plăcut surprins de frumuseţile cu meţii veseli“ pe tema „Să ne cunoaş
bucuria tuturor tractoriştilor. care natura a înzestrat acest colţişor tem patria", ce va avea loc duminică. Impresii de neuitat îţi rămîn după
turi. La G.A.C. din Orăştie, =ata de ţară. o vizită făcută în comuna Poiana.
colectiviştii, în frunte cu ¦ GH. LUPAN Sala de şah e plină. La cele şase
50 de ani sub arme Ca să poţi urca la cota 765 unde mese noi, poienarii încing partide pal Dacă majoritatea oierilor sînt ple
brigadierii Nicolae Pirvan, este aşezată minunata citadelă a oie pitante, urmărite cu viu interes de caţi la munte, nu înseamnă că satul
Această lucrare cuprinde însemnările de A. A. IGNATIEV rilor din Poiana, fie că mergi pe curioşii din jur, Ilie Ghişe şi Nicolae răniîne pustiu. Nu. La şcoală se reface
Fiilop Aâalbert, Ioan Nistor generalului-iocotenent A. A. Ignatiev „scurtătură« prin satul Gîrbova, fie Ciocan, învaţă acum să dezlege tai duşumeaua în două săli. S-au executat
care relatează cu talent evenimentele Aici se afla el în timpul Marii Re că faci drumul cel lung prin Sălişte, nele jocului şi pentru aceasta, în jurul toate zugrăvelile, urmînd ca în ziua
şi cu tehnicianul Ştefan Jo- politice şi sociale al căror participant voluţii Socialiste din Octombrie cînd a vei rămine pe deplin satisfăcut de pri lor, mai mult ca la alte mese, asis- de 15 septembrie, şcoala să primeas
ca, au muncit de zor pentru activ a fost în perioada anilor 1890- dat dovadă că este un adevărat fiu al veliştile întilnite la tot pasul. că cu braţele deschise pe elevi.
1940. poporului rus şi patriot cinstit: în Din c a rn e tu i
a pune la dispoziţia tracto ciuda tuturor presiunilor care s-au fă Localitatea, aşezată pe trei coline, Grădiniţa de copii şi-a mărit şi ea
riştilor suprafeţe cit mai Datorită funcţiilor înalte pe care le-a cut asupra lui, renegat de familie şi îţi apare ca un evantai ce-şi are cen REPORTERULUI spaţiul, atnenajîndu-se încă o sală în
întinse. Arăturile pe cele 380 ocupat în Imperiul Rus (a fost paj al prieteni, Ignatiev a trecut cu hotărîre trul în inima satului — sfatul popular. căpătoare.
împărătesei, ofiţer într-un regiment de de partea poporului rus şi a rămas ne tenţa împărţită în două tabere duce
ha. au mers aici din plin. gardă imperială şi ani îndelungaţi a- clintit în dorinţa sa de a se întoarce Casele din cărămidă, aproape toate o luptă dirză. Sfatul popular a fost îmbrăcat în
taşat militar), el a frecventat şi a cu în patrie, de a deveni cetăţean so acoperite cu ţiglă, proaspăt văruite, îţi haină nouă, prin parchetarea, zugră
Situaţia s-a prezentat asemă noscut îndeaproape cercurile aristocra vorbesc parcă de hărnicia celor ce-şi Pe rotarul Gheorghe Farcaş îl în virea şi introducerea instalaţiei elec
nătoare şi la întovărăşirile ţiei ţariste şi a putut să vadă toată vietic şi de a servi în rîndurile Ar petrec viaţa în ele. tîlneşti în fiecare seară cu tacul în trice sub tencuială in toate încăperile.
mocirla, depravarea şi intrigile care mînă, jucînd în compania celorlalţi să
din Sibişel, Romos, Romoşel caracterizau această lume. matei Roşii. Ani îndelungaţi, Ignatiev Această aşezare şi-a început istoria teni o partidă de biliard. La circumscripţia medicală din sal,
cu vreo două secole în urmă, dar a- dotată cu aparate moderne prjntre caro
şi este aceeaşi şi la gospodă Ignatiev îşi începe însemnările prin a luptat cu dîrzenie pentru a păstra bia în anii regimului nostru, locuito Intr-un colţ, fraţii Ilie şi Ioan Şu- şi un aparat Roentgen, vin zilnic oie
descrierea familiei sale şi zugrăvirea rii de aici pot să-ţi depene fapte şi rii din sat şi din jur pentru a-şi în
ria colectivă din Beriu. sume uriaşe de bani depuse de guver activităţi legate de o viaţă omenească. griji sănătatea.
Un ghid al staţiunii nul rus în băncile Franţei, sume pe Cu toată vechimea ei, Poiana este
astăzi o localitate tînără. Munca oa
Cu oiiva timp în urmă, un co drelor de muncitori şi maiştri. care le-a transmis reprezentantului
lectiv de cercetători ai staţiunii Prin. prezentarea complexă a
experimentale pomicolă din unor aspecte politice şi sociale din .plenipotenţiar al Uniunii Sovietice. Seara la căminul fană dau o replică îndîrjită la ping- menilor de aici, îndrumaţi de comu
Geoagiu au început întocmirea muncii desfăşurate în cadrul
unui ghid. In acest ghid sînt staţiunii şi a perspectivelor de Rusia în preajma anilor 1890, Apoi zu Ca o recunoaştere a devotamentului cultural pong fraţilor [on şi Dumitru Gheor nişti, noile construcţii, noua viaţă pe
viitor, ghidul contribuie la cu grăveşte episoade din războiul ruso- de care a dat dovadă şi a cinstei sale, ghe... care poienarii şi-o făuresc, sînt do
prezentate secţiile de producţie, japonez la care a participat şi a pu Ignatiev a fost chemat în ţară şi pri Uşile impunătorului cămin cultural vadă că în viitor, comuna va fi tot
cercetare şi de pregătire a ca noaşterea mai amănunţită a ac din localitate, se deschid de obicei la La căminul cultural „Horea“ , din mai înfloritoare.
tivităţii acesteia. Poiana, activitatea culturală se desfă
P rodusele co lectiviştilo r tut să vadă cu proprii săi ochi întreaga mit în rîndurile Armatei Roşii. lermi- ora 18. In grupuri mari, tineri şi vîrst- şoară cu intensitate în fiecare seară. A. DAV1D
putreziciune a cercurilor conducătoare nîndu-şî cartea, el se adresează citi nici se îndreaptă spre el, pentru a
In aceste zile, pe piaţa ora citate de cumpărători. Ca urma ale Rusiei care au contribuit din plin torului său cu următoarele cuvinte: petrece citeva ore plăcute. Institutul agronomic „D r. Petru
şului Petroşani, întîlneşti tot mai re, de la 25 august şi pînă a- la pierderea ruşinoasă a acestui răz „Iţi urez cititorule să fii fot atît de
des, printre cei care îşi desfac cum, aceste unităţi au desfăcut boi. In continuare, autorul descrie as fericit cum ni-am simţit şi eu în acea Pe scenă se repetă, Un colectiv de
produsele, gospodăriile agricole pe piaţa oraşului Petroşani tineri entuziaşti, pregătesc piesa de
de stat şi colective din regiu 42.800 kg. legume şi fructe. Tot teatru „Fata tatii cea frumoasă“. Vioi
nea noastră. Printre acestea sînt în această perioadă, G. A. S.
G.A.C. Silvaşul Superior, G.A.C. Mintia a desfăcut pe piaţă can pecte din ţările nordice unde a fost stă zi de t Mai“, cînd, în 1937, au ciunea cu care Maria Chioldea ori Groza“ din C luj aşteaptă
Haţeg, G.A.S. Mintia etc. Pro titatea de 14.700 kg. produse acreditat ca ataşat militar rus şi, în torul a participat pentru prima dată la Aron Bozdoc se mişcă pe scenă, te
agroai !mentare.
dusele acestora sînt mult soli- sfîrşit îndelungata lui activitate ca a- Moscova la uriaşa demonstraţie prile convinge de reuşita spectacolului.
taşat militar la Paris. juită de această mare sărbătoare. I La bibliotecă, micuţii şcolari stu- candidaţii pentru anul I
Pînă nu de mult, în întreprin TRIBUNA AGITATORULUI Toată discuţia pe care am a- Primirea unei noi serii de stu cialitate de peste hotare, studen
derea noastră — „Simion Băr- vut-o cu tovarăşii de muncă a denţi în anul I, este un eveni ţii audiază cursuri şi participă
nuţiu“ din Sebeş — se lucra asi afiecărei mcitor durat mai puţin de o jum ăta ment de seamă în viaţa institu la seminarii de limbă rusă, ger
fără o evidenţă clară asupra te de oră. Eu consider că am a- tului nostru. mană, engleză şi franceză.
consumurilor de materie primă muncitorilor a primit cu inte terialul primit să pot folosi cît pot tăia materialul ca să fie vut ou acest prilej un rodnic
şi materiale. Se evidenţiau doar res măsura luată. Au fost în cît mai economicos. De citeva schimb de experienţă cu ei. In primii ani, prin planul de Pra’ctica pregătitoare şi în
consumurile pe secţii şi între să şi unii muncitori cărora nu mai mult, nu este nevoie de
prindere. Este de la sine înţe prea le era pe plac faptul că nici o inovaţie sau raţionaliza ori am schimbat poziţia mode La sfîrşitui primei luni de învăţămînt şi programele anali producţie face parte integrantă
les că această situaţie nu co de acum înainte trebuie să lu re. Este însă nevoie ca înainte lelor pînă am rămas la o solu aplicare a conturilor persona tice, se asigură studenţilor o din planul de învăţămînt. In
respundea exigenţelor tot mai creze atent cu fiecare bucată de ţie care îmi permitea o folosi bună bază teoretică, iar în ulti primul an de studii, studenţii
material, că trebuie folosite de începerea lucrului să chib- re maximă a materialului. le de economii, în secţie s-au mii ani, o cultură tehnică gene sînt puşi în situaţia să cunoască
mari ce se pun în legătură cu toate posibilităţile pentru a rea zuieşti. In legătură cu această iscat din nou discuţii. Muncitorii rală şi un profil de specialita şi să îndeplinească muncile din
economiile. Muncitorii nu cunoş liza economii. Este uşor de în Abia după ce am aşezat mo care au lucrat conştiincios şi te, Atît la cursurile de zi cît şi toate sectoarele producţiei agri
teau cu precizie care este con ţeles că muncitorii care nu se chibzuială vreau să redau pe delele, am observat că lîngă mi au realizat economii, au primit la cele îără frecvenţă, se pregă cole, iar în ultimul an efectuea
tribuţia fiecăruia la realizările prea împăcau cu noua situaţie scurt un fapt petrecut nu de ne nu se află numai tov. Hiter. prime în bani. Pentru cei care tesc ingineri agronomi şi ingi ză o practică de organizarea şi
sau pierderile întreprinderii. Be erau tocmai cei care s-au o- Alături de el mai veniseră şi au lucrat, ca şi mai înainte, neri zootehnişti, care capătă şi conducere a întreprinderilor a-
aici, plecau alte neajunsuri în bişnuit să lucreze neorganizat, mult în secţia noastră. alţii, între care Simion Mila şi cu lipsă de răspundere faţă de temeinice cunoştinţe social-eco- gricole socialiste.
tre care cel mai mare era fap neecpnomic şi care înregistrau Intr-o dimineaţă, înainte de Dumitru Suciu. Priveau cu a- nomice.
tul că muncitorii nu erau co astfel multe pierdteri. tenţie cum îmi tot schimbam material, acest fapt a consti Organizaţiile de tineret orga
interesaţi în mod direct în rea începerea lucrului, a venit la modelele. Aproape toţi cei care tuit un nou stimulent. Muncito Pentru buna pregătire a stu nizează şi desfăşoară un pro
lizarea de economii. Intr-o ast In această situaţie, biroul or mine tov. Fliter Adolf, un mun stăteau în jurul meu sînt munci rii Ilie Baciu şi Nicolae Mărgi- denţilor, catedrele au laboratoa gram bogat pentru educaţia stu
fel de stare nu este de mirare ganizaţiei de bază a luat unele tori calificaţi, cu experienţă. Ei neanu, au înregistrat în urm ă re cu dotare modernă şi personal denţilor. Echipele artistice stu
că în întreprindere se înregis măsuri care să ducă la îmbu citor care nu lucrează de mul n-au pus multe întrebări. Mo toarele luni economii, primind didactic specializat In procesul denţeşti prezintă spectacole în
trau lună de lună pierderi. nătăţirea muncii politice în tă vreme în secţie. II interesa dul în care lucram era sufi pentru aceasta şi ei premii. As de învăţămînt se urmăreşte îm institut sau în afara acestuia.
fiecare secţie. Intre altele, agi cient de grăitor pentru ei. I-a tăzi mai sînt puţini dintre a- binarea armonioasă a conţinu Studenţii au largi posibilităţi de
In mai multe rinduri, comu tatorii au fost instruiţi să des cum încep să trasez şi să tai surprins faptul că eu lucrez ceia care lucrează cu pierderi. tului teoretic al cursurilor cu lu a participa la viaţa sportivă din
făşoare o susţinută muncă po — ca de obicei — cu mai multe Ca urmare, întreprinderea noas crările de laborator şi de cîmp. oraşul Cluj.
niştii au propus să se introdu litică în rîndul muncitorilor pen materialul. El bănuia că aici modele deodată, şi că modelele tră a realizat în decursul ce Această îmbinare a teoriei cu
că o evidenţă mai concretă a- tru ca aceştia să lucreze mai lor 8 luni ce au trecut din a- practica este uşurată prin faptul In timpul vacanţelor, 'Asocia
supra muncii, o asemenea evi atent, pentru a valorifica ju trebuie să fie vreun „secret“. sînt de mărimi diferite. In le cest an, economii la preţul de că în imediata vecinătate a in ţia studenţească trimite studen
denţă care să reflecte activita dicios orice bucată de material. De aceea m-a şi întrebat di gătură cu aceasta a trebuit să cost ce se ridică la 680.000 lei. stitutului nostru se găseşte gos ţii merituoşi în tabere de odih
tea fiecărui om în parte. Pro dau unele explicaţii. Lucrul este podăria didactică experimentală. nă, staţiuni balneare şi chiar în
punerea a fost acceptată şi. în Munca noastră, a agitatorilor, rect : Nu trebuie uitat că acest Ghiar în timpul cursurilor, mi- străinătate.
cepînd din trimestrul II al a- a căpătat astfel un caracter mai — Cum tai dumneata mate simplu de înţeles. Folosind mai rezultat se datoreşte unei in joritatea lucrărilor practice se
cestui an, s-au introdus nor- concret. Avem posibilitatea să multe modele în mod simultan, tense munci politice desfăşura efectuează în sectorul de cîmp Fiii oamenilor muncii au ast
mfe de consum pe fiecare sorti discutăm cu oamenii, folosindu- rialul de nu-ţi rămîn furdale ? lucrez cu o productivitate mai te de către organizaţia d ep ar al gospodăriei, în sectorul po fel posibilitatea ca în condiţii
ment în parte. Acum oamenii ne de fapte concrete din sec — De rămas îmi rămîn şi mare. Cît despre faptul că ele tid, de către fiecare comunist micol, viticol şi legumicol, în bune de muncă şi viaţă, pe care
cunosc cu precizie consumurile ţie. au mărimi diferite, am explicat în parte. sectorul mecanic şi cel zooteh le asigură regimul nostru demo
pentru toate lucrările pe care le mie, dar eu nu le arunc — că îmbinarea modelelor mari cu nic. La cîteva discipline, se în crat-popular, să-şi îmbogăţească
execută. Pe de altă parte, ei Ţinind seama de faptul că i-am răspuns — pentru că sînt Din iniţiativa organizaţiei de tocmesc proiecte, care stimulea cunoştinţele profesionale în in
sînt interesaţi să realizeze e- secţia croi, în care lucrez, are folositoare. Pentru a-i dovedi cele mici înlesneşte folosirea u- partid, comitetul sindicatului ză aptitudinile creatoare ale stu stitutul nostru, pentru a deveni
Conomii cit mai mari, pentru cele mai mari posibilităţi de a acest lucru, am luat din lada nei suprafeţe cît mai mari din din întreprindere a organizat denţilor. cadre de nădejde în construcţia
realiza economii, am discutat in care sînt a-runoate resturi cea dată. Pe loc am şi demon socialistă din patria noastră.
că ele sînt înscrise în contu cu mai mulţi muncitori proble le considerate de unii muncitori strat acest lucru. Am arătat că o vie întrecere pe profesii, ale Biblioteca institutului pune la
rile personale ale fiecărui mun ma folosirii economicoase a ma ca nefolositoare, numai citeva prin folosirea separată a mode cărei rezultate sînt populariza dispoziţia studenţilor pentru Profesorii şi studenţii institu
citor. terialului. Eu m-am convins din lelor mari de cele mici, rezul te prin grafice, gazeta de pere tului agronomic „Dr. Petru
proprie experienţă că pentru a bucăţi şi le-am folosit ca sus tă rămăşiţe de material care te, în toate şedinţele şi consfă consultare şi studiu, un bogat Groza“ Gluj, aşteaptă cij dra
O dată cu introducerea nor ţinătoare la poşetele pe care apoi nu mai pot fi folosite nici la tuirile de producţie. sortiment de cărţi de speciali goste pe toţi tinerii care în acest
melor de consum, biroul or realiza economii de material, modelele mici, pe cînd dacă tate — 90.000 volume — şi 263 an se vor prezenta Ia concursu
ganizaţiei de bază a pus în ie lucram. Eu recuperez de mul sînt îmbinate în mod simultan Un aport important Ia obţi periodice în limba romînă şi
discuţia comuniştilor problema adică pentru a face ca din ma tă vreme rămăşiţele de m ate nerea acestui succes l-au adus limbile moderne. Pentru a' pu rile de burse şi de admitere pen
ria] pe oare unii muncitori le rămăşiţele ce rezultă sînt mult însă agitatorii, care au fost în tea consulta literatura de spe- tru a se dedica profesiei de in
realizării pînă Ia sfirşitul anu aruncă. permanenţă animatorii pen giner agronom.
lui a unui volum cit mai ma mai mici. tru cît mai multe economii.
re de economii. Trebuie să Cînd tov. Hiter a venit la Conî. IULIU BĂRBAT
spun că marea majoritate a mine, tocmai întinsesem pe ma IOAN ZAHAR1E
să materialul — policlorura de
agilalor — secţia croi a întreprinderii
vinii — şi alegeam modelele pe
„Simion Bărnujiu“ — Sebeş
care urma să le lucrez. După
ce le-am ales, am început să
mi le aşez în diferite poziţii
pentru a-mi da seama în ce fel
