Page 27 - 1960-09
P. 27
Nr s774 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag, 3
üSESSSZSSfiZZ
Plecarea delegaţiei R.P. fe m e la cea de-a Şcoala profesională întinereşte pădurea L R. „C om bustibilul“
din Ghelar
1§-a sesiune a Adunării ieneral® a 0. 1. II. î— Priviţi, aceasta este pă rea s-a executat numai prin ANUNŢA
îşi aşteaptă elevii
In ziua de 7 septembrie a părăsit Capitala delegaţia Re durea. Coama aceea verde muncă patriotică. Sute de IN BAZA APROBĂRII MINISTERULUI ECONOMIEI FO
publicii Populare Romîne la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Clădirea Şcolii profesionale din Uhe* RESTIERE, VALABILITATEA TRANSELOR I şi II (TALOA
Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Iar a fost construită în anii trecuţi. formată numai din brazi, cetăţeni din satele Tîrnava, NELE 5 şi 6/1960) LA LEMNE DE FOC, S-A PRELUNGIT
PINĂ LA NOI DISPOZIŢ..I..U...N...I......................
Delegaţia este condusă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- De la intrare, tablourile cu cele pa marchează hotarul între par Căbeşti, Boz şi Bărâşti, ne-au
Dej. Din delegaţie iac parte tovarăşii Ştefan Voitec, Leonte tru promoţii de absolvenţi, îţi spun
Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan. parcă „bine ai venit la noi“ . Pe cori chetele Boz şi Frucşoara... sprijinit efectiv in această ac
doare, freamătul celor sosiţi la exa
La plecare în Gara Băneasa au fost de faţă tovarăşii Chivu menul de admitere, nu mai conteneş Explicaţia ne-a fost dată ţiune.
Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae te. Sălile de clasă proaspăt zugrăvite,
Ceauşescu, Alexandru Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexan cu mobilierul curat, cu duşumele stră de către tinărul Nicolae Tu- Acum, noua pădure a cres
dru Moghioroş, Dumitru Coliu, general de armată Leontin Să- lucind de curăţenie, îşi aşteaptă oas
îăjan, Mihai' Dalea, Alexandru Bîrlădeanu, membri ai C.C. a! peţii. dose, pădurar la cantonul nr. cut mare, e viguroasă şi la
P.M.R., miniştri, membri ai Prezidiului Marii Adunări Naţiona
le, deputaţi, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organiza Deschizînd uşile dormitoarelor te im 24 Boz, al întreprinderii fo îngrijirea ei veghează toţi ce
ţiilor oamenilor muncii, oameni de ştiinţă şl cultură, ziarişti. presionează paturile, aliniate perfect,
cu cearşafurile de un alb imaculat. restiere Dobra. S-şi el un om tăţenii din împrejurimi. Nu
Erau prezenţi şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la
Bucureşti şi alţi membri ai Corpului diplomatic. In magazie, nu ştii la ce să mergi cit... bradul. Parcă-l văd şi mai in ultimul timp, 139 de
mai în tîi: la rafturile pe care sînt sti
Delegaţia îşi va continua drumul spre New York cu va vuite hainele, la cele pe care sînt aşe acum : înalt, spătos şi îm cetăţeni au prestat la îngri
porul (Agerpres). zate după mărimi minunatele căciuli brăcat în uniforma cea nouă. jirea acestei păduri tinere 556
îmblănite, ori la dulapurile pline pînă
-ES5Ü- la refuz cu manuale şi rechizite şco Ne-am aşezat în pridvorul ore de muncă patriotică. In
lare.
IU% \l Ml fR&IRZ* unei case de lingă calea fe fruntea lor au fost întotdeau
Totul aici poartă pecetea unor oa
meni gospodari, care s-au străduit să rată. in timpul discuţiilor, ti na : comunistul Matei Mi-
pregătească pînă în cele mai mici a- ron, utemîstul
mănunte condiţii cît mai bune viitori nărul pădurar
lor mineri. Nu în zadar s-au cheltuit ne-a m a rtu n ----------
peste 16.000 lei cu reparaţiile clădiri Miron Ticu şi
lor, cu amenajarea unei noi săli de
clasă. ' Oameni ţi lăţite.sit multe lu curăţat cren
Şi atelierul şcolii, care se află jos cruriinteresau gile de prisos,
la mină, este pus la punct. Strungul, te. Din cină în
şepingul, maşina de găurit, cele 30 de s-a săpat in
menghine, polizorul cu două corpuri, cină, privirea
dălţile, ciocanele, pilele, ioate sculele, i se odihnea pe verdele în jurul copacilor. Din întreaga
ce vor ajuta elevilor la îmbogăţirea tins al pădurii. La un 'mo pădure a parchetului Boz,
cunoştinţelor practice, sînt frumos orîn- ment dat, se ridică în picioa s-au strîns de asemenea prin
duite. re şi parcă vrind să defineas muncă patriotică, peste 80 m. >
Despre linele problem e
(Bei ce vor păşi pragul şcolii la 15 că mai precis perimetrul par steri de nuiele. Acestea au >
septembrie, vor preţui la adevărata lor chetului ce i s-a încredinţat fost făcute snopi şt expediate /
valoare minunatele condiţii de trai şi spre îngrijire, întinse mîini- către întreprinderile benefi- ţ
mBB ărunte" cu efecte m ari le în formă de unghi zicîn d : dare.
î/nvăţătură pe care partidul nostru Ie-a — Aici sînt cuprinse 900 In prezent principala noas- ţ
tră preocupare este pregăti- 5
La I.M. Barza, mecanizarea rat un sistem eficace de con creat tineretului, ha. de pădure.
curăţirii vagoneţilor de mină trol şi evidenţă asupra calită Apoi, continuă să poves rea terenului forestier unde ?
constituie încă şi azi o proble ţii minereului pe care îl extra VIOREL ALIC in toamnă urmează să plan- >
mă, o problemă oare de multă ge fiecare brigadă în parte. tească :
Pentru efectuarea controlului corespondent tăm alte 15 ha. cu foioase. 2
vreme ar fi trebuit să fie re este folosită o adevărată „ar — Eu nu sînt de prin Şi aici, oamenii ne sprijină > întreprinderea de Gospodărie orăşenească)
zolvată. Aceasta deoarece ope m ată“ de oameni. La a- cu entuziasm. Am economi- l Hajeg, sir. Uzinei nr, 1, telefon 68
raţia de curăţire a vagoneţilor ceastă întreprindere încă nu părţile locului. Totuşi, mese sit pină în prezent, prin )
se ştie atunci cînd vagoneţii sînt ria m-a obligat să cunosc munca lor patriotică, circa EXECUTA
se face încă manual, cu multe scoşi la zi, care din ei aparţin fiecare colţişor al pădurii. 7.000 lei. Pădurea noastră în
braţe de muncă, şi fără a sa cutărei sau cutărei brigăzi, că tinereşte... pentru sectorul socialist şi particulari
tisface în întregime necesităţi reia din aceste brigăzi îi apar Bătrînii de prin satele înve
ţine minereul de calitate sla cinate spun că înainte vre LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,
le. La un număr mare de vago- bă. Pentru îmbunătăţirea pro TENCUIELI SI ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI.
cedeului de control al calităţii me această pădure a fost x Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate.
neţi s-a depus steril în porţiu minereului, pentru reducerea jefuită fără nici un pic de Aici, tânărul pădurar Nico 5 In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re
nea lor de bază, fapt care mic numeroaselor posturi neproduc milă. Astăzi, sarcina noastră lae Tudose întrerupse firul clame etc., cu materialul clientului sau cu materialul întreprin
şorează din capacitatea lor de tive şi ce-i mai important, pen derii, atît pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re-
tru reducerea conţinutului de este să o refacem, să o înti povestirii şi-şi roii încă o da ^ giune.
transport. piatră din minereu, s-ar putea nerim. Pentru aceasta am tă privirea peste verdele în- X
Prin adresa Trustului auru lua o măsură bună, uşor de / W W v '- V
înfăptuit. Este vorba de puncta pregătit terenul cu mult timp chis al pădurilor care aco- )
lui Brad cu nr. 13.797 din 20 jul cu mărci de tablă aplica înainte. Parcelele bătrîne peră dealul Ticera. Se vedea x A te n ţiu n e I •
iulie a.c., privitoare la mecani te în interiorul vagoneţilor. Fie
zarea curăţirii vagoneţilor, se care brigadă trebuie să aibă în le-am exploatat. De aceea, la el nerăbdarea de a ajunge ) Magazinele cooperaţiei de consum
cere serviciului mecanicului şef acest caz numărul ei de m ar din regiunea Hunedoara
ai I.M. Barza să întocmească o că. La descărcarea conţinutului, ani de-a rlndul, rămpile gă din nou în mijlocul acestei )
comandă către U.R.U.M. Petro vagonetului, marca va indica confecţii pentru femei, bărbaţi şi copii,
brigada de la care a fost ex rilor Ilia şi Brănişca au fost păduri care mereu întine- ) aparate de radio indigene, biciclete,
şani pentru confecţionarea unui tras minereul. După aceasta, maşini de cusut, mobilă,
vor putea fi luate măsurile co încărcate cu stive de lemne reşte... S
culbutor vibrant. respunzătoare, cunoscîndu-se
La adresa trustului, (care nu precis felul în care lucrează fie din această pădure. Acum doi I. MANEA<;
care brigadă în parte şi cum
avea mai mult de 5 rînduri), luptă ea pentru îmbunătăţirea ani, întreaga suprafaţă ex
calităţii minereului.
serviciul tehnic de la I.M. Bar ploatată, de 25 ha., a fost
za răspunde cu o adresă întin Minerii fac un drum lung cu
să pe două pagini şi care nu sfredelele perforatoarelor pentru plantată cu puieţi de gorun,
cuprinde nimic concret în afa a Ie ascuţi capetele detaşabile.
ră de justificări şi argumente Ei pierd astfel timp preţios de paltin şi ulm. Toată lucra-
lucru. La anumite mine s-a gă
neîntemeiate. Dacă toate aces sit modalitatea de remediere a în manipularea ziarelor ce trec 9 SEPTEMBRIE 1960
acestei deficienţe. Această mo prin staţie, iar magazinerul
tea ar fi luate în seamă, s-ar dalitate constă în faptul că în Adrian Albu, pentru neglijenţa DEVA: Lilly; Vagabondul,se
tărăgăna la infinit rezolvarea apropierea locurilor de muncă sa în serviciu a fost sancţio- ria I şi II; ALBA IULIA : Paul
ale brigăzilor sînt montate po- , nat cu mustrare şi anularea Robeson; Haiducii din Rio
problemei. lizoare. Minerii îşi ascut ast Frio; BRAD : Prima zi de pa
Oare este de fapt starea lu fel singuri capetele detaşabi-r primei pe luna august. ce ; HAŢEG : Misiune periculoa
le. Acest lucru face ca întotdeau să ; HUNEDOARA : Tizolc ; Ve
crurilor ? na ei să aibă la locul de mun Tăcerea conducerii staţiei neţia, luna şi t u ; IL IA : Furtu
Se propune în adresa de că sfredele în cea mai bună na ; ORAŞ TIE : Mumu ; O zi
stare. De ce această măsură C.F.R. Simeria şi mai ales aceea de odihnă; PETROŞANI: N-am
răspuns ca dispozitivele ce vor n-ar putea fi extinsă şi la I.M. ucis ; In iureşul focului; SEBEŞ :
fi adaptate la culbutoarele vi Barza ? a oficiului P.T.T.R. Hunedoara Intîlnire cu Franţa ; SIMERIA :
brante să fie confecţionate Ia Casa părintească; LONEA: Ea
atelierul propriu, sau la atelie \ -k MJBL&TE faţă de critica adusă prin ziar te iubeşte; TEIU Ş: Ultima
pentru dezinteresul manifestat noapte pe Titanic ; ZLATNA :
rul central din Gurabarza. Este timpul ca atît comitetul Unchiul meu Iacinto ; APOLDUL
Această soluţie nu este cea de partid cît şi conducerea mi •O L iltiO fC..V în difuzarea presei de partid, DE SUS: Cintăreţul mexican.
nei, să ia măsurile corespunză constituie o nouă dovadă că u-
mai bună ! In Valea Jiului, la .rAtitudine condamnabilă nităţile respective privesc cu ------ a c t r © = ca -----------
mina Aninoasa, au fost confec toare pentru a se introduce şi
ţionate şi experimentate astfel faţă de difuzarea superficialitate sarcina ce le m PROGRAMUL DE
la I.M. Barza, în timpul cel mai presei de partid" revine în difuzarea presei.
de dispozitive. Cu timpul, ii s-au 7
adus o seamă de modificări şi scurt, metodele de muncă care In ziarul „Drumul socialismu „Plictiseala operatorului"
9 SEPTEMBRIE 1960
îmbunătăţiri constructive de au dat rezultate eficiente la lui“ nr. 1.758 a apărut nota cu Sub acest titlu a apărut in liM '*
către IJ.R.U.M.P. De ce oare titlul de mai sus, în legătură ziarul „Drumul socialismului“ PROGRAMUL I : 6,15 Muzică popu
alte exploatări sau întreprin cu pierderea, pe ruta Simeria- nr. 1.745, nota privitoare la a- lară romînească ; 7,45 Salut voios de Contractaţi cu organele D.C.A.
la I.M. Barza trebuie reluat de Hunedoara şi Teliue, a unui baterile săvîrşite în timpul ser creşterea viermilor de mătase,
la capăt şirul experimentării, deri miniere. A venit de ase număr de 206 ziare destinate viciului de către operatorul pionier; 8,00 din presa de astăzi; 9,30 care vă aduce venituri impor
abonaţilor din Teliue. In m ate Bontoş de la cinematograful tante, ce se obţin în condiţii
care de fapt o să ducă la iro menea timpul ca unor proble rialul publicat erau criticaţi „Steaua roşie“ din Brad. Prietena noastră cartea (reluare); 11,03 foarte uşoare. Contribuiţi tot
sirea unor fonduri băneşti, cinci conductorul de bagaje loan Tat odată la asigurarea sectoru
me socotite „mărunte“ care de din staţia C.F.R. Simeria, ma Luind act de cele menţionate Muzică de estradă; 12,00 Limba noas lui industriai cu materia
mult mai uşor, mai bine şi gazinerul Albu Adrian din sta în articol, conducerea cinema tră. Vorbeşte acad. prof. Al. Graur primă necesară producerii •'
fapt au efecte economice mari, ţia C.F.R. Hunedoara, loan Mar- tografului „Steau roşie" a ana bunurilor de larg consum
mai economicos ar fi să se fo cu, delegatul oficiului PTf.T.E. lizat cu întregul personal com (reluare) ; 13,35 Reporiaj: Fabrica de din mătase naturală.
losească experienţa deja do- să Ii se acorde importanţa cu Hunedoara şi dirigintele oficiu portarea necorespunzătoare ao- conserve Tulcea; 15,10 Din cele mai
lui P.T.T.R. Hunedoara, din ne peratorului, din neglijenţa că cunoscute melodii populare romîneşti;
bîndită în Valea Jiului ? venită I glijenţa cărora coletul cu cele ruia spectatorii au fost lipsiţi, 16.15 Vorbeşte Moscova î; 17,30 IJn
In ceea ce priveşte părţile po 206 ziare n-a ajuns la desti în repetate rînduri, de o bună
C. MORARU naţie. vizionare a filmelor. Pentru tăciune şi-un cărbune: „Uriaşul cel
zitive ale culbutorului vibrant, lipsa de răspundere faţă de în iîudr“; 19,05 Actualitatea îri ţările so
eie sînt bine cunoscute tovară Răspunzînd la critica adusă datoririle ce-i revin, operatorul cialiste ; 20,20 Noapte bună, copii;
prin ziar, staţia C.F.R. Hune Bontoş a fost sancţionat cu
şilor de la I.M. Barza la fel ca doara ne informează că arti mustrare scrisă şi cu reţinerea 21.15 Jurnalul satelor; 23,15 Valsuri
şi făptui că un asemenea culbu de compozitori sovietici.
tor înlocuieşte munca a 12 colul în cauză a fost prelucrat a 25 la sută din prima cuve
muncitori. Şi totuşi !... mecani cu întregul personal interesat nită pe luna iulie a.c. PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
zarea curăţirii vagoneţilor mai distractivă ; 15,30 Din tolclorul popoa
relor; 16,50 Gurs de limba rusă; 17,50
constituie o problemă nerezol
vată. Pină cînd această situa Gtonica. economică; 18,05 Muzică uşoa
ţie tovarăşi ingineri de la I.M. ră ; 19,00 Gintă pianista Maria Gar-
Barza care răspundeţi de meca d a ş ; 19,30 Teatru la microfon: „Steaua
nizarea operaţiilor grele de
muncă ?
•k
La I.M. Barza nu este asigu
XXXXXXXXXX}OQC<XXSQGOGCQQÎiaOCQCXXX>COOnCaOOOaOO(XXX C X OOOCOOOOOCOOOSXX«3^XXKX)CC?OSCOOCOC^COCGCCCOCCOGü GXX; fără nume“; 21,03 Muzică populară ro
mînească; 21,45 Album artistic; 22,00
Din activitatea organizaţiilor de U.T.M Concert de muzică uşoară; 23,15 Frag Cetăţeni !
mente din opera „Adriana la Naxos“
3 dc Richard S trau ss; 23,40 Sonata în îngrijiţi şi stimulaţi
Re minor pentru orgă de Mendelssohn plantarea şi creşterea
puieţilor de dud, care
Folosirea timpului liber — grup de tineri din întreprinderea O asemenea excursie a fost noaştern patria". Pentru ca a- Bartholdy. constituie baza fu i.löVWrtonV. .
„Sebeşul“ au plecat să viziteze organizată recent la Combinatul nul de învăţămînt politic U.T.M. rajeră necesară
mijloc important de pe utemiştii de la fabrica de siderurgic din Hunedoara şi ,în 1960-1961, să se desfăşoare în B tM fh creşterii viermilor
piele „Simion Bărnuţiu“, din lo parcul dendrologio din Simeria. cele mai bune condiţiuni, comi de mătase.
educare a tineretului calitate. Tinerele fete au vizitat tetul comunal U.T.M. a organi PENTRU 24 ORE
tăbăcăria şi secţiile marochină- Tot pentru folosirea mai bună zat din timp comisia de recru 1/ 1r-»r*'>/—¦<;—1/—' i—*r~>/—>/—i—*f
Spre deosebire de anii trecuţi, rie unde se fac poşete, genţi şi a timpului liber în scop educa tare a tinerilor la cursurile şi Vremea rămîne uşor nestabilă, cu
în acest an, comitetul orăşenesc mape, portmonee, curele de ceas tiv, s-a organizat mai bine pro cercurile de învăţămînt. politic. cerul variabil, mai mult noros în Centrul şcolar agricol Galaţi )
U.T.M. Sebeş acordă o mai mare din piele şi din poliolorură de gramul joilor de tineret, prin Pînă. la această dată, au fost în cursul zilei. Vor mai cădea ploi izo
atenţie educării tineretului prin vinii. In timpul vizitei s-au fă ghicitori literare pe tema con scrişi toţi tinerii utemişti şi ne- late. Temperatura staţionară ; ziua în r Str. Dobrogeanu Gherea nr. 27 )
folosirea mai utilă a timpului cut schimburi de păreri despre cursului „Iubifi cartea“, recen utemişti din comună, iar o parte tre 20 şi 25 grade iar noaptea între [ ANUNŢA )
liber, antrenînd tinerii într-o ac munca organizaţiei de U.T.M. şi zii de romane din literatura dintre cei mai bine pregătiţi vor 10 şi 16 grade. Vînt potrivit cu in
tivitate mai variată. De curînd, a metodelor folosite în activita noastră nouă, scurte conferinţe studia la învăţământul de partid. tensificări locale din sectorul vest. l Concursul de admitere pentru anul şcolar 1960/1961, laţ
tinerii muncitori de la sectorul tea de organizaţie. J
de industrializare a lemnului din GÎC. După înscrierea tinerilor la PENTRU URMĂTOARELE r următoarele şcoli :
întreprinderea forestieră, au fă O altă formă de organizare a cercul de învăţămînt, propagan 3 ZILE )
cut o vizită la locul de muncă timpului liber sînt şi excursiile. GH. RĂDĂCINA dista cercului, Maria Benea, a ( ŞCOALA TEHNICĂ DE TOPOGRAFIE
al tinerilor de la fabrica de cio Comitetul orăşenesc U. T. M. F. CHIRUŢĂ Vreme în curs de uşoară îmbună )
rapi „Sebeşul“. Cu această oca continuă organizarea de excursii organizat o consfătuire cu tăţire şi temperatura staţionară. t ŞCOALA TEHNICĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE 1
zie, ei au vizitat fiecare secţie, în locuri pitoreşti şi centre in corespondenţi cursanţii în care s-a stabilit lo )
luînd cunoştinţă de întregul pro- dustriale. Peste 60 de tineri din cul de predare a lecţiilor, iar s. s. \ CONDIŢII DE A D M I T E R E ma--)1
.ces de fabricaţie. Tinerii au ur întreprinderile oraşului, au tăcut Pregătiri pentru pentru însuşirea mai temeinică primesc absolvenţi ai şcolilor medii, cu examen
mărit cu interes deosebit proce a materialului, fiecare cursant acordă în continuare şi în Se de
sul tehnologic al fabricării cio o excursie în munţii Sebeşului, deschiderea arsului de a fost îndrumat să-şi procure luna septembrie, premiul
rapilor din lire de relon. Vizi caiet pentru notiţe. De aseme săptămînii. ţturitate, în vîrstă de 17—25 ani. j
tatorii s-au mai interesat de vizitând muncitorii forestieri de învăjămînf politic U. I. M. nea, majoritatea tinerilor au fă
munca brigăzilor de producţie cut abonamente la materialele Şerban Dragomir — co Examenul de admitere se va ţine între 25-30 septembrie!
ale tineretului, de activitatea la Tău şi Oaşa. La această Organizaţia de bază U. T. M. care vor apare cu lecţiile de în lectivist, din comuna Do
posturilor utemiste de. control şi din comuna Luncoiul de Jos, ra văţămînt politic U.T.M. Brigada bra, raionul Ilia, a înca t-a.c. şi constă din următoarele probe:
de ţinerea evidenţei întrecerii. excursie au participat şi briga ionul Brad, duce o muncă sus sat recent 50.000 lei, la
Intre tineri s-au legal prietenii. ţinută în rîndul tinerilor utemişti artistică de agitaţie din comună, „premiul săptămînii“. — Matematică: scris şi oral 1
da artistică de agitaţie şi echi în vederea încadrării lor la — Fizică : oral 1
Vizita a avut un mare ecou cursurile şi cercurile de învăţă- pregăteşte un frumos program Azi, ultima zi în care vă înscrierile se fac pînă Ia data de 24 sept. a.c. )
şi în rîndul utemiştilor de la în pa de dansuri din sectorul de mînt politic U.T.M. artistic pe care-1 va prezenta în mai puteţi procura bilete
treprinderea „Sebeşul“, care şi- faţa cursanţilor cu prilejul des pentru tragerea Loto Cen Candidaţii vor depune următoarele acte
au manifestat dorinţa să viziteze industrializare a lemnului de la In anul de învăţământ politic chiderii învăţământului. tral din 0 sept. 1960.
şi ei altă fabrică. A doua zi, un — Certificatul de naştere
Întreprinderea lorestieră Sebeş. ce urmează să se deschidă, la FLORIN BENEA
— Diploma de maturitate
Programele date de tineri s-au dorinţa tinerilor, s-a hofărît să corespondent
*— Certificat de sănătate
bucurat de-o caldă primire din se organizeze cursul de învăţă
— Certificat de stare materială.
partea muncitorilor forestieri. mânt politic U.T.M. „Să ne cu-
Şcoala are cămin şi cantină ; se acordă bursă de stat de)
-300 lei lunar, elevilor care îndeplinesc condiţiile legale, plus)
i- bursa de merit.
• Alte informaţii se dau Ia sediul CENTRULUI ŞCOLAR}
{ AGRICOL GALAŢI — tefelon 1161 sau 1427. •;