Page 29 - 1960-09

PROLETARI DIN TOATE TARI IE, UNIŢI-VĂI 5SSB3aSL*S?fTE*>& 16 ani de la eliberarea Bulgariei

masBtiâmÉi n. O qiô-f-iô-ma
^M h/rehursus.
a m ü -eZ M ift
• In jurul tău să nu rămî-
nă nimeni în urmă! (pag. 2-a)

® In raionul Orăştie —

Treierişul trebuie urgentat La 9 septem­ ---- mia Germaniei
(pag. 3-a) brie 1944 poporul j PETĂR TRUFCHIN hitleriste, ţară

0 „Gea mai importantă pro­ bulgar, cu arme­ prim redactor al revistei cu industrie dez-
blemă a contemporaneităţii“
le în mină şi cu „Nova Balgaria“ voltată şi că,
(pag. 4-a)
Anul X1I Nr. 1775 Vineri 9 se iterabrie I960 ajutorul hotărîtor al Armatei deci, nu are nevoie să devină
sovietice frăţeşti, a răsturnat şi ea o ţa ră industrială. Aceste
4 pagini 20 bani dictatura monarho-fascistă şi a teorii au constituit adevărate

instaurat regimul său democra­ săgeţi otrăvitoare împotriva in­
tic, încununând cu victorie lun­ dependenţei ţării, fiindcă nu
• Marca fabricii, să fie TELEGRAMA gile şi sângeroasele sale lupte există şi nu poate să existe su­
de eliberare de sub jugul eco­ veranitate naţională deplină fă­
nomic şi politic al claselor ex- ră o industrie puternică pro­
m îndria întregului colectiv Tovarăşului Y©L!©8* Ji'StfkfBW plotatoare — unelte ale forţe­ prie. De aceea, grija de căpe­
lor imperialiste străine. Cu a- tenie a puterii democratice
ceasta a fost trasă în istoria populare a fost aceea de a des­
Prim-seereîar esl Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar Bulgariei o linie de demarcaţie, coperi în mod accelerat bogă­
In ultimul timp cocsul pro­ Filip şi Constantin Oprea. de partea cealaltă rămînînd ţiile solului ţării, de a crea o
dus la C.s. Huneodara nu sa­
tisface intrutotul cerinţele Jur­ Cum procedează Nicolae Fi­ Tovarăşului trecutul întunecat, cu chinurile bază solidă de materii prime
naliştilor, din punctul de ve­ lip si Constantin Oprea de reu­ şi durerile, cu eroismul şi sa­ şi d!e a consolida independenţa
şesc să obţină ceea ce pare atît Preşedintele Consiliului de Miniştri a! Republicii Populare Bulgaria crificiile poporului. De partea naţională. Intr-un termen ului­
dere al calităţii. Aceasta se da- de greu de realizat ? In fond, noastră străluceşte soarele pa­ tor de scurt, Bulgaria, ajuta­
toreşte în mare măsură şi fap­ destul de simplu : au grijă ca Tovarăşului Oinreită®® HaBisew triei eliberate, contemporanei­ tă de Uniunea Sovietică şi de
tului că semicoesul din Călan tatea, care realizează visul de celelalte ţări socialiste a putut
şi cărbunele cocsificabil din Va­ la descărcare să nu deschidă Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria ieri şi clădeşte piatră cu pia­ să clădească o economie înflori­
lea Jiului nu se încadrează în
şuberul complect, lăsînd să tră, temeliile solide ale unui toare, în care industriei îi revin
indicii calitativi admişi. curgă pe bandă mai puţin se­

micocs. In felul acesta şi can­ DRAGI TOVARĂŞI, bulgar dezvoltă şi adîncesc relaţiile de prietenie şi cola-

La semicoesul produs la u- titatea de apă cu care se stro­ In numele G.G. al Partidului Muncitoresc Romîn, al borare frăţească statornicite între ţările noastre, luptă cu viitor şi mai strălucit. două treimi din totalul produ­
zina „Victoria“ Călan, de pildă, peşte semicoesul scade. Consiliului de Miniştri al R.P. Romîne, al Prezidiului Marii fermitate împreună cu celelalte ţări socialiste, pentru în­
deşi conţinutul de materii vo­ Oare n-ar putea proceda şi De la această zi istorică au sului social. Astăzi, republica
trecut 16 ani. Pentru a şaispre­ noastră işi are metalurgia sa
latile şi cenuşă este sub pro­ ceilalţi încălzitori la fel ? Fireş­ Adunări Naţionale şi al tuturor oamenilor muncii din Re­ făptuirea politicii leniniste de coexistenţă paşnică în Bal­ zecea oară poporul bulgar ser­ proprie fieroasă şi nefieroasă,
centul admis, umiditatea con­ te că da, şi încă fără nici o publica Populară Romînă vă transmitem dv. şi întregului cani şi în întreaga lume. bează cea m:ai mare, cea mai industria sa de construcţii de
tinuă să fie peste prevederile greutate. Din păcate acest lu­ bucuroasă zi a istoriei sale, maşini şi o industrie chimică,
Stasului. Urmărind buletinele cru e neglijat, din dorinţa de popor bulgar, cele mai călduroase felicitări şi salutul nostru Popoarele noastre întăresc prietenia şi alianţa indestruc­ ziua eliberării, a libertăţii. care înainte, pe timpul Bulgariei
de analiză pe zile şi vagoane, se a termina cît mai repede des­ frăţesc cu prilejul celei de-a !6-a aniversări a eliberării tibilă cu marea Uniune Sovietică, care le-a ajutat să se Şaisprezece ani. Ce înseamnă/a- monarho-fasciste, sau nu exis­
ceastă scurtă perioadă de vre­ tau deloc, sau aproape că nu
poate constata o variaţie a u- cărcarea. Bulgariei de sub jugul fascist. elibereze şi le acordă sprijinul său frăţesc în construirea

midităţii oare surprinde. Multe Practica a demonstrat că şi Poporul romin împărtăşeşte în mod sincer bucuria po­ socialismului, işi aduc contribuţia Ia consolidarea continuă me în viaţa unui popor, pe existau. Noile relaţii — relaţiile
din vagoane conţin cocs cu 25- la bateria a TT-a se poate ob­ porului frate bulgar pentru însemnatele succese pe care a unităţii şi coeziunii întregului lagăr socialist. vreme ce în capitolele manua­ socialiste de producţie — mun­
34 la sută apă, altele sub 20 ţine semicocs cu umiditate scă­ lelor de istorie intră decenii şi ca liberă a clasei muncitoare
la sută, ajungînd chiar pînă la zută, dar acest lucru depinde veacuri ? Pentru poporul bulgar eliberată de exploatare, meca­
le-a obţinut în anii puterii populare în construirea socia­ De ziua marii dv. sărbători naţionale, vă urăm din toată

10 Ia sută, faţă de 18 la sută de oameni, de conştiinciozita­ lismului, sub conducerea încercată a Partidului Comunist inima, dv. şi prin dv. poporului muncitor din R.P. Bul­ această perioadă de vreme în­ nizarea şi automatizarea, au
cit este admis. Bulgar. garia succese tot mai mari în construcţia socialistă, pentru seamnă o epocă întreagă. mărit productivitatea muncii şi
tea cu care lucrează. Trebuie
Faptul este întrucîtva explica" deci ca realizările bune să fie Răscoala populară antifascis­ astăzi industria noastră consi­
bil. La bateria a III-a, evacua­ generalizate. In acest sens, co­ însufleţite de măreţele Idealuri ale luptei pentru socia­ propăşirea patriei sale, în lupta pentru triumful cauzei derabil lărgită, produce de U
rea semicocsului se face cu a- mitetul sindical de secţie, sub lism şi bunăstarea celor ce. muncesc, popoarele romîn şi nobile a păcii şi socialismului. tă de la 9 septembrie şi marile ori mai mult decît se produ­
jutorul transportoarelor cu ra- îndrumarea biroului organiza­ acţiuni revoluţionare ale statu­ cea în anul 1939.
clete; de aici, la răcirea lui ţiei de partid, trebuie să se o- lui de democraţie populară ca­
(prin stropire) nu e necesară cupe mai mult de răspîndirea GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ GH1VU STOICA re i-au urmat — reforma agra­ Paralel cu industrializarea ţă ­
decit o cantitate relativ mică experienţei fruntaşilor în pro­ Prim-secretar al Comitetului Central al Preşedintele Consiliului de Aliniştri al ră, naţionalizarea industriei şi rii, puterea populară s-a ocu­
cooperativizarea agriculturii — pat şi de rezolvarea problemei
de apă. La bateria a Il-a tra n ­ ducţie. Ar fi indicat să se or­ Partidului Muncitoresc Romîn Republicii Populare Romîne au redat poporului nu numai ridicării satelor noastre din
libertatea sa călcată pînă atunci sărăcie şi nevoi, ajutînd din
sportul se face cu benzi de ganizeze schimburi de expe­ în picioare, ci şi bogăţiile fu­ punct de vedere organizatoric,
cauciuc. In acest caz, pentru a rienţă, în care încălzitorii frun­ material, tehnic şi financiar pe
se evita aprinderea benzilor este taşi să împărtăşească celorlalţi ION GHEORGHE MAURER rate ; au încurajat talentele şi ţărani, spre a lua drumul lu­
necesară o răcire mai bruscă şi procedeele şi metodele lor de proverbiala1sa hărnicie, l-au fă­ minos al cooperării, al unirii în
Preşedintele prezidiului Alarii Adunări Naţionale cut stăpîn şi făuritor al pro­ cooperative agricole. Astăzi, pe
priei sale soarte. Călăuza po­ dropiile ţării noastre, în locul
la o tem peratură mai scăzută, muncă. Şi n-ar fi rău dacă in­ a Republicii Populare Romîne porului nostru, marele Gheor- micilor ţarini pierdute printre
ghi Dimitrov, arată cu perspi­ răzoare pline de buruieni, se
deci o stropire mai intensă. dicii calitativi ar constitui o- cacitatea sa caracteristică, oare văd imense lanuri ale fermelor
sînt factorii noi, posibilităţile şi ale cooperativelor. Acolo unde
Aşa se face că de obicei în va­ biective (cotîndu-se fiecare in­ nemaiîntîlnite în istoria noas­ ţăranii zgîrîiau pămîntui şi se
goanele ou semicoesul provenit tră, create prin revoluţia vic­ căzneau să scoată prin muncă
de la bateria a III-a există un dice în parte) ale întrecerii so­ Cit m a l m u lte Ştiri culturale torioasă, deschizînd şi indicînd istovitoare cîte ceva din pămîn­
conţinut de apă mai scăzut, iar cialiste între schimburi, brigăzi econom ii in producţie calea justă a dezvoltării viitoa­ tui roditor, astăzi bubuie mii de
în cele de la bateria a II-a, şi pe profesii. v re a ţării. El a chemat pe oa­ tractoare. In trecut, anii de se­
mai ridicat. menii muncii să ia cu asalt cetă erau o groaznică năpastă
Un rol de seamă în îmbună­ Program artistic vremea, să cîştige din nou ceea pentru sătenii istoviţi de mun­
După cele spuse s-ar pă­ tăţirea calităţii semicocsului ce pierduseră şi să realizeze în că. In Bulgaria erau irigate a-
trebuie să-l aibă colectivul de Duminică, 4 septembrie 1960, Casa 15-20 ani prin industrializarea tunci vreo 36 mii de hectare. In
rea că nu mai există nici o 1959, suprafeţele irigate Însu­
ieşire din această situaţie, coc- agitatori al organizaţiei de 1importante economii la preful de cost raională de cultură şi comitetul sin­ ţării şi mecanizarea agricultu­ mau 650 de mii de ha., iar
sarii din Hunedoara fiind obli­ partid. El trebuie să explice dicatului de la întreprinderea forestie­ rii, ceea ce alte ţări au realizat, pînă la sfîrşitul anului 1965, 40
gaţi să primească tot timpul fiecărui om în parte ce preju­ Colectivul de muncitori, in­ preţul de cost. in urma apli­ ră Orăştie au organizat pentru mun­ în alte condiţii, în decurs de la sută din suprafeţele culti-
semicocs cu umiditate ridicată. dicii se aduc secţiei şi uzinei gineri şi tehnicieni de la m i­ cării iniţiativei comuniştilor citorii forestieri de la Grădiştea de un veac. Poporul bulgar, călit
Urmărind însă cu atenţie bule­ lor, cocsarilor şi furnaliştilor din na „Victoria“-Călan, s-a an­ Munte, un frumos program artistic, in lupta pentru libertate şi vabile vor fi irigate.
tinele de analiză ale vagoane­ Hunedoara prin livrarea unui gajat să realizeze în acest de la secţia furnale, de a se înainte de programul artistic, sub for­ dreptate, a reuşit în condiţiuni
lor de semicocs produs la ba­ semicocs de calitate neeores- an economii în valoare de lucra o zi pe lună cu cocs e- ma unui jurnal vorbit, au fost pre­ de deplină independenţă naţio­ Succesele din industrie şi a-
teria a II-a se poate constata punzătoare. Ei trebuie să să­ 2.170.000 lei şi să dea peste zentate muncitorilor forestieri ultimele nală şi adevărată democraţie, gricultură au creat posibilităţi
că există vagoane a căror în­ dească în sinul fiecărui munci­ plan 20.000 tone de fontă ce­ conomisit şi ca urmare a re­ noutăţi din ţară şi de peste hotare.
cărcătură are o umiditate sub tor mîndria pentru produsul la nuşie. Desfăşurind o susţinu­ ducerii consumului de materii Programul artistic, specific locului de
23 la sută, şi chiar sub 20 la care lucrează, pentru marca fa­ prime şi materiale, energie muncă, a fost prezentat de brigada ar­
sută. De obicei acestea sînt în­ tă întrecere pentru îndepli­ şi combustibil, s-au realizat tistică de agitaţie de la 1. F. Orăş-
cărcate de încălzitorii Nicolae bricii. nirea acestor angajamente, pînă la 1 septembrie econo­ .tie şi formaţia de muzică populară şi
mii de 1.744.000 lei. Fruntaş uşoară a fabricii chimice şi casei
C. GHEORGHE dezvoltînă iniţiativa creatoa­ în obţinerea de economii este raionale de cultură.

şi numai în decurs de zece ani, de trai material şi cultural mai
să transforme din temelie as­ bun. In Bulgaria de astăzi, care
re a maselor, colectivul uzi­ colectivul secţiei de furnale, Schimb de experienţă
Pregaiifi pentru însilozări nei „Victoria“-Călan a reali­ care a produs peste plan şi pectul patriei sale. numără aproape 8 milioane de
zat importante economii la 13.000 tone de fontă cenuşie. Formaţia de cor şi brigada artistică
Bulgaria era in trecut o ţară locuitori, au fost clădite cu în­

Datorită condiţiilor climatice, terminat gropile necesare însi­ de agitaţie de la căminul cultural Bal- înapoiată, cu industrie slab cepere din anul 1945 circa 600
diferite decît în alte părţi ale lozării a 155 şi respectiv 100 şa, raionul Orăştie, s-a deplasat du­
regiunii. în gospodăriile colecti­ tone porumb. In munca de ame­ Colective fruntaşe minică, 4 septembrie a.c., in schimb dezvoltată, cu o agricultură pri­ de mii de locuinţe, dintre care
ve din Pianul de Sus şi Pianul najare a propilor-siloz, s-au e- de experienţă la căminul cultural din
de Jos, porumbul siloz n-a ajuns vîdenţiat colectiviştii Zaharia Printre colectivele fruntaşe I.C.M. Şeuleşti, R.C.M. Si- satul Poiana-Almaş. Cu această oca­ mitivă, în care predomina plu­ 400 de mii la sate. Oamenii
Romaniţa şi Sînea Maria din meria şi altele. zie s-a prezentat un frumos program
încă în faza de coacere lapte- Pianul de Sus, Ioan Vercezan din raionul Hunedoara, în artistic in faţa unui public numeros. gul de lemn. Oamenii de „ştiin­ muncii dispun de minunate ca­
ceară. Cu toate acestea, colecti­ şi Angelescu Ioan din Pianul Mărind producţia şi pro­
de Jos. lupta pentru realizarea de e- ductivitatea muncii, reăucînd Un nou cinem atograf ţă “, economişti bulgari şi străini se de odihnă î.n munţi şi pe
viştii din cele două gospodării cheltuielile neproductive şi sătesc
învecinate sînt pregătiţi pentru VIRGIE BARBU conomii la preţul de cost al consumurile specifice, aceste în slujba expansiunii economice litoralul însorit al Mării Negre.
colective au obţinut rezultate Ziua de 4 septembrie 1960 a consti­
începerea însilozării lui. Ei au corespondent producţiei, se numără şi cele frumoase. Aşa, de exemplu, la \ tuit pentru ţăranii muncitori din co­ a străinătăţii, s-au întrecut în Asistenţa medicală este gratu­
ale întreprinderii forestiere,
întreprinderii miniere Zlaşti, întreprinderea forestieră Hu- * a „demonstra“ că Bulgaria ită, bătrîneţea e asigurată. Co-

„complectează în mod fericit“

numai ca tară agricolă, econo- (continuare in pag. 3-a)

nedoara, s-au realizat peste muna Romos o adevărată sărbătoare,

200.000 lei economii. La în ­ h i această zi ei au inaugurat noul SEA R A LITERARA

Preocupări pentru deschiderea treprinderea minieră Zlaşti, cinematograf sătesc, al doilea de pe La căminul cultural „7 Noiembrie“ poet“, a fost întocmită şi prezentată
din angajamentul anual de raza comunei. Cu această ocazie iov. din comuna Pianul de Sus, raionul dc tovarăşa Maria Iosif, bibliotecara
Petru Şandru, preşedintele comitetului Sebeş, a avut loc de curînd, în pre­
200.000 lei, s-a realizat pînă zenţa a peste 80 de tineri o seară comunei.
literară închinată împlinirii a 94 de Participanţii la această seară literară,
noului an şcolar la 31 august 183.000 lei. Co­ executiv al sfatului popular comunal, ani de la naşterea poetului George
lectivul R.C.M. Simeria, a a vorbit despre realizările regimului Coşbuc. Lucrarea „Omagiul marelui au discutat despre viaţa şi opera poe­
Comitelui executiv al Sfatu­ au îngrijit loturile şcolare, asigurarea unor condiţii mai realizat pînă la aceeaşi dată democrat-popular. După expunere a ru­
peste 600.000 lei economii. lat filmul „Un cintec străbate lumea". tului.

lui popular raional Sebeş, prin şi-au asigurat de pe aceste lo­ bune elevilor în acest an şcolar IOAN POPA B. VIRGIL

corespondent corespondent

Secţia de învăţămînt şi cultură, turi 15—25 la sută din necesa­ a fost făcut prin electrificarea
rul de zarzavaturi. Mai sînt însă şcolilor de 4 ani din satele Se-
a luat din timp măsuri pentru şcoli, ca acele din comunele beşel, Laz, Pianul de Jos şi a
ca sfaturile populare comu-nale Şugag şi Loman, care au rămas internatului Şcolii elementare de
şi directorii de şcoli să pregă­ în urmă cu aprovizionarea in­ 7 ani clin comuna Pianul de Sus.
tească în bune condiţiuni des­ ternatelor. Această rămînere în
chiderea noului an şcolar, 1960- urmă va trebui lichidată în cel In activitatea de zi cu zi a
1961. In cadrul acestor -măsuri, mai scurt timp. învăţătorilor şi profesorilor, ma­
sfaturile populare s-au preocu­ terialele didactice sînt de un
pat de reamenajarea localurilor, Pentru ca procesul instructiv- real ajutor. In raionul Sebeş,
reamenajare ce, cu excepţia şco­ educativ să se poată desfăşura materialele didactice au fost ve­
lilor din comuna Păuca şi satul cît mai bine. Comitetul execu­ rificate şi reparate în vacanţa
Presaca, a fost terminată la toa­ tiv al Sfatului popular al raio­ de vară, în această direcţie cvi-

te şcolile şi internatele din ra­ nului Sebeş a acordat o deose­ denţiinclu-se şcolile din Vingard,
ion. De asemenea, toate şcolile bită atenţie construcţiei de şcoli Apoldul dc Sus şi de Jos, Mier­
din raion au fost aprovizionate noi şi amenajării de noi săli de curea, Casa pionierilor clin Se­
cu combustibilul planificat. clasă. Astfel, la Şcoala de 7 ani beş etc.
care se construieşte în comuna
Pentru ca elevii din internate Şugag, vor fi date în folosinţă, Pentru ca noile cadre didac­
să aibă pe timpul şcolarizării o la începutul acestui an şcolar, tice repartizate raionului Sebeş
hrană consistentă, o parte din două săli de clasă şi un inter­
internatele şcolilor, ca de pildă, nat, la Şcoala de 7 ani nr. 3 din să poată duce o activitate rod­
cele din Sebeş, Miercurea, Apol- Sebeş dintr-o încăpere nefolosită
dul de Sus şi altele, au fost a- 5 fost amenajată o nouă sală de nică, s-au luat măsuri pentru a-
provizionate cu alimente, iar al­ clasă, la Şcoala medie din Se­ sîgura rea locuinţelor aceslor ca-
te internate sînt în curs dc a-
dre, pentru aprovizionarea ior
cu combustibil, servirea mesei,

achitarea la timp a primelor de
instalare etc. Cadrele didactice

provizionare. beş s-au construit şi sînt în curs ou familii au primit loturi pen­

Aprovizionarea internatelor cu de finisare săli pentru laborator, tru cultura zarzavaturilor.

legume şi zarzavaturi pentru iar prin eliberarea unor încăperi, Datorită muncii organizate şi

iarnă este asigurată prin con­ internatul acestei şcoli a fost continue de îndrumare dusă de

tracte încheiate ou gospodăriile mărit cu 25 de locuri. La Roşia comitetul executiv al sfatului

colective din Miercurea, Gîlnic, de Secaş se termină de aseme­ popular şi secjia de învăţămînt

Gîrbova, Apoldul de Sus, Pia­ nea repararea acoperişului şcolii şi cultură, şcolile raionului Sebeş

nul de Sus şi prin serviciul de iar în comuna Jina se amena­ aşteaptă bine pregătite deschide­ Din livada gospodăriei colective „Viaţă nouă" — Sintandrei, colectiviştii recoltează în fiecare an mari cantităţi de fructe, pe care le valori­
aprovizionări U.R.C.G. Sebeş. jează un local de şcoală cu două
clase în cartierul băieşilor. rea noului an şcolar. fică prin unităţile cooperaţiei 'de consum şi pe pieţele din Hunedoara, Simeria şi Deva. Astfel, ei contribuie la aprovizionarea cu frucle a populaţiei şi
O mare parte din şcolile cu in­ F. CH1RUŢÂ
ternate, datorită felului în oare Un mare pas înainte spre obţin totodată însemnate Venituri băneşti. L„
corespondent
In clişeul Colectiviştii brigăzii a !l-a clijî G.A.C. Sintandrei, recoltind prunele.