Page 30 - 1960-09

DRUMUL 'S'ÖCfALlsmiLUl Nr, 1775

¦ să nn ră n iţii» n im en i in urm ă!

Ne vom ocupa mai mult Organizarea întreceriiPentru a obţine rezultate cit mai bune în producţie, oamenii muncii din < U rm a ţi

de extinderea iniţiativelor patria noastră, educaţi de partid, au ridicat întrecerea socialistă pe o treaptă ( sarcină principală exemplul lo r!
, superioară- Fruntaşilor întrecerii nu Ie este indiferent dacă vecinii lor, sau (
ceilalţi muncitori din secţia sau între prinderea unde lucrează, nu-şi reali­

¦zeazâ planul. Ei ştiu că cu cît reali zările tuturor sînt mai frumoase, cu'

In statul nostru demccrat- să fie folosită de mai multe e- atît economia naţională va înflori, pe piaţă vor exista măi multe produse, La o analiză superficială, s-ar nu se scrie nimic despre între­

popular, iniţiativa creatoare a chipe printre care şi cele con­ preţurile de cost vor scădea, iar nive Iul de trai va creşte. Pentru a veni în 1 părea că lucrurile merg bine la cerea socialistă.
ajutorul celor rămaşi în urmă, ei au pornit şi îmbrăţişat o serie de iniţia-' I. M. „Gheorghe Doja“ din Ziat-
oamenilor muncii a luat un ma­ duse de Ioan Dndaş şi Ioan îive noi, făcsnd astfel din experienţa lo r un bun al tuturor. Comunistul Andreii na şi că aici n-ar mai fi nimic Tot la capitolul deficienţe în
Nagy de Ia mina Lupeni, de pildă, a trecut cu întreaga ca brigadă la unt de făcut. Realitatea însă este al­ organizarea întrecerii poale fi
re avînt. Mii de muncitori au Purtător. Un alt exemplu care loc de muncă mai greu, Nicolae Cris tea de ia Aninoasa. Ioan Enăşcău de< ta. Ea dezvăluie o serie de de­ trecut şi faptul că la I. M.
la Teliuc şi alţi mineri şefi de brigăzi fruntaşe de la diferite întreprinderi, au< ficienţe în- munca comitetului „Gheorghe Doja“ nici cel puţin
venit cu propuneri valoroase, au dovedeşte că atunci cînd există preluat conducerea unor brigăzi mai slabe. Alţi mineri fruntaşi au sprijinit^ sindicatului în organizarea în­ nu este cunoscută iniţiativa pri­
t pe cei rămaşi în urmă cu sfaturi şi îndrumări. trecerii socialiste. vind preluarea de către mineri
pornit iniţiative oare s-au bucu­ preocupare din partea organi­ i Sub îndrumarea comitetelor de partid, muncitorii mineri de la între-1 fruntaşi a echipelor rămase în
( prinderile Trustului aurului Brad, au îmbrăţişat şi ei aceste iniţiative. Ini Din oapui tocului trebuie ară­ urmă, pentru a ie ridica Ia ni­
rat de o largă răspinidire în. zaţiilor de partid şi de masă v pagina de faţă prezentăm aspecte din felul în care se desfăşoară întrecerea] tat că comitetul sindicatului nu velul celor fruntaşe. Un exem­
priveşte cu simţ de răspundere plu edificator poate fi socotit
întreprinderile lor şi claiăr în iniţiativele bune sînt repede C alistă pe baza iniţiativelor noi la aceste întreprinderi. această sarcină importantă, lă- şi faptul că brigăzii de înain­
, sînd-o pe pian secundar. Drept tări rapide de la Haneş, care în
întreaga ţară. Exemple de ini- * extinse, este şi acela al récen­ urmare, la I. M. „Gheorghe Do­ martie-aprilie a realizat înain­
Comunistul Dumifraş ja“, întrecerea socialistă are tări de peste 100 metri, nu i s-a
ţiaîive pornite din rîndul mun­ te! iniţiative : t,schimbul şi me­ mai mult un caracter formal şi mai acordat atenţie, rezultatele

citorilor sînt muite şi la între­ trul de înaintare“ lansată

prinderea noastră I.M. Oertej- de brigada comunistului Uie

Săcărimb. Păcurar, de la sectorul de ex­

Bunăoară, comunistul Gheor- plorări Măgura. In cinstea Zilei

ghe Coiişar de !a sectorul IV, de 23 August, această brigadă

încă din anul 1959, a trecut la a pornit iniţiativa : „fiecare

recuperarea materialului lem­ schimb să realizeze un metru

nos, prin scoaterea lui din fî- de înaintare“. Iniţiativa a fost

şiile de abataj exploatate şi re- îmbrăţişată şi de brigăzile con­ de campanie. De. ce această sta­
re de lucruri ? Pentru că, în a-
folosirea la alte lucrări. Este o duse de Vasile Hăncilă şi Re- Prin iunie, tov. Dumitraş de să las cuptoarele după 20 de îara -celor de mai sus, la sec­ ulterioare scăzînd. NICOLAE STURZA
iniţiativă bună care aduce în­ mus Bota. Drept urmare, aceste la cuptoarele „Scott“ din Valea ani ? toare, conducerile administrati­ prim-miner la I. M. Barza.
semnate economii de lemn de brigăzi şi-au depăşit cu mult Dosului a fost chemat la şeful ve şi comitetele sindicale, nu a- De asemenea, nu poate fi tre­ Pe la începutul lunii iunie, el a
mină. Echipa lui Coiişar recu­ sarcinile de plan. Brigada lui secţiei. Era acolo şi secretarul Şi şeful cuptoarelor şi secre­ ccrdă atenţia cuvenită întrecerii cută cu vederea nici slaba preo­ preluat conducerea unâr echipe
Păcurar de exemplu a realizat organizaţiei de partid. tarul organizaţiei de partid, socialiste. Ea nu este urmărită, cupare a organizaţiilor de par­ rămase în urmă. De atunci, a-
perează lunar circa I-IV2. m.e. 7,5 m. înaintări peste plan. n-au avut încotro. L-au lăsat să nu există grafice şi panouri pen­ tid fată de munca organelor ceste echipe îşi depăşesc cu re­
lemn de mină. Din păcate, co­ — Uite, tov. Dumitraş — i-au mai lucreze. sindicale. gularitate sarcinile de plan.
mitetul de întreprindere nu a Paralel cu extinderea iniţia­ zis atunci cei doi. Dumitale ţi-a tru popularizarea fruntaşilor, iar
sesizat din timp acest lucru şi tivelor proprii, comitetul nos­ venit decizia de pensionare. Două luni a întirziat Dumitraş întrecerea organizată pentru ob­ Cele de mai sus vor trebui să PETRU TOD
mai mult, nu a luat măsuri pen­ tru de partid se ocupă în pre­ De-acum poţi să mergi acasă să cu ieşirea la pensie. Cel mai dea serios de gîndit comitetu­ prim-miner la I. M. Barza. A
tru extinderea iniţiativei respec­ zent în mai mare măsură decît te odihneşti. Pentru cit ai lu­ priceput prăjitor, cel ce cunoaş­ ţinerea titlului de cel „mai bun" lui sindicatului de la I. M. preluat nu cu mult timp in
tive, rnulţumindu-se doar să o in trecut de extinderea iniţia­ crat, pentru că ţi-ai făcut da­ te cuptoarele „pină-n mărun­ (miner, maistru, inginer), a fost „Gheorghe Doja“. In lupta pen­ iarnă echipele conduse de loa-
raporteze ca un fapt pozitiv al tivelor cunoscuţilor fruntaşi din toria cinstit, pentru că i-ai cres­ taie“, comunistul Dumitraş, a tru realizarea planului, un obiec­ chim Benea şi Teodor Beăea.
muncii brigăzii. Aceeaşi pasivi­ ţară, iniţiative a căror extin­ cut pe tineri, noi iţi mulţumim ţinut să mai facă şi a 20-a re­ neglijată chiar de la început. tiv principal al activităţii sindi­ care nu-şi realizau sarcinile de
tate faţă de extinderea iniţia­ dere la noi era destul de şi... paraţie la cuptGare. catului va trebui să fie organi­ plan. In prezent, aceste echipe
tivei amintite a avut-o şi or­ greoaie. încă din luna august, Mare lucru nu se poate spune zarea întrecerii socialiste. Do­ extrag minereu peste plan.
ganizaţia de bază a sectorului la unele sectoare, după iniţia­ — Aud ? Ce vreţi să spuneţi ? Intr-adevăr. Cum ar fi putut rinţa minerilor de a se întrece
(secretar Cornel Mariş). tiva lui Nicolae Militam, şefii — se făcu a nu înţelege tov. să-şi lase comunistul Dumitraş nici despre gazetele de perete. trebuie stimulată pe toate căile, ; DUMITRU LUCA
de brigăzi cu experienţă au Dumitraş. Să mă duc acasă ta­ ortacii, tocmai acum cînd lup­ iar iniţiativele valoroase trebuie şef de brigadă la I. M. Săcă-
Lipsa de preocupare faţă de preluat brigăzile rămase in ur­ man acum cînd reparaţia cup­ ta pentru înfăptuirea planului In afară de gazeta de perele de îmbrăţişate şi aici. Numai ast­ rimb-Certej. La începutul lunii
extinderea noilor iniţiative a mă. Şi la noi, această iniţiati­ toarelor bate la uşă ? Nu, dră­ este mai aprigă ca oricînd ? Cel fel comitetul sindicatului se va august, a preluat brigada con­
fost sesizată de către comitetul vă şi-a dovedit eficacitatea. guţilor, nu mă duc! Cit despre mai vechi prăjitor „veteranul la Valea Dosului, unde există ridica Ia înălţimea sarcinilor ce-i dusă de Nicolae Ştefan careră-
raional de partid1şi în urma u- hoăina mea, vouă nu vă p ese! cuptoarelor“ — cum este pore­ revin. minea deseori sub plan. In luna
nei analize a muncii, ,comitetul Astfel, comunistul Dumitru clit — „profesorul“ celorlalţi un articol cu rezultatele între­ respectivă, brigada şi-a realizat
nostru de partid a hotărît să Luca, a preluat la începutul lu­ — Tov. Dumitraş — interveni oameni de la cuptoare, a vă­ cerii în cinstea zilei de 23 Au­ L. MĂGUREANU planul cu 8 zile mai devreme.
se ocupe îndeaproape de a- nii august o brigadă care nu Vaaile Hodiş, secretarul orga­ zut şt de această dată planul
eeastă problemă. La aceasta a reuşea să-şi realizeze planul. Din nizaţiei de partid. Decizia-i de­ echipelor de mineri mai aproa­ gust, la nici o gazetă de perete
contribuit şi o altă iniţiativă prima lună brigada preluată cizie insă lasă că ne-om__ des­ pe decît pe el însuşi. Ca pen­
căreia, de asemenea, la început şi-a realizat planul cu 9 zile curca noi cumva. tru ultima dată, Dumitraş a -m -
nu i s-a acordat atenţia cuve­ mai devreme. Este un succes chemat oamenii şi le-a sp u s:
nită. Este vorba de iniţiativa care a îndemnat şi pe alţi şefi — Cum, şi tu eşti contra ? Cînd lipseşte
comunistului Luca Petru, care, de brigadă să facă acest lucru, Care ne-a fost vorba in aduna­ — Dacă nu terminăm repa­
cu 3 luni în urmă, a început astfel că în luna aceasta in rea de partid ? Să terminăm re­ raţia cu cinci zile mai repede, preocuparea
să folosească zidul de piatră în fiecare sectar, există cite 2-3 a- paraţia cuptoarelor cu 5 zile înseamnă că nu sîntem oameni
locul armării în garnituri — semenea exemple. mai devreme, nu? Ce, trebuie de cuvînt. Anul acesta, la I. M. Barza, rul echipelor care lucrau la pian
metodă prin care el realizează să-ţi mai spun că prin asta au existat echipe sub plan în şi peste plan a crescut. Iniţiati­
Iată dar că extinderea iniţia­ ajutăm echipele de mineri să-şi A fost destul atîta, pentru ca fiecare lună şi aproape la fie­ va s-a dovedit a fi eficace şi la
o însemnată economie de ma­ tivei este de mare folos în rea­ realizeze planul ? Măi oameni, oamenii să se pună vîrtos pe care sector. Pentru a se evita I. M. Barza.
lizarea sarcinilor de plan. De lăsaţi-mă să mai stau un pic lucru şi în loc de 30 de zile, re­ această stare de lucruri, condu­
terial lemnos. aceea, comitetul nostru de par­ la lucru, că după aia, m-oi tot paraţia să nu dureze ăectt 25 cerea administrativă, sub îndru­ Rău este însă, că totul s-a
tid este hotărît ca pe viitor hodini. Credeţi că mi-e uşor de zile. marea comitetului de partid, a oprit aici. Numărul prim-mine-
De data aceasta însă, alta a luat o serie de măsuri tehnico- rilor care au îmbrăţişat iniţia­
fcst poziţia atît a organizaţiei de să-şi intensifice munca în a- LO N-o fi mare lucru în asta — organizatorice, dar fără rezulta­ tiva este aceiaşi şi astăzi ca şi
bază cit şi a comitetului de ceastă direcţie. vor spune poate unii. Aşa spu­ te vizibile. Aceasta, datorită în luna iunie. Ce a întreprins
întreprindere. îndrumate de că­ Brigada condusă ne şi Dumitraş (din modestie, faptului că a lipsit o preocupa­ comitetul sindicatului pentru a
tre comitetul de partid, ele au AVRAM FILiPAŞ de comunistul Ni­ bineînţeles). Dar cele cinci zile re susţinută, pentru organiza­ ieşi din această situaţie? Ni­
făcut cunoscută această meto­ colae Bordean, de de funcţionare a cuptoarelor, rea judicioasă a întrecerii socia­ mic, sau aproape nimic. De alt­
dă şi la alte locuri de mun­ secretarul comitetului de partid la sectorul I al înseamnă prelucrarea a însem­ liste, pentru extinderea pe o fel, aceasta o spun şi rezultate­
că, ajungîndu-se ca în prezent I.M. Săcărimb-Cer- nate tone de minereu. Mulţumită scară cît mai largă a iniţiati­ le. La fiecare sector sînt echipe
1. M. Certej-Săcărimb ieji se numără prin­ comunistului Dumitraş şi oa­ velor noi în întrecere. Bunăoară, care-şi depăşesc planul cu regu­
tre brigăzile care menilor săi, echipele minerilor iniţiativa dc a prelua echipele laritate şi echipe care rămîn
!7vääp.<- şi-au îndeplinit pla­ Ion Novăceanu, Petru Brudaru, r;lmase în urmă, care a dat re­ ¦sistematic în urmă.
nul lunii august cu Ioan Cîmpeanu şi a altora şi-au zultate bune în Valea Jiului, la
3—4 zile mai de depăşit sarcinile de plan. minele Teliuc şi Ghelar, aici a Pentru a ajuta echipele ră­
vreme. îost introdusă abia pe la înce­ mase în urmă să-şi realizeze
Zilele trecute, cină au pornit putul lunii iunie. pianul, comitetul sindicatului,
In clişeu: Meni' cuptoarele în plin, de faţă cu sub îndrumarea comitetului de
brii brigăzii lui N. secretarul organizaţiei de partid, Ea a fost îmbrăţişată mai partid, trebuie să acorde toată
Bordean in !aţa ga­ tov. Dumitraş l-a adus pe pră- întîi de prim-mineful Nicolae atenţia extinderii pe o scară
zetei de perele, un­ jilorul Ioan Vinţan şi i-a s p u s: Sturza, apoi de Petru Cîmpeanu, cît mai largă a iniţiativelor noi.
de sînt populariza­ Avram Petrui şi Ioan Indrei. La fiecare secţie, ia fiecare sec­
te rezultatele între­ — Acu. că-i gata lucrul şi Rezultatele au fost cît se poate tor, sînt mineri, şeii de echipe,
cerii. eu oi pleca, te las pe tine in de bune. Echipele preluate de cu o bogată experienţă, mereu
loc. Cină ţi-am dat recomanda­ ei, de unde pînă atunci rămî- fruntaşi în întrecerea socialistă.
re să intri, candidat de partid, neau sistematic în urmă, au Aşa sînt de pildă Ioan Stoica
am scris că eşti copil de trea­ început să-şi depăşească planul şi Ioan Doina de la sectorul
bă. Să nu mă faci cumva de cu regularitate. In acelaşi timp, orizontul 120, Ioan Pătrui şi
ris, că m-oi face fo c ! Cît des­ vechile lor echipe se menţin Ia Petru Tibieş de la 30-60, Sa­
pre lucru, să nu lucrezi ca mi­ nivelul fruntaşi lor. Deci, numă- bin Filip şi Aron Hert de la
ne. Mai bine trebuie ! Vouă, sectorul Barza şi mulţi alţii.
ăstora tineri. nu vă este slobod
să lucraţi ca ăi bătrîni. Musai
să mergeţi ’v.ainte. Altfel nici
nu se poate.

L. VISKI

Ei trebuie îndrumaţi să îmbrăţi­

şeze cu curaj iniţiativele noi.

CIŞTIG MAI BINE Pentru aceasta, trebuie dusă şi
o susţinută muncă politică de

dat roade In luna iunie, urmînd exem­ crescut şi salariile minerilor. masă. Trebuie să li se vorbeas­
plul lui Ni, Militaru, am pre­ Din calculele pe care le-am fă­ că oamenilor cu convingere des­
La I. M. Barza, iniţiativa de întîi statul, l-a întrebat cum a poate de bun. Rezultatul de ase­ luat o brigadă rămasă în u r­ cut; sper să primesc mai mult pre importanta iniţiativelor noi IOAN MEDR.EA
prelua brigăzile rămase în ur- procedat el şi ce metode de menea. Echipele şi-au depăşit mă. Mi-am început activitatea de 2.000 lei salariu pe luna au­ în obţinerea unei producţii spo­
ă, a fost îmbrăţişată pentru muncă a aplicat. Sturza i-a ex­ de atunci planul de producţie cu la noul loc de muncă urmărind gust. rite de minereu, în ridicarea Ia şeful unei brigăzi fruntaşe de
¦jma dată la începutul lunii iu- plicat totul pe îndelete, l-a în ­ regularitate. să cunosc cît mai repede cau­ plan a tuturor brigăzilor. Este la I. M. Săcărîmb-Certej, a pre­
ie. Cînd prlm-minerul Nicolae curajat. Exemplul lui Sturza a zele pentru care noii mei to­ Mi-am dat seama că preoeu- necesar de asemenea, ca con­ luat la 1 septembrie a.c. con­
turza a declarat în oonsfătui- fost urmat apoi de Avram Pă- Avram Pătrui şi Ioan Indrei varăşi nu reuşeau mai înainte pindu-mă îndeaproape de fie­ ducerile sectoarelor să fie şi ele ducerea brigăzii lui Simion
;a organizată de ziarul „Dru- trui, Ioan Indrei şi alţii. sînt comunişti încercaţi. Cu bri­ să realizeze planul. Şi le-am a- care muncitor din brigadă, in- îndrumate, pentru a acorda tot Ghennan cave nu-şi realiza sar­
,ul socialismului“ că preia con- găzile pe care le-au condus au flat. suflînd fiecăruia dragoste faţă sprijinul minerilor care îmbră­ cinile de plan.
jeerea unor echipe rămase în ..util........................................ obţinut întotdeauna rezultate ţişează noul.
rmă, mulţi mineri s-au minu- bune. Cînd au spus că vor să Nicolae Butuga, miner, a- de muncă, am reuşit să for­
at de curajul iui. Cei care cu- Din carnefu! preia conducerea unor echipe proape zilnic trebuia să între­ măm un colectiv unit. Au fost Rolul principal în organiza­
Dşteau locurile de muncă, şi- rămase în urmă, erau convinşi rupă lucrul pentru nişte aşa-zise eliminate definitiv absenţele ne­ rea întrecerii socialiste, pe ba­
j dat bine seama de greutatea REPORTERULUI că vor face o treabă folositoare „dureri“ de cap. In urma unor motivate de la şut iar planul za iniţiativelor noi, revine or­
arcinii ce şi-a asumat-o. „N-o întreprinderii, patriei. Despre a- este depăşit cu regularitate. ganelor sindicale. Comitetul
ă-i fie deloc uşor lui Sturza“. ^!iil ceaşta au vorbit şi cu noii lor şedinţe scurte, in care acesta
- spuneau ei. Că n-o să-i fie ortaci. Şi ei i-au înţeles. Orga- a fost criticat, au început să-i PETRE CÎATPEANU sindicatului trebuie să ia în a-
şor ştia şi el. Tocmai de a- Petru Cîmpeanu .este săritor nizîndu-şi judicios munca au dispară şi durerile. La fel, Si-
2ea a cerut să conducă echipele de felul lui. El a ajutat mai îna­ obţinut rezultate frumoase din mion Luca, se eschiva de la lu­ prim-miner şef de brigadă cest sens toate măsurile.
ii Crăciun Păşcălău. El este inte şi alte echipe rămase în ur­ primele zile. Luna iulie bună­ cru atunci cînd erau munci mai
amunist şi comuniştii sînt oa- mă să-şi realizeze planul dînd oară, noije echipe conduse de Ia mina Musariu—I.M. Barza
îeni care nu se dau în lături sfaturi şi îndrumări. De data a- Avram Pătrui şi Ioan Indrei au
in faţa greutăţilor. Şlia că io­ ceasta însă, era cu totul altceva, încheiat-o cu depăşiri de plan grele în abataj, invocînd diferi­
ni de muncă la care urma să trebuia să treacă în fruntea lor, mai mari de 30 la sută. Ace­
tereze era mai greu decît cel la să le conducă. De aceea cînd a leaşi rezultate frumoase le-au te motive pentru a absenta. Şi r */ in n r ' / - ' n n n n r i 1—<r
are a lucrat înainte, mai neor- păşit pentru prima dată în noul obţinut şi în august. el a fost ajutat prin discuţii de
anizat, dar avea convingerea la om la om, prin sprijinul a- L La fiecare întreprindere minieră aparţinînd \
ă cu experienţa lui, organizîn- loc de muncă, l-a cercetat mai Dar nici echipele pe care le-au cordat atunci cînd munca era [ Trustului aurului Brad există un număr mare Trustului aurului se pot întîlnii echipe rămase)
u-şi bine lucrul, aşa cum ştia întîi cu toată atenţia, apoi a în­ condus mai înainte Nicolae Stur­ mai grea. j: de brigăzi şi echipe care obţin lună de lună
1, va face Ireabă bună. Şi, a ceput să discute cu oamenii. I-a za, Petru Cîmpeanu, Avram Pă­ [ realizări din cele mai frumoase. In acelaşi timp în urmă. ^
întrebat cum lucrează, cum stau trui şi Ioan Indrei, n-au rămas Am căutat să folosim la ma­ l însă, există şi brigăzi care rămîn în urmă. O
acut. In primele 10 zile de iu- cu aprovizionarea. Au stabilit în urmă. Şi ele şi-au îndeplinit ximum timpul de lucru, iar în­ Ccale, şi cea mai sigură, pentru ca şi acestea să-şi Această stare de lucruri nu trebuie să m a i}
ru cu noile echipe, şi-a depă- împreună un adevărat plan dc si depăşit sarcinile de plan de treţinerea şi păstrarea scule­ persiste. Ea poate şi trebuie să fie curmată citi
it planul. Iniţiativa.a dat rezili­ bătălie, după care, cele opt orc fiecare, dată. Minerii acestor e- lor In perfectă stare, folosirea >realizeze sarcinile de plan este îmbrăţişarea şi mai curînd. Echipele rămase în urmă trebuie^
ate. Noul a învins! Apoi, şi alţi c.hţpe folosesc cu pricepere ex­ lor la maximum, a început în­ ^ extinderea iniţiativelor noi în întrecerea socia- ajutate să-şi realizeze şi ele sarcinile de p lan J
irim-mineri fruntaşi s-au gîndîl alo zilei de lucru urmau să fie perienţa acumulată în perioada cetul cu încetul să devină o 0- 1 listă. Acest lucru a îost dovedit cu prisosinţă Pentru aceasta însă, este necesară mai multă -j
ă-i urmeze exemplul. Primul a folosite ia maximum, fiecare om cît au lucrat cu prim-minerii bişnuinţă în brigadă. Cacolo unde iniţiativa de preluare a brigăzilor preocupare din partea organelor sindicale pen-ţ
ost chiar prietenul lui, Petru urma să lucreze acolo unde se fruntaşi, foştii lor şefi. Acum [ rămase în urmă a fost îmbrăţişată de şefii unor tru introducerea şi extinderea iniţiativelor noi în I
umpeanu. Acesta, i-a cerut mai pricepea mai bine şi aşa mai Dimineaţa, cînd intrăm în întrecerea socialistă. Sub îndrumarea comitetelor^
departe. Planul a fost cit se sînt mîndri de aceştia'. şut, ne întilnim la gura puţu­ brigăzi fruntaşe, acolo unde şefii brigăzilor frun- de partid, comitetele sindicatelor din întreprin-j
GH. COMŞUŢA lui şi coborîm împreună, iar [ laşe au ajutat echipele mai slabe prin sfaturi şi deri trebuie să popularizeze pe toate căile, ini- 3
înainte de a începe lucrul, în- ţ îndrumări, ori, unde aceştia, au trecut cu în- iiativeie noi, să-i ajute pe minerii fruntaşi să le J
tr-o scurtă consfătuire, fiecare i treaga brigadă la focurile de muncă mai grele,
miner primeşte sarcini concre­ j unde lucrau echipe rămase în urmă. Din păcate îmbrăţişeze cu tot curajul, şi să Ie extindă pe o l
te. Dacă se întîmplă ca vreu­ [¦însă, aceste iniţiative au fost îmbrăţişate de un scară cît mai largă. Pro.cedind astfel, cu sigu-^1
nul din membrii brigăzii să ră- ¦număr prea mic de mineri. Organele sindical? ranţă că numărul echipelor rămase în urmă se ^
mînă în urmă, întreaga brigadă
îi vine in ajutor. au acordat prea puţină atenţie introducerii şi va micşora simţitor de la o lună la alta, hir rea- j
f extinderii noului în întrecere. De aceea, aproape
Rezultatele n-au întirziat să lizările întreprinderilor vor spori. In afară de 1
se arate. In prima lună de la
aceasta, toate echipele şi brigăzile se vor ridica j

preluarea brigăzii, salariul meu | !a fiecare secţie s-au întreprindere din cadrul la nivelul celor fruntaşe. -j-

a fost mai mate cu 180 lei. Au j _/,________ 1._r^j,__!._,,_-. .._,,_,. ,. _,,_,,_,. ,._,. ,._,. . iO