Page 31 - 1960-09
P. 31
Nr. 1775 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
¦ngraaaagBgBnaBaBBaBBss
IÎ6 ani de la eliberarea Bulgariei IN RAIONUL ORAŞTIE
QCXXX>OCOQ30!X>C<X)CX)CXXXX38CCOOCOOOOQCXXXXXXXXS8CGGOC« XîOÄSXX3CXKXtöOGOOaCCÄXXXX^kxX5ÜCOCO^P^COOOOi Treierişu! trebuie urgentai
oasa aniversare >»•.. ' : mm \ <¦¦ , . ¦c ¦y-, ' \ Folosirea din plin a timpului Cu treierişul terminat sau în lucru se tace vinovat în primul
Ilfllmli ü ü tr-o fază avansată se află şi rînd tov. Kiss Andrei, vicepre
pXjÇvX;; ¦ , "x" ' ! bun de lucru la muncile agricole unele întovărăşiri din acest ra şedintele consiliului de conduce
s\ are o mare importanţă. In raio ion cum sînt, de pildă, cele din re al gospodăriei, care a înlo
Gugir, Gioa-ra eto. cuit pînă acum cîteva zile pe
nul Orăştie, cea mai mare parte preşedinte. Acest tovarăş, ca de
Deşi în ultimul timp ritmul altfel şi ceilalţi membri ai con
! (Urmare din pag. l-a). senina atmosfera internaţiona dintre organizaţiile pe partid, treierişului în raionul Orăştie s-a siliului şi ai biroului organiza
lă, pentru dezarmare deplină şi conducerile unităţilor agricole intensificat, totuşi el continuă ţiei de partid, nu s-au ocupat
piil se nasc în case de naştere generală, pentru instituirea de socialiste şi comitetele executive să se menţină, pe ansamblul ra cu destui simţ de răspundere de
înzestrate cu tot ceea ce este raporturi de prietenie şi cola ale sfaturilor populare comuna ionului, sub posibilităţi. Pînă la mobilizarea la muncă a tuturor
necesar, cresc în creşe şi gră borare intre state cu sisteme le, au fost şi sînt preocupate de aceeaşi dată, pe cuprinsul raio forţelor din gospodărie pentru
diniţe. de copii, învaţă gratuit sociale şi economice diferite, pe acest lucru. Ele au îndrumat şi nului Orăştie, se executase tre urgentarea treierişului. Aşa se
în şcolile elementare şi medii, baza principiului coexistenţei mobilizat pe ţăranii muncitori ierişul doar în proporţie de 77,8 explică faptul că la Jeledinţi,
iar cei mai mulţi obţin şi bur paşnice. colectivişti, întovărăşiţi şi cu la sută. treierişul, o lucrare atît de im
se de studii universitare. gospodării individuale să folo portantă, este mult întîrziat,
Bulgaria este o ţară balcani sească cît mai bine timpul fa Această rămînere în urmă es gospodăria colectivă fiind coda
Industrializarea şi electrifica că, iar Balcanii au fost în tre vorabil la executarea din vre te cauzată numai în parte de şă pe raion.
rea ţării, cooperarea şi meca cut pulberăria Europei. Gheor- me şi în bune condiţiuni a tu ploile care au căzut în răstim
nizarea agriculturii, au scos în ghi Dimitrov a fost un adept turor lucrărilor agricole. pul de cînd a început treierişul. O serioasă rămînere în urmă
evidenţă in toate ramurile eco hotărit al sforţărilor comune ale Unităţile agricole socialiste ca în ceea ce priveşte treierişu! e-
nomiei, rezerve nebănuite. Po popoarelor din această parte a Drept urmare, în aproape toa re şi-au organizat cu pricepere xistă şi în întovărăşirile de pe
porul nostru, cu energia şi cu lumii pentru lichidarea acestei te gospodăriile colective din a- forţele de muncă de care dis raza comunelor Orăştioara, Al-
dîrzenla lui proprie s-a aruncat pulberării, pentru transforma pun, care n-au irosit ceasurile maş şi Balşa. Aici s-a terminat
in luptă pentru exploatarea a- rea Peninsulei Balcanice într-o cest raion treierişul cerealelor şi zilele bune de muncă, au iz de multă vreme atît recoltatul
cestor rezerve, accelerind astfel zonă a păcii. Guvernul bulgar butit, aşa cum reiese din exem cît şi transportul cerealelor pă
dezvoltarea economică şi cultu a făcut propuneri concrete gu păioase a fost executat în între plele citate, să dobîndească re ioase. Dar, datorită faptului că
rală a Republicii. El va con vernului turc şi grec pentru gime. zultate din cele mai bune. Sînt întovărăşiţii n-au avut la dispo
strui în termen scurt fabrici îmbunătăţirea relaţiilor dintre însă şi o seamă de unităţi agri ziţie batoze, sau că cele exis
şi uzine, va spori producţia în ţările noastre. El a propus în Pînă la data de 5 septembrie, cole socialiste unde treierişul tente aici sînt vechi şi slab re
agricultură, extinzînd terenurile continuă să se desfăşoare in parate, ei n-au putut treiera de
cultivabile, sistemul de irigaţie cheierea unui pact de neagresiu bunăoară, membrii gospodări tr-un ritm neîngăduit de încet, cît foarte puţin.
şi aplicarea metodelor agroteh ne, reducerea forţelor armate, datorită deficienţelor existente
nice noi. Toate acestea vor ac transformarea Balcanilor în ilor colective treieraseră grîul, în organizarea muncii. Iată cîteva din neajunsurile
celera ridicarea venitului na tr-o zonă fără armament ato care fac ca raionul Orăştie să
ţional al ţării şi îmbunătăţirea mic etc., în scopul de a crea orzul şi ovăzul de pe 97 la sută Colectiviştii din Serăcă de se afle în prezent cu treierişul
nivelului de trai al oamenilor condiţii trainice de colaborare pildă, dovedesG o slabă preocu în urma altor raioane din regi
muncii. rodnică. Guvernele acestor ţări din suprafaţa cultivată cu a- pare în ceea ce priveşte treieri unea noastră, care au condiţii
refuză însă, sau păstrează tă şul. Eî s-au situat de altfel prin asemănătoare şi chiar mai pu
Creată în urma victoriei din cere asupra acestor propuneri ceste plante. O grijă deosebită tre cei din urmă care au execu ţin favorabile.
9 septembrie 1944, Republica înţelepte. Dar mai devreme sau tat transportul griului la arie şi
Populară Bulgaria este un fac mai tîrziu, ele vor trebui să ia pentru terminarea în timpul op deci au început tot tîrziu şi cu Pentru înlăturarea acestor de
tor important de pace şi în în consideraţie voinţa popoare treierişul. Asemănător stau lu
ţelegere între popoare. Ca o u- lor lotr proprii, care sînt vital Vedere de la construcţia celei mai mari termocentrale tim a treierişului au dovedit, mai ficienţe se cere că organele ra
nitate a puternicei tabere a interesate în triumful păcii în electrice a ţării, „Mariţa-Est“. ales, gospodăriile colective din crurile şi în alte părţi. Membrii
păcii şi democraţiei, în frunte Balcani, în stabilirea de rela Turdaş, Şibot, Geoagiu, Spini, ionale de partid şi de stat să
cu Marea Uniune Sovietică, po ţii de prietenie şi de bună ve rŢi©E gospodăriei agricole colective
porul bulgar duce o luptă dîr- cinătate între statele balcanice. acorde o atenţie maî sporită
ză şi consecventă pentru pace N@ile e©nsfruefil Orăştie ş.a. Munca pregătitoa din Jeledinţi au început treie
în lume. El sprijină necondiţio încrezător în forţele sale, în re desfăşurată în aceste unităţi unităţilor rămase în urmă cu lu
nat lupta popoarelor asiatice şi temeinicia puterii sale de de şi în multe altele, le-a dat po rişul păioaselor de multă vre
africane împotriva colonialişti mocraţie populară, în regimul crările agricole. Profitîn'd de
său democrat-popul ar, convins ale B u lg a rie i socialiste sibilitate colectiviştilor ca ime me. Dar, la numai cîteva zile,
lor, pentru libertate şi inde că pacea şi democraţia vor bi diat după recoltarea unor su timpul favorabil, gospodăriile
rul în lumea întreagă, poporul au trebuit să oprească batoza.
pendenţă naţională. Guvernul bulgar întîmpină şi anul aces prafeţe mai însemnate cu grîu colective şî întovărăşirile răma
ta ziua eliberării sale, ziua de 9 De ce? Pentru că nu avuseseră
nostru, exponent adevărat al In planurile de perspecti Combinatul metalurgic şi orz de toamnă, să înceapă se în urmă trebuie îndrumate să
septembrie, cu priviri pline de transportaţi la arie suficienţi
voinţei poporului,, sprijină ho- vă de dezvoltare accelerată „Kremikovţi“. Acesta se înal treierişul şi folosind din plin muncească cu toate forţele la
bucurie, îndreptate spre un snopi. E drept că în ultimul
tărît propunerile paşnice ale a industriei grele a R.P. Bul ţă în apropierea zăcăminte fiecare zi bună de lucru, să ter treieriş pentru ca recolta din a-
viitor fericit. garia un loc important este lor de minereu, pe pantele mine această lucrare din vreme. timp s-au luat unele măsuri dar,
Uniunij Sovietice menite a în cest an să fie strînsă şi depozi
ocupat de centrul energe sudice ale munţilor Stara datorită slabei organizări a mun
tată în întregime şi în bune
tic ,,Mariţa-Est“ şi Combina Pianina, la aproximativ 60 cii la arie, treierişul se desfă
condiţiuni.
tul metalurgic „Kremikovţi“. km. de Sofia şi ocupă o su HMPBOBBÂMUL DE şoară încă anevoios. De acest
Numai termocentrala „Mari prafaţă de 20 km. p. In ime V. PETRESGU
ţa-Est“ va produce o canti diata apropiere a minei se
tate de energie electrică e- înalţă corpul de clădire al
gală cu producţia globală a fabricii de înnobilare, marea
Succesele ţării pe tot anul 1959, de 15 uzină cocso-chimică, furnale 10 SEPTEM BRIE 1960
ori mai mult decît în 1939. le, secţiile de cuptoare Mar
PROGRAMUL I : 6,30 Muzică u-
Combinatul metalurgic „Kre tin şi de laminare. Pentru
mikovţi“, va produce anual construirea lor s-au folosit şoară ; 7,30 Sfatul medicului ; 8,30 Mu
agriculturii bulgare 1.000 tone de laminate de peste 600.000 tone de ciment zică de estradă : 9,00 Muzică populară
metale feroase. şi 170.000 tone de construc romînească şi a minorităţilor naţiona
In anii puterii populare agri vorabile, anul trecut recoltele Centrul energetic „Mariţa- ţie din o ţe l; pentru transpor le ; 9,30 Un tăciune şi-un cărbune (re UNITÂTIl! nÂlIMfMUTir PU8UCA;
cultura bulgară a progresat medii ale diferitelor culturi au Est“ se află în apropiere de tul materialelor de construc luare) ; 10,45 Muzică uşoară; 11,25
foarte mult, a trecut pe deplin depăşit recoltele din anii prece tînărul oraş industrial Di- ţie se folosesc zilnic 1.500 de Melodii, melodii, melodii ; 12,20 Album ale cooperaţiei de consum
pe făgaşul socialist, a devenit denţi. S-au obţinut 2.444.000 to mitrovgrad. El se construieşte autocamioane grele şi apro sportiv,; 13,05 Concert simfonic popu
o agricultură mare, modernă, ne de cereale, recolta crescînd ximativ 500 de vagoane de lar; 14,30 Cîntece şi dansuri ale po Vă oferă*
mecanizată şi cu o înaltă pro cu 35,8 la sută în comparaţie pe baza marilor zăcăminte de cale-ferată. poarelor ; 15,50 Actualitatea literară în
ductivitate, cu mari posibilităţi cu perioada 1949-1952. Cantita cărbune de calitate in fevir revistele noastre; 16,15 Vorbeşte Mos © un bogat sortiment
de sporire a producţiei şi ve tea de porumb obţinută — oară descoperite aici şi eva Conform prevederilor, se co v a!; 17,45 Ştiinţa în slujba păcii ; de produse culinare
niturilor cooperatorilor. 1.492.600 tone reprezintă un spor luate la peste 3 miliarde to vor obţine aici 5 milioane to 18,25 Muzică din opereta „Fransquita“
de 92 la sută faţă de perioada ne. Au fost deja pregătite ne de minereuri de fier pe de Lehar ; 19,05 Pe teme internaţiona băuturi
Aplicarea pe scară largă a 1949-1952. Anul acesta recolta primele exploatări la z i : an. Dintre acestea vor fi pre le ; 19,15 Arii din opere; 20,30 La
mecanizării a înlesnit conside de culturi agricole este şi mai „Troianovo-1“ cu o capacita lucrate 1.000.000 tone de la microfon: Satira şi umorul; 21,15 Mu naturale,
rabil munca ţăranilor, a făcut-o mare. minate. 17.000 tone de plumb, zică de dans.
mai productivă. Procentul meca te anuală de peste 10 mili 35.000 tone de feromangan. vinuri,
nizării principalelor lucrări a- A crescut numărul specialişti oane tone de cărbune, se des De asemenea, se vor produ PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
gricole a fost în 1957 următo lor în agricultură. In prezent e- făşoară lucrările de decupa ce aproximativ 20 de tipuri populară sovietică ; 14,30 Din melodiile lichioruri
rul : la arat — 87,1 la sută, la xistă 2.882 de agronomi şi pes re la exploatările „Troiano- de alte produse chimice — de muzică uşoară pe care le-aţi îndră
boronit — 91,3 la sută, la cul- te 24.550 de mecanizatori (trac vo-2“. Este aproape gata cor benzol, toluol, diferite răşini, git; 15,25 Fragmente din opera „Gio-
tivaţie — 94 la sută, la însă- torişti, combinieri, brigadieri). pul de clădire al primei eta uleiuri pentru impregnat, Gio-San“ de Puccini ; 16,45 Concert
mînţări — 76,4 la sută. An de naftalină etc. popular ; 19,30 Carnet de reporter ;
an aceste procente vor creşte Au avut loc transformări ra pe de construcţie a termo 19,40 Concert de muzică uşoară : 21,15
datorită aplicării tehnicii noi. Se dicale şi în viaţa ţăranilor. In centralei „Mariţa-Est“. Pină In producţie şi in apara Din folclorul popoarelor ; 21,50 Fapt
mecanizează şi celelalte procese 1939 se numărau la sate 707.083 la sfîrşitul anului vor fi pu tul administrativ şi de con divers; 22,00 Muzică de dans; 22,30
agricole. Anul acesta s-au obţi locuinţe, iar în 1959— 1.211.717. se în funcţiune două turbine ducere vor lucra aproxima ! Concertul în La minor pentru pian
nut primele succese remarcabile A luat un mare avînt construc de cite 50.000 kW fiecare, iar tiv 13.000 de pe'rsoane, din ! şi orchestră de Grieg-
în mecanizarea cositului, unul ţia de clădiri social-culturale. In după terminarea definitivă a tre care 2.000 de ingineri,
din procesele care necesită un anii puterii populare energia e- centralei, puterea ei va fi de chimişti, montori şi alţi spe BULETINE DF. ŞTIRI: 5,00; 6,00;
mare volum de muncă. lectrică şi radioul au pătruns a- peste 1.000.000 kW. Se con cialişti. Pentm aceştia se 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
dînc în viaţa satului bulgar. struieşte intens o fabrică de vor construi mii de locuin 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra
Agricultura bulgară foloseşte brichete care va produce 1,8 ţe, magazine, şcoli, restau mul I), 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
acum de o sută de ori mai mul In cadrul campaniei pentru milioane tone de brichete de rante şi alte clădiri social- 23,00 (programul 11).
te îngrăşăminte minerale decît dezvoltarea economică accelera calitate superioară pentru ne culturale.
în 1944. La 1 august a.c. supra tă a ţării, anul acesta producţia voile industriei şi pentru în — c r = : c i @ = CJ e s .—
faţa irigată cuprindea 712.873 agricolă va creşte cu 32 la sută călzitul locuinţelor. In mijlo Ambele centre industriale,
ha., faţă de numai 36.000 ha. în faţă de 1959, în preţuri compa cul cîmpiei străluceşte lacul i 1/—>r~,'w'u—'/—'i—' i—11 1 ’n n r ’n n p n r i n . r r
trecut, iar pînă în 1965 ea va rate. Veniturile reale ale oame de acumulare al barajului mândria construcţiei socialis L
atinge 2 milioane ha. nilor muncii de la sate vor creş „Rozov Kladeneţ“ care va a- Centrul şcolar agricol Galaţi !
te cu aproximativ 20 la sută. te a Bulgariei, vor fi term i L
Volumul producţiei agricole Agricultura socialistă bulgară se L
creşte continuu. In 1958 el depă dezvoltă continuu. Sub îndru E.
şea cu 26 la sută producţia din marea înţeleaptă a P.G.B. şi cu limenta cu apă centrala e- nate definitiv în următorii Str. Dobrogeanu Gherea nr. 27
1939. Greşte recolta medie a di eforturile harnicilor ţărani — lectrică şi faţ-târiPca de brichete. 5-6 ani. I ANUNŢĂ rt. !
feritelor culturi şi productivita l
tea animalelor agricole. In ciu cooperatori ea va continua să Centrul industrial „Mari 10 SEPTEMBRIE 1960 l Concursul de admitere pentru anul şcolar 1960/1961, Ia
da condiţiilor climaterice nefa
obţină victorii tot mai mari. ţa-Est“ este un obiectiv al ti- ţ Realizări DEVA: Lilly; Vagabondul,se l următoarele şcoli: 1
neretului. Aici lucrează pes I ria I şi I I ; ALBA IULIA : Paul t ŞCOALA TEHNICĂ DE TOPOGRAFIE ]
te 3.000 de tineri şi tinere, Robeson; Haiducii din Rio
[¦ ŞCOALA TEHNICĂ DE ÎMBUNĂTĂŢIRIFUNCIARE J
membri ai Comsomolului di- în domeniul Frio; BRAD : Prima zi de pa
mitrovist. ce ; HAŢEG : Misiune periculoa L C O N D I Ţ I I DE A D MI T E R E 1
Pe zi ce trece se intensi invăfămînfului să; HUNEDOARA : Tizok; Ve Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii, cu examen de ma-]
fică munca la construirea ce neţia, luna şi tu ; ILIA : Furtu
na ; ORĂŞTIE: M um u; O zi (turitate, în vîrstă de 17—25 ani. 4
lui ăe-al doilea gigant al in de odihnă: PETROŞANI: N-am L Examenul de admitere se va ţine între 25-30 septembrie-]
dustriei grele a Bulgariei:
In prezent în R. P. Bulgaria ucis ; in iureşul focului; SEBEŞ : na.cf. şi constă din următoarele probe : )
(fiecare al cincilea cetăţean este intîlnire cu Franţa ; SIMERIA : — Matematică: scris şi oral 1
Casa părintească; LONEA: Ea
încadrat într-o formă de învăţă- — Fizică : oral
mînt, în timp ce în trecut ră- înscrierile se fac pînă la data de 24 sept. a.c. -j
mîneau în afara şcolii aproxi Candidaţii vor depune următoarele acte: ’ *]
mativ 100.000 de copii care ar te iubeşte; TEIUŞ: Ultima
— Certificatul de naştere ,' J
fi trebuit să urmeze învăţămîn- noapte pe Titanic ; ZLATNA : — Diploma de maturitate )
tu! obligatoriu. In prezent din Balada soldatului: APOLDUL — Certificat de sănătate 3
10.000 de cetăţeni 37 urmează DE SUS: Cintăreţul mexican. — Certificat de stare materială. ^
învăţămfntul superior.
C Şcoala are cămin şi cantină; se acordă bursă de stat de-]
In timp ce în trecut 27 Ia sută |-300 lei lunar, elevilor care îndeplinesc condiţiile legale, plus ]
din localităţi erau lipsite de bursa de merit.
şcoli, acum nu mai există sat M & m h j m s m & i m h Alte informaţii se dau Ia sediul CENTRULUI ŞCOLAR'¦
fără şcoală. In Bulgaria func CAGRICOL GALAŢI — telefon 1161 sau 1427.
ţionează 12.950 de şcoli de toate PENTRU 24 ORE -v-'v'v/'N yv*
gradele (inclusiv grădiniţe de
copii) urmate de 1.633.030 per Vreme nestabilă cu cerul variabil. l SECŢIA 5 DRUMURI Şl PODURI
soane şi în care predau 71.313 Vor Gădea ploi locale. Temperatura
profesori. învăţători şi educa variabilă; ziua între 19 şi 25 grade, $ DEVA >
tori. iar noaptea între 6 şi 12 grade. Vînt
potrivit din sectorul vest. < OFERĂ ÎNTREPRINDERII OR SI ORGANIZAŢIILOR SO-j
In R. P. Bulgaria funcţionea
ză 347 şcoli medii politehnice, PENTRU URMĂTOARELE ; CIALISTE, DIFERITE MATERIALE GOSPODĂREŞTI, PIESE'
190 şcoli medii lehnice frecven 3 ZILE
tate de 231.696 de elevi în care f AUTO SI UTILAJE DE DRUMURI — DIN STOC EXCEDEN-i
predau 12.076 profesori faţă de Vreme relativ călduroasă cu tem
peratura în creştere. TAR — CU PLATA PRIN VIRAMENT. $
< DORITORII SE VOR ADRESA LA SEDIUL SECŢIEI,?
91.924 elevi şi 3.15! profesori IN DEVA, STR. HOREA nr. 2.
înainte de 9 septembrie 1944. Au apărut noile regula *
In comparaţie cu această dată mente :
numărul instituţiilor de învăţă l R. „C om bustibilul“
mânt superior a crescut de pa PRONOSPORT ANUNŢĂ
tru ori — de la 5 la 20, al stu LOTO CENTRAL
denţilor — de peste 4 ori, de la PRONOEXPRES ÎN BAZA APROBĂRII MINISTERULUI ECONOMIEI FO-
10.169 la 48.880, iar al profeso RES FIERE, VALABILITATEA TRANSELOR I si II (TALOA
NELE 5 si 6/1960) LA LEMNE DE FOC, S-A PRELUNGIT
riior din învăţărnînlul superior De vîhzare Ia toate a- PÎNĂ LA NOI DISPOZITIUNL
Case com m e H centrul minier Cîrăjali din Rodopi. — de peste 7 ori, de la 453 la genţiiie Loto Pronosport.
3.570.
