Page 32 - 1960-09
P. 32
Pag. 4 UHU nu, i. .'«va; ' Af.ISMU LUI Nr. 1775
„ t a lmmi portanţi p i f t i i
a contemporaneităţii“
JFeîegrame de condoleanţe adresate în legătură — Articol apărut în ziarul „PRAVDA“ —
Nu există ţară iri lume unde să rm rile guvernante americane s-au pro ne înseşi naturii societăţii socialiste,
se discute acum problema celei de-a nunţat împotriva participării şefilor de unde la putere se află poporul care
cu încetarea din viată a lui W illie;m Pieck 15-a sesiuni a Adunării Generale a Or guverne la lucrările celei de-a 15-a creează cu propriile sale mîini toate
ganizaţiei Naţiunilor Unite, care va sesiuni a Adunării Generale a O.N U. valorile, toate bunurile civilizaţiei mo
BERLIN 8 (Agerpres). — preşedintele Guvernului revoluţionar HANOI 8 (Agerpres). — Agenţia muniste internaţionale în legătură cu avea loc în curînd. La sesiune va ii Acum ele se tem de înrîurirea pe care derne. Lupta pentru pace, pentru re
Pe adresa Comitetului Central al muncitoresc ţărănesc, adresate lui Vietnameză de Informaţii transmite: încetarea din viaţă a Iui Wilhelm examinată o problemă care frăminfă o va avea acţiunea curajoasă a gu laţii de prietenie intre popoare, pen
Partidului Socialist Unit din Germania, •lohannes Dieckmann, preşedintele Ca Pieck, preşedintele Republicii Demo pe toţi oamenii de pe pămînt — pro vernului sovietic asupra opiniei publice tru triumful principiilor coexistenţei
a guvernului Republicii Democrate Ger merei Populare a R.D. Germane şi lui Cel de-al lll-lea Congres al Parti crate Germane, unul dintre cei mai blema dezarmării generale şi totale. internaţionale. Washingtonul este în paşnice a ţărilor cu sisteme social-
mane, a Prezidiului Camerei Popu Olto Grotewohl, preşedintele Consiliului dului celor ce Muncesc din Vietnam vechi activişti ai mişcării muncitoreşti Opinia publică internaţională salută deruiă. Evident că cei de acolo nu politice deosebite constituie baza poli
lare a R.D. Germane şi a Frontului de Miniştri. Consiliul Central al Sin şi-a exprimat la 8 septembrie, adînca internaţionale. călduros numirea lui N. S. Hruşciov, s-au aşteptat la o asemenea întorsă ticii leniniste de pace a Uniunii So
Naţional al Germaniei Democrate con dicatelor din R.P. Ungară, a adresat durere în legătură cu moartea lui preşedintele Consiliului de Miniştri al tură in politica iniernaţională... vietice, a tuturor ţărilor lagărului so
tinuă să sosească telegrame de con o telegramă de condoleanţe conduce Wilhelm Pieck, membru al Biroului Po „Pentru oamenii muncii din Fran U.R.S.S-, ca şef al delegaţiei sovietice cialist.
doleanţe în legătură cu încetarea din rii Uniunii Sindicatelor Libere Ger litic al C.C. al P.S.U.G. şi preşedinte ţa, se spune în mesaj, Wilhelm Pieck Ia această sesiune. Numindu-I pe A (recut un an din ziua memorabi
viaţă a tovarăşului Wilhelm Pieck, e- mane. al Republicii Democrate Germane. a simbolizat întotdeauna devotamen N'. S. Hruşciov ca şef al delegaţiei so lă cînd de la înalta tribună a Orga Necesitatea dezarmării decurge în
rtiinent luptător pentru cauza păcii şi tul neabătut faţă de' cauza socialis vietice, guvernul U.R.S.S. a demonstrat nizaţiei Naţiunilor Unite, şeful guver mod direct din principiile coexistenţei
socialismului. ir întreaga asistenţă a păstrat un mo mului şi Faţă de cauza prieteniei din o dată mai inult că luptă consecvent nului sovietic, N. S. Hruşciov, a pre paşnice, care prevăd renunţarea la
Comitetul Central al Partidului ment de reculegere ca ultim omagiu tre poporul german şi poporul ţării pentru dezarmarea generală şi totală, zentat planul dezarmării generale şi război ca mijloc de rezolvare a pro
Au adresat telegrame de condoleanţe Popular Revoluţionar Mongol, Prezi adus vechiului luptător de frunte al noastre". pentru eliminarea războaielor din viaţa totale. Milioane de oameni din toate blemelor de pace, obligaţia tuturor
Wladislaw Gomulka, prim-secretar al diul Marelui Hural Popular şi Consi mişcării muncitoreşti germane şi in societăţii. Toţi oamenii de bună cre colţurile lumii au salutat acest plan statelor de a-şi respecta reciproc inte
C.C. al P.M.U.P., A. Zawadzki, preşe liul de Miniştri al R.P. Mongole, au ternaţionale. ir dinţă aprobă faptul că la Adunarea îndrăzneţ. Cea de-a 14-a sesiune a gritatea teritorială şi suveranitatea.
dintele Consiliului de Stat al R.P. Po adresat Comitetului Central al P.S.U.G., BERLIN 8 (Agerpres). Adunării Generale a aprobat in una Principiul coexistenţei paşnice înseam
lone, lozef Gyrankrewrcz, primul mi Prezidiului Camerei Populare şi Con Cei prezenţi au ascultat biografia Partidele politice din Republica De Generală vor pleca, ca şefi ai dele nimitate rezoluţia prin care se cere gu nă neamestec în treburile interne ale
nistru al R.P. Polone. Telegrame de siliului de Miniştri al R.D. Germane lui Wilhelm Pieck, expusă de Hoang mocrată Germană şi-au exprimat a- gaţiilor Poloniei, Cehoslovaciei, Romî- vernelor să depună toate eforturile altor ţări, precum şi recunoaşterea tap-
condoleanţe au fost de asemenea tri o telegramă prin care îşi exprimă pro Van Hoan, membru al Biroului Poli dînca durere prilejuită de încetarea niei, Ungariei şi Bulgariei, cei mai de pentru soluţionarea constructivă a pro tului că relaţiile politice şi economice
mise de către preşedintele 'Seimului funde condoleanţe în legătură cu în tic a! C.C. al Partidului celor ce Mun din viaţă a tovarăşului Wilhelm Pieck seamă conducători ai acestor sta te : blemei dezarmării generale şi totale. dintre ţâri trebuie să aibă la bază de
R.P. Polone, Czeslaw Wicech, şi de cetarea din viaţă a lui Wilhelm Pieck. cesc din Vietnam. Congresul a adoptat şi îşi afirmă în declaraţii date publi W. Gomulka, prim-secretar al C.C. al Dar, în pofida cererii unanime a plina egalitate a părţilor şi avantajul
către preşedintele Consiliului Central al un mesaj de condclenaţe adresat Comi cităţii hotărîrea de a păstra cu sfin Partidului .Muncitoresc Unit Polonez: popoarelor, problema dezarmării nu a reciproc.
Sindicatelor poloneze, I. Loga Sowin- ? tetului Central al Partidului Socia ţenie şi a duce la îndeplinire moşte A. Novotny, preşedintele Republicii So fost urnită din punctul mort.
ski. list Unit din Germania. nirea primului preşedinte al statului cialiste Cehoslovace; Gh. Gheorghiu- Pe vremuri, regii francezi şi ger
Comitetul Central al Uniunii Comu democrat german. Astfel de declaraţii Dej, prim-secretar al C.C. al Partidu Puterile occidentale se încăpăţînea- mani scriau pe tunurile lor: „Ultimul
ir niştilor din Iugoslavia a adresat Co ir au dat publicităţii la 8 septembrie lui Muncitoresc Romîn; J. Kâdâr, prim- ză de mulţi ani în ref izul lor de a că argument al regelui". In lumea capita
Janos Kâdâr, prim-secretar al Co mitetului Central al Partidului Socia PARIS 8 (Agerpres). Partidul liberal democrat. Partidul U- secretar al C.C. al Partidului Muncito dea de acord asupra dezarmării. A- listă mai există şi astăzi destui ma
mitetului Central al Partidului Mun list Unit din Germania o telegramă uiunea creştin-democrată, Partidul De resc Socialist Ungar, ministru de s ta t; cest lucru a reieşit în mod convingă niaci gata să recurgă la arme — acest
citoresc Socialist Ungar, a trimis o te de condoleănţă în legătură cu înce La 7 septembrie Comitetul Central mocrat Ţărănesc din Germania, Par T. .livkov, prim-secrelar al C.C. al tor in cursul lucrărilor de Ia Londra ultim argument al capitalismului mu
legramă de condoleanţe Comitetului tarea din viaţă a lui Wilhelm Pieck- tidul Naţional Democrat din Germa Partidului Comunist Bulgar. Delegaţia ale subcomitetului pentru dezarmare,
Central al P.S.U.G. Au mai trimis te al Partidului Comunist Francez a a- nia. Republicii Indonezia la sesiunea O.N.U. iar apoi în Comitetul celor zece de la ribund. Evenimentele cele mai recente
legrame de condoleanţe Istvan Dobi, De asemenea, preşedintele R.P.F. Iu va fi condusă de preşedintele Sukarno. Geneva. Atit la Londra, c.ît şi la Ge demonstrează o dată mâi mult în mod
preşedintele Consiliului prezidenţial al goslavia, I. B. Tito, a adresat o tele dresat Comitetului Central al Parti Discutarea problemei dezarmării la a- neva, puterile occidentale au respins convingător că esenţa agresivă a im
R.P. Ungare, şi dr, Ferenc Miinnicb, gramă de condoleanţe preşedintelui dului Socialist Unit din Germania un propiata sesiune a Adunării Generale orice propuneri rezonabile ale U.R.S.S. perialismului nu s-a schimbat cu nici
Camerei Populare a R.D. Germane. a O.N.U. cu participarea celor mai de In momentul în care delegaţia sovie o iotă.. Forţele iubitoare de pace apre
mesaj în care arată că împărtăşeşte seamă oameni de stat dintr-o serie de tică venea în întîmpinarea propunerilor ciază în mod lucid acest fapt. Ele a-
ţări, va constitui un eveniment inter Occidentului, reprezentanţii acestuia se
tnîhnirea clasei muncitoare şi poporu naţional de importanţă excepţională. deziceau de la propriile lor propuneri.
lui german, Partidului Socialist Unit Uniunea Sovietică a demascat pe re
din Germania şi întregii mişcări co
DOLIUL POPORULUI GERMAN Nu putem să nu fini de acord cu pă prezentanţii puterilor occidentale care preciază în mod realist şi un alt tapt
» BERLIN 8 (Agerpres). — consacrate memoriei celui din în cartierul vest-german Scho- şi telegrame de condoleanţe în rerea senatorului american Mansfield, ar fi dorit să folosească tratativele şi anume, că în zilele noastre lumea
Populaţia din Republica De ţii preşedinte al R.D.G. In o- neberg a avut loc o adunare care se exprimă durerea adin- care a declarat că sesiunea Adunării drept paravan pentru a camufla o s-a schimbai din temelii.
mocrată Germană, toţi oamenii raşele şi satele din republică au consacrată memoriei lui Wil că pentru pierderea suferită de Generale care se va deschide în cu cursă a înarmărilor, desfăşurată în
iubitori de pace din Germania fost arborate steaguri în berna. helm Pieck. poporul german. în aceste scri rînd, „va fi, poate cea mai importantă ritm accelerat. Guvernul U.R.S.S. a De strajă păcii stau cu vigilenţă
sînt îndureraţi de încetarea din sori şi telegrame se arată că şi cea mai interesantă de la înteme propus ca problema dezarmării să fie Uniunea Sovietică, puternicul lagăr
viiaţă a marelui îiu al poporu La Casa Centrală a prietenie' Peste 600 de locuitori ai o- oamenii muncii din Republica ierea O.N.U.". discutată în toată amploarea ei la cea socialist în întregul său. Nivelul de
lui german, unul din întemeie germano-sovietice a avut loc un raşului minerilor Zwickau s-au Democrată Germană au pierdut de-a 15-a sesiune a Adunării Generale organizare şi de conştiinţă al clasei
torii primului stat muncitoresc- miting de doliu. Muncitorii şi întrunit ia un miting de doliu în persoana Iui Wilhelm Pieck Oamenii muncii din ţările socialiste a O.N.U. însăşi Organizaţia Naţiuni muncitoare din ţările capitaliste a
ţărănesc din istoria Germaniei, funcţionarii din întreprinderile care a avut loc în sala teatru un om a cărui întreagă viaţă aprobă călduros hotărîrea guvernului lor Unite esle o întruchipare a ideii crescut. Sute de milioane de oameni
.Wilhelm Pieck. Ziarele demo din Berlin, studenţii, militarii lui din localitate. Gustav Sei- a fost indisolubil legată de tra sovietic.- Apropiata plecare la New coexistenţei paşnice a statelor cu orân luptă pentru pace. Numărul statelor
cratei din Berlin, din 8 septem care s-au adunat în această sa fried, primarul oraşului Zwickau, diţiile revoluţionare ale clasei York a lui N. S. Hruşciov, scrie zia duiri sociale diferite şi constituie, locul care se pronunţă pentru pace intre po
brie, au apărut cu chenare de lă, au păstrat un minut de re a subliniat în cuvîntarea sa că muncitoare germane, care a rul polonez „Trybuna Ludu“, poale să cel mai indicat pentru a căuta căile poare, creşte. Ruşinosul sistem colo
doliu Pe primele pagini ale zia culegere în memoria preşedinte Wilhelm Pieck şi-a consacrat luptat neobosit pentru reunifi- aibă un rol deosebit în rezolvarea spre rezolvarea problemei dezarmării- nial se prăbuşeşte, puternica mişcare
relor sînt publicate portrete ale lui. Leny Berner, directoarea peste 50 de ani din viaţă luptei carea paşnică a Germaniei pe multor probleme actuale. Astfel gîndesc de eliberare naţională a popoarelor se
preşedintelui Wilhelm Pieck — Casei Centrale, a rostit o cu pentru socialism. o bază democrată, împotriva mi popoarele tuturor statelor socialiste. Fireşte că această sarcină este o
remarcabil revoluţionar prole vântare. litarismului, revanşismului şi a Astfel gîndesc foţi cei cărora le este sarcină de răspundere şi complexă. „De dezvoltă. Lupta pentru pace şi coexis
tar, om care a luptat neobosit La 8 septembrie, a avut loc scumpă cauza păcii. aceea, spune N. S. Hruşciov, noi am tenţa paşnică au devenit o necesitate
pentru cauza păcii în lumea în Au avut loc adunări de do la Berlin o adunare de doliu a pregătirilor imperialiste de răz şi propus ca delegaţiile la cea de-a vitală a celor mai largi mase populare.
treagă. Ziarele publică de ase liu în toate secţiile uzinei de conducerii Uniunii sindicatelor boi. „Prietenii păcii din cele Opinia publică din ţările capitaliste 15-a sesiune a Adunării Generale a Unindu-şi tot mai strîns rîndurile, as-
menea numeroase materiale cabluri din Berlin, cea mai ma două state germane ştiu ce da insistă ca conducătorii din Occident să Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie cuţindu-şi permanent vigilenţa, puter
despre drumul eroic străbătui îibere germane. Preşedintele torează ei omului care şi-a con trateze cu toată seriozitatea noua ini conduse de şefi de guverne investiţi nicele forţe ale păcii pot înfrîna pe
de Wilhelm Pieck. re uzină de cabluri din Germa conducerii, H. Warnke, care a sacrat toată viaţa binelui po ţiativă de pace a Uniunii Sovietice. orice agresor.
nia. Alembrii brigăzii „August luat cuvîntul, a vorbit despre porului german, luptei împotri Liderul partidului laburist englez Gait- cu mari drepturi şi împuterniciri. Fă-
In întreaga Republică Demo Bebel“ de Ia această uzină, au marile merite ale preşedintelui va duşmanilor lui, luptei pentru skell. a declarat: „Acum. c.înd Hruş- cînd această propunere, ne dăm sea In avangarda luptei pentru pace
crată Germană — în întreprin adresat Consiliului de Miniştri Wilhelm Pieck — neobosit pace. Wiiheim Pieck va fi în ciov a spus că va conduce el însuşi ma că conducătorii de state au multe merg Uniunea Sovietică, toate ţările
deri şi în instituţii, ia coopera al R.D.G. o telegramă în care luptător împotriva militarismu totdeauna pentru noi o pildă în delegaţia sovietică la sesiunea Adună şi diverse preocupări mari şi mici. Dar socialiste. Comunicatul de la Bucu
tivele agricole de producţie, la scriu că îşi vor consacra toate lui. războiului şi fascismului, lupta pentru un stat german de rii Generale a O.N.U., este absolut lim cine poate contesta că din toate sar reşti cu privire la consfătuirea repre
instituţiile de învăţământ şi la torţele îndeplinirii poruncilor Iui pentru pace şi socialism. mocratic şi paşnic“ — se spune pede că Macmillan trebuie să facă ace cinile arzătoare şi actuale, care reţin zentanţilor partidelor comuniste şi
institutele de cercetări ştiinţifi Wiiheim Pieck — construirii so în telegrama Consiliului ger laşi lucru“. Aceeaşi părere o exprimă atenţia şefilor de guverne căutarea muncitoreşti din ţările socialiste a a-
ce, au Ioc mitinguri de doliu cialismului şi menţinerii păcii. Pe adresa C.C. al P.S.U.G., man al luptătorilor pentru pace. opinia publică din Franţa. Astfel, zia unei rezolvări cit mai grabnice a pro rătat în mod convingător o dată mai
a cancelariei preşedintelui, a rul „Combat" scrie : „Puterile occiden mult că partidele comuniste şi munci
Din iniţiativa „Uniunii per Consiliului de Miniştri al tale, vrînd-nevrînd, vor fi construise să blemei dezarmării este cea mai im toreşti consideră lupta pentru pace
soanelor persecutate de nazişti“. R.D.G., sosesc mii de scrisori reia în toamna aceasta dialogul la portantă şi cea mai actuală sarcină. Oa
nivel înalt“. Ştirile care sosesc din menii sovietici sînt ferm convinşi că
Ş e d in ţa C on siliu lu i d e M iniştri a l R. B® G e r m a n e Statele Unite, arată că poporal ameri aşa este“. drept sarcina lor primordială.
can îşi alătură de asemenea glasul ce
BERLIN 8 (Agerpres). — Partidul Socialist Unit din Ger te al Consiliului de Miniştri, a ma dezarmării şi scrisoarea că rerilor tuturor oamenilor de bună cre Poporul sovietic este mîndru de Poziţia paşnică a Uniunii Sovietice,
După cum transmite ADN, mania, pentru întreaga clasă prezentat la şedinţa Consiliului tre secretarul general al O.N.U., dinţă. faptul că patria Iui deschide noi căi poziţia tuturor ţărilor socialiste să
la 8 septembrie, Consiliul de Mi muncitoare germană şi * pentru de Miniştri o declaraţie asupra D. Hammarskjoeld, în care este în politica internaţională. U.R.S.S. şi deşte în inimile oamenilor de bună-
niştri al Republicii Democrate întregul popor german. situaţiei politice actuale. E[ a solicitat să contribuie la invi Care este însă poziţia guvernului celelalte ţări socialiste luptă cu perse credinţă convingerea că problema de
Germane s-a întrunit într-o şe prezentat Consiliului de Miniştri tarea Republicii Democrate Ger S.U.A. ? Ziarele relatează că la Wa verenţă pentru întărirea păcii şi secu zarmării generale şi Iota le va fi re
In comunicatul publicat de shington au loc „o serie întreagă de rităţii generale. Războiul, tendinţa spre zolvată, că lumea va fi salvată de
consfătuiri febrile între oficialităţi. război, agresiune şi asuprire sînt străi- primejdia unui nou război.
Chestiunea este că nu de mult, cercu
dinţă pentru a cinsti memoria către Departamentul de presă propunerile pentru cea de-a 15-a mane la cea de-a 15-a sesiune ; ¦- ¦ -----
preşedintelui Republicii Demo de pe lîngă preşedintele Consi sesiune a Adunării Generale a a Adunării Generale a O.N.U.. Declaraţia guvernului Republicii
Congo
crate Germane, Wilhelm Pieck. liului de Miniştri al R.D.G. cu Organizaţiei Naţiunilor Unite. pentru ca reprezentanţii ei să Primul ministry
Preşedintele Sonsiliului de Mi privire la şedinţa Consiliului de In centrul acestor propuneri se aibă posibilitatea să-şi expună LEOPOLDVILLE 8 (Ager prinse în cuvîntările rostite de al Conpului a cerut
niştri al R.D.G., Otto Grote Miniştri, se anunţă de aseme află memorandumul guvernului punctul de vedere cu privire la pres). Kasavubu Ia 5 septembrie 1960. retragerea trupelor
wohl, care a luat cuvîntul la şe nea, că Walter Ulbricht, prim- dezarmarea generală şi totală
dinţă, a spus că încetarea din secretar al Comitetului Central Republicii Democrate Germane in Germania. După cum transmite agenţia Toate cele de mai sus consti o. n. y.
viată a lui Wilhelm Pieck re al Partidului Socialist Unit din către cea de-a 15-a sesiune a France Presse, joi dimineaţa a tuie o înîrîngere morală şi po
prezintă o grea pierdere pentru Germania şi prim-vicepreşedin- Adunării Generale a Organiza După o analiză amănunţită, avut loc o şedinţă a Consiliului litică atît a lui Kasavubu în LONDRA 8 (Agerpres).
ţiei Naţiunilor Unite în proble- Consiliul de Miniştri a salutat de Miniştri al Republicii Congo suşi, cît şi a celor ce-i dau sta Corespondentul din Leopold
propunerea lui W. Ulbricht şi In comunicatul oficial dat pu turi“. ville al agenţiei Reuter anunţă
O e le g a fia d e p a rtis ! şi g u v e rn a m e n ta lă a aprobat memorandumul. blicităţii se arată că Ia această că la 8 septembrie Patrice Lu
şedinţă a fost luată în discuţie „Guvernul reafirmă că arma mumba, primul ministrul al Re
a R. Pi ü en sin e wa p a rtic ip a la fu n e ra ls ile In continuare, Consiliul de situaţia generală a ţării „în lu ta şi poliţia nu s-au supus or publicii Congo a cerut să fie
AAiniştri a examinat problema mina evenimentelor recente ca retrase imediat din Congo toate
p r e ş e d i n t e l u i H * S§B fâ e v * m a n e 9 WaSheflm P e e e k , provocărilor continue ale mi 1i- re s-au soldat cu o victorie stră dinelor conducătorului statului trupele O.N.U.
fariştilor şi revanşarzilor vest- lucită a guvernului“. de a depune armele, se arată în
a p ă r ă s it C ap ital® germani şi a folosirii Berlinu continuare în comunicat. Dim Spion vest-german
lui occidental pentru propaganda „Parlamentul congolez, se potrivă, armata şi poliţia au ră
Joi dimineaţa a părăsit Ca ducătorul delegaţiei, Petre Bo- tfu Coliu. general de armată revanşardă. In legătură cu a- spune în comunicat, a anulat cu condamnat în Polonia
pitala plecînd spre Berlin dele rilă, membru al Biroului Politic l.eontin Sălăjan. Anton Moises- ¦easta. Consiliul de Miniştri a mas credincioase guvernului re
gaţia de partid şi guvernamenta al C.C. al P.M.R., vicepreşedin cu, Alexandru Bîrlădeanu, A- aprobat complectările la regu- desăvîrşire decretele ilegale sem publicii care controlează situa VARŞOVIA 8 (Agerpres). —
lă care va participa la funeralii te al Consiliului de Miniştri, vram Runaeiu, de membri ai lamenlu! cu privire !a călătoriile, nate de Kasavubu prin care se ţia în tară“. TASS transmite :
le preşedintelui Republicii De Miiiai Dalea, secretar al C.C. al C.C. al P V\ R miniştri, condu cetăţenilor vest-germani în capi destituie guvernul Lumumba
mocrate Germane, Wilhelm P.M.R. tala R.D. Germane — Berlin Prin aceeaşi hotărîre parlamen In slîrşit, „guvernul constată La Wroclaw a avut loc proce
Pieck, compusă din tovarăşii cători ai instituţiilor centrale. (Berlinul democrat). tul a anulat toate celelalte ho- cu surprindere amestecul Orga sul spionului vest-german He
Ion Gheorghe Maurer, preşedin La plecare în gara Băneasa Au. fost de laţă membrii am tărîri. precum şi acuzaţiile cu- nizaţiei Naţiunilor Unite în con ron.
tele Prezidiului Marii Adunări membrii delegaţiei au fost con flictul dintre conducătorul sta
Naţionale, membru al Biroului duşi de tovarăşii Chivu Stoica, basadei R.D. Germane ia Bucu tului şi guvern“. Cercetările au stabilit că in
Politic al C.C. al P.Aâ.R., con- Gheorghe Apostol, Emil Bodnă- reşti în frunte cu ambasadorii’
raş, Alexandru Drăghici, Dumi- Wilhelm Bick. ----------------- --------— -Ofl
(Agerpres).
5(SBOTimU3SS!^SS2S2Err
WASHINGTON 8 (Agerpres). - siliului de Miniştri în guvernul condus C uvîntarea lui Lumumba aprilie 1959, in timp ce se afla
TASS transmite: Garl Vinson, preşe de regele Mohammed al V-lea. în Parlament la c rudă a sa în R.F. Germa
dintele Comisiei pentru servicii, armate nă, Heron a fost recrutat de
a Camerei Reprezentanţilor din S.U.A. transm ite: La 7 septembrie, a fost BUENOS A1RES .3 (Agerpres). - CARACAS 8 (Agerpres). - Agenţia LF.OPOLDVILLE 8 (Ager clarat Lumumba în aplauzele a serviciul de spionaj al Germa
a comunicat că a fost creată o subcomi semnat la Moscova protocolul care TASS transmite : Argentina a rupt re Prensa Latina anunţă că la 6 septem pres). două treimi din deputaţi. Ostaşii niei occidentale. După ce s-a
sie specială pentru cercetarea activi prevede acordarea de ajutor tehnic de laţiile diplomatice cu Republica Domi brie, Partidul ,,Uniunea democrată ra noştri sînt zilnic înjosiţi. O.N.U. înapoiat în Polonia el furniza
tăţii Agenţiei Gentrale de Investigaţii către Uniunea Sovietică Republicii A- nicană. In decretul semnat de preşe dicală" a liotărît să-şi retragă repre După cum transmite agenţia ne-a uzurpat suveranitatea. Ea serviciului de spionaj din RF.
şi a Serviciului de spionaj al Ministe rabe Unite în construirea căii ferate dintele Argentinei, Frondizi, se spune zentanţii din coaliţia guvernamentală Hrance Presse, la 7 septembrie a împiedicat aterizarea avionu Germană date despre capacita
rului de Război. Kamîşli—Aleppo—Latakia, care va ca Argentina rupe relaţiile diplomatice venezueleză. Acest partid susţinea în Patrice Lumumba, primul mi lui generalului Lundula... Pri tea de apărare a statului po
trece peste un lanţ muntos, şi va avea cu Republica Dominicană potrivit rezo cadrul coaliţiei sprijinirea regimului nistru al Republicii Congo a viţi ce se întîmpiă în jurul nos lonez.
Subliniind că cercetările se vor efec o lungime de circa 770 km., în con luţiei Conferinţei de la Costa Rica a revoluţionar din Cuba. Hotărîrea luată rostit o amplă cuvîntare în Ca tru şi întrebati-vă dacă această
tua în legătură cu ultimele eşecuri ale struirea unei fabrici de îngrăşăminte miniştrilor Afacerilor Externe ai ţârilor survine după demisia din guvern a mera deputaţilor. „Căderea gu ţară vă aparţine. Pentru O.N.U. Tribunalul l-a condamnat la
serviciului de spionaj american, Vin azefoase cu o capacitate de 110.000 to membre ale Organizaţiei Statelor A- ministrului de externe, Ignacio Luis vernului meu ar ti însemnat a- nu există nici stat, nici guvern. zece ani inebisoare şi la pier
son a declarat că această subcomisie ne de nitrat de amoniu pe an, în con mericane. Arcaya, membru al „Uniunii democrati uarhie şi război civil, a spus el. O.N.U. ne ocupă ţara..“. derea drepturilor cetăţeneşti pe
creată in mod special va acorda o struirea unei fabrici de Iubrifianţi cu ce radicale“, care la conferinţa de la Imperialiştii vor să provoace o termen de trei ani
atenţie deosebită metodelor de recru o capacitate de circa 25.000 de tone pe NEW YORK 8 (Agerpres). - După .San José a refuzat să semneze, rezo catastrofă în Congo pentru a ră- Lumumba a spus în continua
tare şi de verificare a agenţilor spio an, precum şi 'a altor- întreprinderi a- cum transmite agenţia France Presse, luţia anticubană impusă de Statele U- rriîne in această ţară“. re : „Noi nu vrem banii lor, Demisia ,,guvernului"
najului american. vind o mare importanţă pentru dez membrii delegaţiei marocane la Or nite. Din acest motiv, Arcaya a fost Trupele O.N.U. să plece. Să ne
voltarea economică a Regiunii Siriene ganizaţia Naţiunilor Unite au decla rechemat de guvern de la conferinţă. In continuare Lumumba a re lase în pace. In realitate com sud-coreean
PARIS 8 (Agerpres). — Preşedintele a R.A.U. Se prevede lărgirea volu rat că la apropiata sesiune a Adunării levat în mod hotărît rolul Par
Franţei, De Gaulle. şi-a început călă mului de prospectări geologice la pe Genei ale a O.N.U., delegaţia marocană MONTEVIDEO 8 (Agerpres). - plotul lor urmăreşte ca înlătu SEUL. 8 (Agrepres).
va fi condusă de prinţul moştenitor l'AS'S transmite : In conformitate cu lamentului şi a vorbit despre Postul de radio Seul a anun
toria de cinci zile în Bretania. Progra rezoluţia adoptată la conferinţa miniş tindu-mă pe mine să dea naştere ţat că în şedinţa din dimineaţa
trilor Afacerilor Externe ai ţărilor Ame frăţia dintre toti congolezii. zilei de 8 septembrie a guver
mul acestei călătorii prevede vizita rica de la San José, Consiliul naţio anarhiei ceînd astfel pretextul nului Coreei de suci toţi miniştrii
nal guvernamental al Uruguayului a „Sînt pentru independenta de
rea a peste 30 de localităţi şi rostirea hotărî! să rupă relaţiile diplomatice cu
a peste 20 de discursuri.
MOSCOVA 8 (Agerpres). - TASS trol şi alte minerale. Moulay Hassan, vicepreşedinte al Con- Republica Dominicană. plină a Republicii Congo, a de pentru a ne tutela“. | şi-au înaintat demisia.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: IS9 \ 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P I I R ., nr.' 283320 din 6 noicmbiie 1949. _ Uparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.
