Page 33 - 1960-09

.!of*

X!urii oars- '&Vg PROLETARI DW TOATE ŢĂRI LE, UNIŢNVA! COMUNICAT

miisacii mhi o Tot despre inovaţii (pag. 2-a). Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Con­
siliul de Miniştri al Republicii Populare Romîne şi Prezidiul
o Audientelor la locul de muncă Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne, au
hotărît ca sîmbătă, 10 septembrie 1960 — ziua funeraliilor
toată atenţia (pag. 2 -a) tovarăşului Wiihelm Pieck, preşedintele Republicii Democrate
Germane, membru al Biroului Politic al Comitetului Centrai
© Noul an şcolar neaşteaptă cu al Partidului Socialist Unit din Germania — să fie zi de doliu.

sarcini sporite (pag.3-a). Armare m etalică
Ia m ina le v a
® Plecarea lui N. S. Hruşciovla

sesiunea AdunăriiGenerale a

Anul XÜ Nr. 1776 SSmbătă 10 septembrie I960 4 pagini 20 bani O.N.U. (pag.4-a)

Conducerea colectíva Despre armarea metalică se efortul depus de oaraeni este
vorbeşte de multă vreme in in­ mult mai redus in cazul folo­
şl întărirea răspunderii dustria extractivă. Nu o dată, sirii armăturilor metalice.
specialiştii au apreciat acest
p e r so n a le sistem de susţinere al lucrări­ In ceea ce priveşte aspectul
lor miniere ca fiind unul din­ economic, tot armarea metali­
in orgam lzaplle noastre tre cele mai moderne, deoarece că îşi dovedeşte superioritatea.
are la bază un grad înalt de
de partid tehnicitate şi constituie o în­ Un metru de galerie arm at me­
semnată rezervă în acţiunea de talic este cu 240 lei mai ieftin
Cel de-al m - cinilor, rezulta­ ieltinire a costului minereuri­ decit porţiunea de galerie be­
lor şi cărbunilor. Cu mai bine tonată. Şi aceasta deocamdată,
lea Congres al GEORGE HOMOŞTEANU tele obţinute, de un an în urmă, la Sesiunea adică în cadrul executării ein-
Partidului Mun­ greutăţile intim - ştiinţifică a cadrelor didactice trelor metalice Ia un preţ des­
citoresc Romîn a prim-secretar al Comitetului de la Institutul de mine din tul d'e ridicat. După ce metoda
pinate, precum Petroşani s-a apreciat că acest va depăşi stadiul de experimen­
stabilit că, „O- raional de partid Sebeş şi propunerile sistem de armare îşi va găsi un tare, va putea fi găsit şi un
larg cîmp de aplicabilitate, în constructor care să execute ar­
btectivul princi­ membrilor de toate tipurile de mine. măturile mai ieftin, aşa cum
ar fi de pildă, U.R.U.M. Petro­
pal al planului economic pe a- partid şi a masei oamenilor La mina din Deva, s-a vorbit şani, care are deja o bogată
de armare metalică pentru pri­ experienţă în acest domeniu.
nii 1960-1965 este dezvoltarea muncii fără de partid, în ca­ ma dată cu prilejul executării
galeriei de coastă, lucrare care Aşadar, la mina Deva şi-a
bazei tehnico-materiale a socia­ drul plenarelor se fac periodic face legătura între mină şi flo- făcut loc un procedeu tehnic
taţie. Proiectul acestei galerii nou, de mare randament, care
lismului, încheierea procesului scurte informări. prevedea susţinerea metalică în va da posibilitate minerilor de
toate locurile unde roca cerea aici să extragă minereu mai
de făurire a relaţiilor de pro­ In activitatea comitetului s-a armare. Lipsa armăturilor însă, mult şi mai ieftin. De aseme­
a făcut ca numai o porţiune de nea, buna comportare a noului
ducţie socialiste în întreaga e- statornicit metoda ca 2-3 tova­ 300 metri să fie armată meta­ sistem de susţinere, cit şi pă­
lic. Deajuns însă pentru a de­ rerea minerilor, inginerilor şi
conomie, in vederea desâvîrşi- răşi membri ai comitetului ra­ monstra tuturor că noul sistem tehnicienilor de la această mi­
este superior tuturor celorlalte nă că armarea metalică tre ­
rii construcţiei socialismului“. ional de partid să raporteze cunoscute aici. buie extinsă, constituie un fapt
pozitiv şi reprezintă o victorie
Realizarea acestei măreţe sar­ în plenare despre felul cum au Armăturile au fost executa­
te la Atelierele C.F.R. Simeria a noului.
cini a impus şi impune tuturor muncit şi cum au rezolvat sar­ din şină uzată de cale ferată Introducerea armării metalice
de profil 24 kg./m.l. Aşa că în
organelor şi organizaţiilor de cinile ce le-au primit. De e- lunile mai şi iunie ale acestui la lucrările miniere de deschi­
an, s-a armat metalic o porţiu­ dere şi extinderea ei şi la cele­
partid să-şi organizeze munca xemiplu, tov Ioan Munteanu, ca­ Colectivul de ne de 300 m. galerie. Cu acest lalte lucrări, a devenit deja o
mineri, de la necesitate imperios cerută de
cu multă pricepere şi exigenţă. re a avut ca sarcină să răspun­ prilej s-a constatat primul mare sarcinile sporite, trasate mine­
rilor de cel de-al IH-lea Con­
Ele trebuie să antreneze masa dă de organizaţiile de bază din TEHNICA NOUA IN PRODUCŢIE avantaj al noului sistem : rapi­ gres al partidului. Că procedee­
membrilor de partid la o par­ G.A.C. Vingard şi întovărăşirea le tehnice noi vor fi sprijinite
ticipare activă la dezbaterea din Ghirbom privind desfăşura­ I. M. Sâcărimb, ditate în montare. Viteza de e- la mina Deva şi pe viitor este
un lucru sigur, dovedit de rea­
tuturor problemelor muncii de rea muncii politice în campania J munceşte de la o xecuţie a susţinerii metalice lizările obţinute pînă acum tn
zi la alta cu tot acest domeniu.
partid şi economice, la reali­ de primăvară şi pregătirea cam­ La Uzina „Victoria“ Călan mai mult spor. în întrece­ este aproape dublă faţă de sus­
Ing. N. ANDRONACHE
zarea şi depăşirea planului de paniei de vară, a arătat într-o Corpul tehnic de la sectorul ducerea aburului în aerul insu­ rea socialistă ce se desfă­ ţinerea cu beton. De asemenea,
producţie, la creşterea produc­ plenară care a. avut loc recent furnale al uzinei „Victoria“ flat în furnalul nr. 1, înlocuirea
tivităţii muncii, reducerea pre­ că s-a interesat în mod efectiv Călan, depune mult interes pen­ laptelui de var cu negreală cu şoară între brigăzi şi echi­
tru a perfecţiona continuu pro­ conţinut de grafit, înregistrarea
ţului de cost, la dezvoltarea şi de aceste două organizaţii şi le-a cesul tehnologic de elaborare a automată a graficului de des­ pe, apar noi fruntaşi, iar
fontei, în vederea sporirii indi­ cărcare şi altele.
întărirea economico-organiza- ajutat să dezbată în adunările cilor de utilizare a agregatelor randamentele cresc mereu.
şi îmbunătăţirii calităţii meta­ In urma acestor măsuri, în
torică a unităţilor socialiste din generale problema terminării la lului. In fruntea întrecerii sînt
primele 8 luni ale acestui an
agricultură. Fiecare comunist timp a lucrărilor agricole. Ca Printre principalele măsuri a- mereu comuniştii.
plicate enumerăm turnarea fon­ procentul de fontă declasată a
trebuie să-şi aducă contribuţia urmare a îmbunătăţirii muncii tei pe banda, mărirea capacită­ In clişeu: Aspect de la
ţii oalelor cu 25 ia sută, intro­ scăzut la jumătate, elaborîndu-
din plin la îndeplinirea sarci­ politice, în unităţile respective, L intrarea în mină a unui
se totodată o însemnată canti­
nilor, Indiferent de locul pe ca­ campania a fost încheiată cu 6 tate de fontă peste plan. t schimb de mineri.

re îl ocupă în procesul muncii. zile înainte d'e termen. :*•«:

O bună organizare a muncii Pentru ca plenarele să se T o t m ai m ulte VESTI DIN SATELEREGIUNII
presupune ca toţi membrii or­ desfăşoare la un nivel corespun­ lo cu in ţe

ganizaţiei de partid să aibă zător, şi să-şi atingă scopul în Constructorii din oraşul Hunedoara
au terminat şi dat de curînd în folo­
sarcini corespunzătoare capaci­ întregime, este necesar ca ele sinţă siderurgiştilor cel de-al tll-lea OCOOOCOOOCXX^COOOCOOGOCC^OOOOOOOGOOOOOC 0 0 OO OO OO OO 5QGOOOOOOOOOOOOGOOOOOOOOOQOO©ir
bloc de locuinţe. Numai de la începu­
tăţii şi aptitudinilor lor de mun­ să fie pregătite din timp. Toţi Maşină de depresat tul anului şi pînă acum, siderurgiştii Mari venituri de la pregătiri intense în vederea în­
hunedoreni au primit în folosinţă 26 grădină ceperii însămînţărilor de toam­
că, cere ca. periodic să fie con­ membrii comitetului trebuie să de blocuri cu 582 de apartamente, iar nă. Pînă în prezent, colectiviştii
alte 380 de apartamente se află în con­ La ieşirea din satul Pianul au selectat peste 30 tone de grîu.
trolaţi şi ajutaţi pentru obţine­ cunoască ou oîteva zile înainte In atelierul de rotărie al sec­ te. Noul utilaj va înlocui presa strucţie în diferite stadii. de Jos, pe o suprafaţă de 4 ha. De asemenea, ei au schimbat
ţiei vagoane de la Atelierele veche, care are o capacitate re­ se întinde grădina gospodăriei grîul destinat lotului semince.r
rea de rezultate cît mai bune. ordinea de zi, pentru a avea G.F.R. din Simeria s-a montat dusă de lucru şi care nu are o Pe şantierul de construcţii al nou­ colective. Aici, muncesc din zori care se întinde pe 30 ha., cu al­
o nouă maşină care va sbrvi la suficientă putere de presare. lui oraş al siderurgiştiîor, se aplică ş> pînă-n seară, colectiviste har­ tul, din soiul Ponca, care în sta­
Rezultatele nu pot fi nicio­ posibilitatea să se documenteze depresarea stelelor roţilor de pe cu rezultate tot mai bune iniţiativa nice şi cu experienţă, ca Roza- ţiunea experimentală de la Gu-
osiile vagoanelor. F.ste vorba Zilele acestea, noua presă va pornită la începutul anului de a se lia Paştiu, Marja Weiss, Roza- rasada a dat o producţie de
dată cele aşteptate dacă nu se pentru ca apoi să participe în despre o presă de mare capacita- intra în funcţiune, după ce i se realiza Ia fiecare bloc cu 2-1 aparta­ lia Timar şi altele. Ele au reuşit 3.584 kg. boabe la ha.
vor face probele necesare. mente economii pentru construirea u- să recolteze în acest an peste
munceşte organizat, pe baza cunoştinţă de cauză la dezbate­ nui apartament în plus. In noul 23.000 kg. de diferite legume Concomitent, s-au efectuat cu
oraş ce se construieşte pentru şi zarzavaturi. Desfăcute prin ajutorul tractoarelor de la
principiului muncii colective şi rea problemelor, la elaborarea siderurgiştii de la Călan, s-au termi­ S.M.T. Orăştie arături de însă-
nat anul acesta 10 blocuri cu 210 apar­ cooperaţie şi pe piaţă, produsele mînţări pe 50 ha.
al răspunderii personale, dacă hotăririlor, cît şi la traducerea din grădina gospodăriei colec­
tamente, iar în localităţile Văii Jiului De remarcat şi faptul că mem­
nu se respectă întocmai disci­ lor în viaţă. tive din Pianul de Jos au adus brii acestei gospodării au termi­
au fost predate minerilor de la înce­ pînă în prezent venituri în va­ nat recent revizuirea şi repara­
plina de partid. V. I. Lenin a a- Pentru a determina îmbună­ Exemplu de urmat rea atelajelor care se vor între­
rătat că principiul conducerii tăţirea muncii în întreprinderi­ putul anului 547 de apartamente. Pe loare de 73.450 lei. buinţa la semănat şi au procu­
colective constituie principiul le „1 Mai“ Petreşti şi cea fo­ Printre inginerii grupului de transportoare — care duce la VIRGIL BARBU rat fungicidele necesare tratării
fundamental in conducerea de restieră, biroul comitetului ra­ întreaga regiune, s-au terminat şi pre­ seminţelor. Cu deosebită grijă
către partid a întregii activităţi ional de partid şi-a propus să laminoare Peştiş al C. S. Hune- prelungirea duratei de funcţio- corespondent s-au ocupat de aceste treburi
analizeze într-o şedinţă activi­ dat anul acesta în folosinţă pentru colectiviştii din brigada condu­
creatoare, fereşte partidul de tatea conducerilor acestor între­ doara, care au făcut din progre-. nare a lanţurilor şi asigură un Pregătiri pentru
greşeli, face ca munca să fie prinderi. Pentru ca biroul să mineri, siderurgişti; şi alţi oameni insămînţări să de tov. Juja Haida.
rodnică în toate sectoarele de cunoască amănunţit lipsurile şi sul tehnic o preocupare centra- mai uşor proces de manevrare
activitate. ai muncii 1.662 de apartamente în In G.A.C. „Viată nouă“ din E. BARTOLOAAEU
lă, se numără şi Ioan Ilca. Stu­ a barelor; montarea unei linii
blocuri. Alte sute de apartamente vor Sîntandrei se tac în aceste zile corespondent
Biroul şi Comitetul raional de cauzele care le-au determinat, diind posibilitatea de îmbunătă­ de contact la macaralele 1 şi 2,
fi terminate şi predate pînă la sfîrşi-
partid Sebeş acordă o aten­ a format un colectiv din trei ţire a funcţionării laminorului ceea ce asigură o creştere a tui anului.

ţiei deosebită antrenării active tovarăşi oare s-a deplasat în de 650 mm., el a propus o sea­ randamentului macaralelor res­
a tuturor membrilor săi la re­ aceste două întreprinderi şi, pe
zolvarea problemelor ce ne stau baza unei analize amănunţite, mă de perfecţionări tehnice de pective ; etanşarea cajej de an­
în faţă şi luptă pentru ca fie­ a informat .organul raional, a- mare eficacitate. grenaj trio, unde se pierdea o
care tovarăş să se simtă răs­ jutîndu-1 astfel în elaborarea mare cantitale de ulei. Această
punzător de modul in care în­ hotărîrii care a dus la îmbună­ Amintim printre acestea dis­ ultimă perfecţionare a fost în­
tăţirea activităţii organizaţiilor pozitivul pentru perfecţionarea făptuită cu sprijinul unui colec­
tregul organ îşi îndeplineşte de partid şi a conducerilor ce­ ungerii centralizate a lanţurilor tiv de muncitori şi tehnicieni.
sarcinile sale. lor două întreprinderi.
M e ta l p e s te pla
Comitetul raional şi biroul Ca urmare a măsurilor poli­
său şi-au repartizat membrii pe tice şi tehnico-organizatorice

probleme, sectoare de activitate luate de organizaţia de bază Desfăşurînd larg întrecerea tone mai mult faţă de prevede­
socialistă, muncitorii, inginerii rile pianului. Din rândurile mun­
şi organizaţii de partid, de ca­ şi conducerea întreprinderii, la şi tehnicienii secţiei laminorului citorilor s-au evidenţiat printre In drum spre Teiuş
recomandarea biroului comite­ de 800 mm. obţin zi de zi suc­ alţii îoan Alaman, pistolar, Lo-
re răspund o perioadă mai în­ tului raional de partid, I. F. cese de seamă în procesul de ghin Medel, pistolar, Karol ' i 1/ 1/ ‘i—11—1.—»/—>/—<r—>i—> r~
delungată. Repartizarea de sar­ producţie. Ca urmare a acestui Krall, macaragiu, Nicolae Me­
cini concrete fiecărui membru Sebeş şi-a realizat planul de fapt, colectivul acestei secţii a zin fochist, Traian Barabaş, la-
producţie pe luna august cu 7 minator şi alţii.
realizat de Ia 1 la 8 septembrie
al comitetului întăreşte răspun­ zile înainte de termen. Şi la a.c., o producţie de 620 tone la­ Prin reducerea 1
minate mai mult faţă de preve­ consuma iui
derea personală, mobilizează în­ întreprinderea „1 Mai“ se simte derile planului. Tampoanele abia s-au a- ceput încet, apoi tot mat re- roul de mişcare, impiegatul îşi 3
tregul colectiv la realizarea lor. o îmbunătăţire a muncii. de combustibil tins. Călătorii nici n-au sim ­
La obţinerea acestor realizări pede stilpii de telegraf alear- făcea datoria. Apăsind cu re- 3i
Un rol deosebit de important De asemenea, biroul comitetu­ La depoul C.F.R. Simeria se ţit cină locomotiva 50.119 a gă ameţitor de repede prin fa-
in asigurarea îndeplinirii hotă- lui raional a analizat activita­ o contribuţie de seamă a adus desfăşoară o susţinută întrecere făcut legătura cu vagoanele. U^^tciune Pe clapa telegrafu­ 3
tea întreprinderii de industrie între echipele de locomotive pen­ Dacă printre ei ar fi fost t« marchizei. Pe locomotivă. lui, anunţa staţiile următoare:
schimbul condus de ing. Mircea tru economisirea de cît mai mult „Personalul de Teiuş nici o 3
rîrilcr luate şi întărirea răspun­ locală „Economica“, care pe combustibil convenţional, în sco­ l vreun ceferist de la depou, ar mecanicul şi fochistul fac so- intîrziere“. 3
Hosu, care a laminai cu 392 pul realizării de cîi mai multe
economii. în producţie. coteala economiilor inregistra-
ţe ultimele luni.
Aplicînd metoda remorcării
trenurilor cu tonaj sporit şi fo­ „ .. _ .... , „
losind cu grijă capacitatea de Nu stam rau
transport a locomotivelor, colec­ ^n semestrul l am fost
tivul acestui depou a reuşit să
reducă în mod simţitor consu­ Din carnetul
mul specific de combustibil con­
venţional. lubrifianţi şi piese de — - - ¦ ------ —
derii personale il are controlul. primul trimestru al acestui an schimb şi să realizeze astfel pî­ REPORTERULUIfi spus cu siguranţă care din- Acelaşi mesaj s-a transmis 3
a avut o pierdere de peste nă Ia 31 august, economii în din toate staţiile lăsate in ur­ 3
Pentru ca întregul comitet să 350.000 lei. Pe baza documenta- valoare de 283.000 lei. tre mecanici este in tură. Doar mă de locomotiva 50.119 pe 3
cunoască cu precizie stadiul în Petru stanciu este cunoscut care lucrează mecanicul Petru 3
pentru felul in care manevrea- Stanciu şi fochistul Mihai Şu­ 3
care se găseşte rezolvarea sar- (Continuare in pag. 2-a) ză. Niciodată nu-şi izbeşte lo- şa. In drum spre Teiuş meca­ 3
nicul Stanciu l-a pus la cu­ 3
:îSSOi comotîva de vagoane. Nici 1a. rent pe tovarăşul său cu si­ 3
cele de marfă, decum la că­ tuaţia întrecerii. Aflase că pla­
lători... 3i
nul depoului Simeria in pri-
Aplecat pe fereastra marchi­ mele luni din cel de-al doilea 3
zei, Petru Stanciu, urm.ăreşte 3
cum se face legătura. Cină semestru, iulie-august, a fost 3
este gata, împinge încet ma­ depăşit cu 11 la sută, că pre-
i3
neta şi locomotiva face o miş­ fruntaşi, apoi după cum merge ţui de cost este redus cu 4
ia sută, iar productivitatea 3
care lină înainte, apoi se o- treaba, şi în al doilea^ o să muncii in aceeaşi perioadă a 3
preşte. Mecanicul se-ntoarce crescut cu 13 la sută. Mult au 3
fim,¦_ Trebuie numai să avem discutat cei doi pe tema eco- 3
spre fochist. 3
— Acum Mihai, cîteva lo- grija, mai mare la ulei. Cind nomiilor. 3
— Iţi dai tu seama, Mihai
peţi şi-i destul. Vezi nu înteţi ne întoarcem, demontăm pom- 3
focul prea tare. Mai avem 3
timp. Urmăreşte aburul şi cind pa şi-o punem iarăşi la punct, 3
acul urcă, potoleşti focul In general, la combustibil, 3
stăm bine 3
3
_ Dar cit avem m ? 3
, . — spunea Stanciu. Numai Ir. 3
— S-a făcut tovarăşe me- t 3
canic i — Apoi, in lunile iulie-au- două luni depoul nostru a re­ 3
3
Şi în timp ce mecanicul Pe- 9usf am făcut o economie de dus consumul specific cu 12 3
tru Stanciu mergea spre bi- ^ tone. Am luat-o înaintea lui la sută. Asta înseamnă o eco­ 3
Muncă p atrio te roul de mişcare, fochistul Mi- Blaga şi Gostian. Blaga are 3
nomie de aproape 200.000 lei. 3
Răspunzînd chemării Comitetului e- hai Şuşa după ce aruncă căr- 8,5 şi Gostian 9 tone. Cu combustibilul economisit se 3
xccutiv al Sfatului popular orăşenesc, bune în focarul locomotivei, — Dar ţ0ţ ai^ pS depou, 3
cetăţenii din Orăştie, mobilizaţi de de­ pot remorca trenuri cel pu­ 3
putaţi, au amenajat prin muncă patrio­ începu să cureţe locomotiva, este, nu ştii ? ... ţin 11 zile. Este ceva nu ? 3
tică un teren de sport şi grădina-res- să controleze pompa de ulei. .„* . 3
taurant din parcul „Filimcn Sîrbu“. Tot
prin muncă patriotică cetăţenii oraşului iar cind a venit Stanciu, l-a “ m s^ un asta• dar Ulte ...Amîndoi erau minări de
au amenajat parcuri şi spaţii verzi, au intîmpinat vesel: ca se opropie Orăştie. Dă sem- realizările depoului. Doar in
curăţit şanţurile de scurgere şi rigo­
lele. La aceste munci, au participat — Gata de drum. Presiu- naiul... Un şuierat prelung ele este cuprinsă şi munca lor.
peste 9.100 cetăţeni care au efectuat Ba mai mult, în lunile amin­
îââMMiâMMiMmmJ m g . numai de la 15 iunie peste 29.000 ore nea-i bună, pompa nu lasă o străbătu văzduhul. Personalul tite, ei au fost aceia care au
muncă patriotică în valoare de 139-000 realizat economia cea mai
?¦¦¦¦N taba lei. picătură. Uite că vine şi im ­ de Teiuş işi anunţa intrarea In
piegatul. staţie. La ora fixă, locomotiva
De la un an la altul, noi cămine culturale, mai mari, mai luminoase, mai frumoase, îm ­
podobesc satele regiunii noastre. O şuierătură scurtă şi trenul
personal Simeria— Teiuş în­ opri. in faţa peronului. Curînd mare.
IN FOTOGRAFIE: Noul cămin cultural construit în comuna Vinerea, raionul Orăştie,
a cărui sală festivă are o capacitate de 400 locuri, dat recent în folosinţă. cepe să alunece pe şine la in- işi anunţă şi plecarea. In bi- R. BUDIN

_/ U v _ / r -- 1,________f ,_t 1 \mj u -f w / l—7 \- J I-- f w / I—/ V J <—I \- J "•—! >. •3»