Page 34 - 1960-09
P. 34
Pagr. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1776
Tef despre inovaţii Audientelor la locul Studio experimental
După consfătuirea organizată de ajgtor tehnic unor inovatori, iar ino de muncă t - ” ' toată atenţia la Petroşani
Consiliul sindical regional pentru ana vaţiile aplicate, stau mult timp nţ-
lizarea mişcării de inovaţii din re recompensate". Este cazul inovatoru Artiştii Teatrului de Stat „Va
lea Jiului“, în căutarea unor noi
giune pe perioada primului semestru lui Ion Toma şi a inovaţiei „Modifi metode care să ducă la realiza In vederea desfăşurării unei
rea saltului calitativ al muncii activităţi concrete, comitetul de
al acestui an, în coloanele ziarului a carea staţiei funicular“ aparţinînd ino Rezolvarea problemelor eco plan cuprinzî-nd măsurile ce tre cestea membrii Comitetului exe lor, au pus bazele unui studio conducere a stabilit planul de
experimental, care şi-a început muncă în studio, orientîndu-se
apărut în urmă cu o lună, articolul vatorului Ioan Furdui, care este apli nomice, social -.culturale,- -buna buiau luate pentru rezolvarea ce cutiv al Sfatului popular orăşe activitatea odată cu deschiderea potrivit obiectivelor urmărite.
acestei stagiuni.
„Toată atenţia mişcării de inovaţii 1". cată din septembrie anul trecut şi gospodărire a satelor şi oraşe rerilor oamenilor muncii. Prin nesc Petroşani nu au mat ţinut Problemele de bază ale artei
Obiectivul de bază al studiou actorului vor fi urmărite în rea
Articolul a relevat experienţa pozitivă nerecompensată nici pînă la data con lor, s-ţau în permanenţă în aten tre propunerile făcute în cadrul audienţe la locul de muncă din lui este ridicarea necontenită a lizarea unui recital — specta
măiestriei profesionale a colecti col al poeziei lui Coşbuc, pre
a unor întreprinderi fruntaşe în mun sfătuirii. ţia sfaturilor populare din regiu audienţelor Iu locul ¦de muncă luna aprilie. Mai mult, tov. vului artistic, indiferent de vîr- cum şi în înscenarea poemului
stă şi experienţă. Realizarea a- „Surîsul Hiroşimei" de Eugen
ca de inovaţii şi lipsurile altor între Pentru conducerile întreprinderilor nea noastră. Un rol important amintim pe cea a tov. Iosif Cio- Gheorghe Todea — vicepreşe cestui ţel se va face prin cerce Jebeleanu.
tarea, dezbaterea şi asimilarea
prinderi. de mai sus şi pentru comitetele sin în rezolvarea acestor sarcini îl ra, Simion Bogaru şi Viorel An dinte al Comitetului executiv al celor mai noi probleme ale con Paralel cu aceasta s-a înce
temporaneităţii şi experimenta put dezbaterea problemei: „Tea
Socotim nimerit ca în urma răspun dicatelor din aceste întreprinderi, care au masele de cetăţeni. Legătura gliei, privind revizuirea şi repa Sfatului popular orăşenesc — a rea lor în sensul obţinerii unui trul şi contemporaneitatea“, a-
stil corespunzător cerinţelor ar supra căreia se fac referate ur
surilor primite din partea întreprinde prin răspunsurile date s-au dovedit re strînsă pe oare comitetele exe rarea reţelei electrice. In urma neglijat pur şi simplu organiza tei rea list-social iste. mate de discuţii.
rilor vizate, să readucem în discuţie fractare la critică, socotim necesar să cutive o ţin cu cetăţenii prin in indicaţiilor date de comitetul e- rea audienţei pe care trebuia Colectivul teatrului din Petro Studioul experimental al ac
şani, înţelege să facă din stu torilor teatrului din Petroşani
această importantă problemă. arătăm că trebuie luate măsuri con termediul deputaţilor, a comite xecutiv, întreprinderea de gos s-o ţină încă la începutul lunii dioul său o şcoală. In acest sens urmăreşte şi dezvoltarea legătu
se urmăreşte desăvîrşirea mij rilor cu oamenii muncii, mine
ÎMăsun eficiente crete şi serioase privind mişcarea de telor de cetăţeni, prin audienţe, podărie orăşenească a luat mă mai la O. C. M. M. Dacă tov. loacelor de bază ale artei rea- rii, siderurgiştii, constructorii şi
inovaţii. Răspunsurile date nu pot de- întîlnirj etc., constituie garanţia surile necesare pentru urgenta Gheorghe Cosma — preşedinte list-socialiste, îmbogăţirea ori colectiviştii, în scopul unui con
Criticate pentru faptul că sprijină cît să întărească constatările Consi bunului mers al activităţii comi rea lucrărilor de schimbare a le Comitetului executiv şi tov. zontului de cunoaştere a artistu tact direct cu viata, cu lumea
slab mişcarea ds inovaţii, întreprinde liului sindical regional, că în aceste tetului executiv. O metodă care reţele: electrice de la 120 volţi Gligor Morar, secretar, au ţinut lui, ridicarea calificării profesio pe care au datoria să o reflec
rile „Gh. Doja“ Zlatna şi „Sebeşul“ întreprinderi mişcarea de inovaţii este a dus la o şi mai strînsă legă la 220 volţi. Tot în urma sesi cîte două şi respectiv o audien nale potrivit unor metode cu a- te pe scenă. In cadrul studiou
Sebeş, au trimis redacţiei răspunsuri neglijată. tură cu cetăţenii, şi care s-a do zărilor cetăţenilor făcute în ca ţă în acest an, tovarăşul Todea devărat ştiinţifice, înarmarea lui lui vor fi realizate programe ar
în care conducerile administrative şi vedit a fi deosebit de utilă, este drul audienţelor la locul de n-a ţinut nici măcar una. Dîn- cu învăţătura marxist-leninistă, tistice pentru asemenea depla
comitetele sindicatelor arată că au Da ce fac unele aceea a audienţelor la locul de muncă I.G.O. a' instalat con sul apreciază ce-i drept, utilita cheie a înţelegerii şi reflectării sări, urmate de discuţii ou spec
muncă. Aceste audienţe dau po toare electrice în numeroase lo tea audienţelor la locul de mun vieţii. tatorii.
fost luate măsuri concrete, menite să întreprinderi ? sibilitatea membrilor comitetu cuinţe, a reparat reţeaua de ilu că, dar nu s-a preocupat ca
lui executiv să ia cunoştinţă de minaţie publică pe numeroase măcar aceea planificată să fie In studio vor fi aplicate în De asemenea s-a înscris ca o
ducă Ia lichidarea deficienţelor în Conducerile întreprinderilor I. M. o serie de probleme ale oame străzi, s-a făcut racordarea car ţinută. O parte din răspundere mod practic aceste învăţăminte sarcină importantă în program
nilor muncii şi să rezolve ope tierului Lunca la reţeaua de o poartă şi tov. Gheorghe Gos- căutarea unor metode şi formu
munca de inovaţii. Teliuc, I. F. Orăştie, I. M. Barza, Fi rativ cererile cetăţenilor. apă a oraşului, s-a amenajat o ma, care n-a controlat îndea experimentale care au ca scop
nouă sală de clasă la şcoala juns felul cum sînt ţintite audi promovarea noului în arta spec le care să facă din studio un
Astfel, la fabrica latura Lupeni şi Primele rezultate elementară nr. 2, a fost. îmbu enţele de către ceilalţi membri tacolului.
nătăţit transportul în comun. Şi ai comitetului executiv. Este a- cîmp de dezvoltare a activităţii
„Sebeşul“ s-a ho- I.R.T.A. Deva n-au Pentru o mai strînsă legătu propunerile muncitorilor de la devărat că o serie de probleme Studiul experimental al acto
ră cu oamenii muncii, Comitetul I.L.L. au fost în majoritatea lor cetăţenii le aduc la cunoştinţa rilor Teatrului de Stat „Valea teatrului minerilor.
tărit organizarea u- răspuns nici pînă executiv ai Sfatului popular al rezolvate. In prezent se lucrea Comitetului executiv prin audi Jiului" îşi propune să aducă ar
oraşului Petroşani a hotărit în ză la prelungirea canalului co enţele organizate la sfatul ta, în pas cu viaţa, aplicînd în Studioul experimental este o
nui schimb de ex acum la criticile ce că la sfîrşitul anului trecut să lector de apă menajeră pînă la popular, sau cînd membrii Co munca sa experienţele valoroa
aplice în practică iniţiativa Co .Tiu. Cu sprijinul sfatului popu mitetului executiv se deplasează se obţinute de oamenii de teatru expresie a dorinţei colectivului
perienţă cu cabine le-au fost făcute mitetului executiv al Sfatului lar. cetăţenii de pe strada pe teren, dar ele nu pot înlocui din tară.
tul tehnic de la prin articolul amin popular orăşenesc Hunedoara, 1 Mai au reparat prin muncă o metodă de muncă înaintată, Teatrului de Stat din Petroşani
organizînd audienţe la locul de patriotică podeţele, au curăţit şi de eficacitatea căreia tovarăşii
U./Vl. Cugir (cabi tit mai sus. Condu muncă. Primele audienţe orga amenajat strada. Asemenea e- din comitetul executiv sînt pe de a răspunde sarcinilor artei
net fruntaş pe regiu cerea I. M. Barza, nizate la U.R.U.M. Petroşani şi xernple pot fi date multe. deplin convinşi. Care alta poate
I.L.L. au dat rezultate frumoase. fi cauza pentru care limp de 4 noastre contemporane.
ne). De asemenea, PUBLÍCATE în loc să priveas Muncitorii au ridicat o serie de De ce im se mai ţin luni n-a fost organizată nici
s-a alcătuit un co că mişcarea de ino probleme care-i frămîntau. In audienţe îa locul măcar o audienţă la locul de D. CĂPITANU
lectiv care studiază vaţii ca un ajutor mod deosebit, s-au făcut propu de muncă ? muncă, de cît neglijenţa ?
neri concrete privind buna gos
şi dă curs dosare serios în realizarea podărire a oraşului. Pe baza Rezultatele acestor audienţe Comitetul executiv a! Sfatului
lor prezentate ia cabinetul tehnic. In sarcinilor deplan o neglijează total. au confirmat întrutotul utilita popular al oraşului Petroşani
sesizărilor şi propunerilor, Co tea organizării lor. Cu toate a-
perioada rămasă pînă la sfîrşitul anu Aceasta s-a văzut din însăşi felul în trebuie să ia de urgenţă măsu
lui. se va mai organiza un concurs care delegatul Trustului aurului Brad mitetul executiv a întocmit un rile necesare pentru ca să con-
intern de inovaţii, iar începînd cu luna a vorbit la consfătuire. Nu faptul că
septembrie, se va ţine lunar „Ziua ino minerii locuiesc departe de mină este
vatorului". [n această zi, vor fi dis cauza, ci felul necorespunzător de a
cutate toate problemele legate de miş privi mişcarea de inovaţii de către
carea de inovaţii din fabrică.
conducerea întreprinderii.
Şi la 1. M. „Gheorghe Doja“ din
Tăcerea conducerii I.R.T.A. înseam
Zlatna, s-au luat măsuri eficiente pen nă nerezolvarea (nici pînă în pre
tru îndreptarea lipsurilor manifestate. zent), a numirii unui responsabil al
In viitor, cabinetul tehnic va fi orga cabinetului tehnic.
69.000 Sei e c o n o m is iţi
nizat conform cerinţelor. Se vor stu Din partea acestor întreprinderi se
dia cu atenţie toate dosarele cu pro aşteaptă măsuri urgente pentru îmbu tinuie drumul bun pe. care a Ţăranii muncitori din satele muncă patriotică efectuate de
puneri de inovaţii, iar recompensarea nătăţirea muncii de inovaţii. pornit la începutul acestui an, Bucurii şi Mugeşti, aparţinînd cetăţeni au fost economisiţi
inovatorilor se va face la timp. să organizeze regulat cu oame
ir nii muncii discuţii la locul lor de comunei Cugir, au amenajat 69.000 lei. In fruntea acestei ac
Iată deci că acolo unde critica a- Mişcarea inovatorilor, care în regiu
dusă de ziar a fost primită ca atare, nea noastră a luat un deosebit avînt, muncă, să ţină seamă de propu două saivane cu o capacitate de ţiuni au fost deputatul Nicolae
s-au şi luat măsuri eficiente pentru ri şi contribuie la ridicarea nivelului teh
dicarea mişcării de inovaţii Ia nivelul nic al producţiei, la realizarea sarci nerile făcute şi să lupte pentru adăposti re de 500 de oi fiecare, Suciu, precum şi Ioan loaneş,
cerinţelor. nilor trasate de cel de-al IlI-Iea Con înfăptuirea lor. valoarea lor ridieîndu-se la Gheorghe Todorescu, Ioan Bu-
SIMION POP 110.000 lei. Prin cele 23.000 ore dereş, Nicolae Dubleş şi alţii.
S?efrac?ari la criîîcă gres al partidului, trebuie să constituie
o preocupare de căpetenie a conduce r'stssa?;
Răspunsurile primite de Ia unele în rilor administrative şi comitetelor sin ’V/’
treprinderi ca E. M. Lonea, 1. M. Ghe- dicatelor din întreprinderi. Ele trebuie VA PREZENTAM : Facultatea
lar şi U.R.U.M. Petroşani, dovedesc să ştie că numai luarea unor măsuri
că mişcarea de inovaţii la aceste uni concrete şi eficace îndreptate spre li
tăţi nu constituie o problemă de prim chidarea lipsurilor va ridica mişcarea de chimie din 1Cluj
ordin, că conducerile administrative de inovaţii din regiunea noastră la
n-au analizat cu simţ de răspundere un nivel superior.
lipsurile semnalate prin ziar. Condu Atarele interes care este legat de această lacultate au activat oameni de gătirii teoretice temeinice ţi moderne,
L. MĂGUREANU
cerea E. M. Lonea, spre exemplu, se pregătirea cadrelor de înaltă calificare, ştiinţa cunoscuţi prin lucrările lor a- cu însuşirea unei bune şi multilate
eschivează de a da răspunsuri concre^ A p ro v izio n a re a capabile să participe în mod activ la tît în ţară cît şi în străinătate — prot. rale îndeminări experimentale de la
opera de construire a socialismului, Gh. A. Ostrogovich, Acad. Gh. Spacu, borator şi cu o justă orientare in
Tte privind măsurile luate, ba mai impune o bună cunoaştere a posibili Acad. I. Tăuăsescu şi alţii. problemele de bază ale tehnologiei chi
tăţilor de. pregătire oferite tineretului mice.
mult, prezintă lucrurile ca şi cum în Facultatea de chimie are două sec
această întreprindere activităţii inova
torilor i s-ar acorda toată atenţia. pentru iarnă studios de institutele de învăţămînt ţii: SECŢIA CHIMIE, care pregăteşte Invăţămîntul teoretic — fondat pe
Un exemplu de felul cum nu trebuie
superior. cu precădere chimişti pentru institute studiul unor discipline importante şi
să se răspundă la critică îl oferă şi Cetăţenii din satul Blandiana s-au Dintre specialităţile menite să con de cercetări şi laboratoare de uzină, de actualitate, cum este chimia fizi
U.R.U.M. Petroşani, care arată doar îngrijit din timp pentru ca şcoala să tribuie într-o măsură însemnată la rea avînd două specializări: chimia anor că, radio-chimia, chimia analitică, ba
că „s-au luat măsuri pentru îmbună fie aprovizionată cu lemne de foc pen întreprinderea pentru fabricarea materialelor de construc- lizarea obiectivelor fixate de partid in ganică şi chimia organică şi SECŢIA zele teoretice ale chimiei organice, ca
tăţirea activităţii pe această linie", tru iarnă.. Astfel, 2-1 de cetăţeni din Directivele Congresului al lll-lea, un FIZICA CHÎA4IE, cu profil didactic, taliza în chimia organică, biochimia,
fără să arate nimic concret. sat, au efectuat 240 de ore muncă pa ' ţii „Granitul“ din Capitală. rol important îi revine chimiei. Rrin- care califică viitoarele cadre de învă chimia coîoidă, fizico-chimia produşi-
triotică, ore în care au transportat IN FOTO : Turnarea plăcilor tip fagure, în tipar. tre institutele de învăţămînt superior ţămînt mediu. Ambele, secţii au durata Ior macromoleculari etc., întregite toa
Pentru 1. M. Ghelar, precizăm că ar lemnul de foc la şcoală. Tot în Blan chemate să dea ţării cadre de chimişti de şcolarizare de 5 ani, iar cursurile te cu lucrări de laborator de înalt ni
ticolul nu s-a referit la anul 1950, ci diana, la lucrările de construcţie a că bine pregătiţi, ataşaţi regimului demo principale se predau atît în limba ro- vel — reuşeşte s | imprime absolven
Ia anul curent. Pentru aceasta, vom minului cultural, au participat 206 ce crat-popular, face parte şi facultatea mînă cît şi în limba maghiară. ţilor un orizont ştiinţific larg şi o
cita din lucrările consfătuirii organi tăţeni care au prestat peste 1.300 ore de chimie a Universităţii Babeş-Bolyai maturitate care îi face capabili să re
zată de Consiliul regional sindical: de muncii patriotică în valoare de din Cluj. Institut cu veche tradiţie, Ia Planul de învăţămînt al facultăţii zolve cele mai diverse probleme legate
„La I. M. Ghelar nu se acordă asigură o armonioasă îmbinare a pre- de cercetarea chimică sau de nevoile
6.900 lei.
TOOfLOXiOî^O»CÎGCOOOCCCC3COOÎXX300QÔQQCXXXXSe©GoOCIQ©CCaOQeOOQOQOQOaG producţiei; la acestea, mai contribuie
şi practica în producţie pe care stu
Conducerea colectivă şi întărirea dus la Îmbunătăţirea calităţii torul zootehnic şi se interesea severenţă şi curaj a criticii şi denţii o efectuează la sfîrşitul anilor
produselor. ză îndeaproape de mersul lu autocriticii, scoaterea în evi de studii II, III şi IV.
răspunderii personale crărilor. denţă a lipsurilor şi tragerea la
De asemenea, biroul a fost răspundere a acelora ce nu s-au Atît absolvenţii secţiei chimice cit
în organizaţiile noastre de partid sesizat de organizatorii de gru Un fapt pozitiv în activitatea achitat de sarcinile primite, ca şi a celei de fizică-chimie, îşi găsesc
organizaţiilor de partid este a- re au abateri de la disciplina la absolvire o bună repartizare în in
( Urmare din pag. l-a) membrii comitetului raional ca vedesc cu prisosinţă că birou pe că sînt candidaţi de partid de partid. stitute de cercetări, uzine sau în în-
re fac parte din aceste unităţi, rile organizaţiilor de partid lu cela că se sprijină în activita văţămîntul de cultură generală. Astfel,
ţiei care a fost prezentată bi posibilităţile fiecărei gospodă crează mai bine, iau hotăriri ca Florica Mihai, Maria Buţiu tea !or pe activul fără d ep ar Membrii biroului organizaţiei absolvenţii seriei 1959-60. au fost re
roului de către un colectiv, s-au rii. Activitatea a fost în aşa competente şi urmăresc tradu şi Lucreţi a Rotam care nu-şi de bază din G.A.C, Dobîrca, de partizaţi la Institutul de Chimie al
putut lua hotăriri care aplicate fel organizată incit s-au asigu cerea lor în viaţă. pot îndeplini sarcinile ce le re tid. Un exemplu grăitor în a- exemplu, au adus ia cunoştin Academiei R.P.R., filiala Cluj, Com
în viaţă au determinat o aseme rat braţe de muncă în fiecare ceastă direcţie îl constituie bi ţa adunării generale că tov., binatul de cauciuc sintetic Oneşti,
nea îmbunătăţire a muncii incit zi atît iucrăriior agricole, cit şi Nu întimplător fabrica „Sebe vin din planul de producţie. Cu- Dumitru Jugastru, secretarul Combinatul siderurgic Hunedoara etc.
întreprinderea „Economica“ a construcţiilor. Colectiviştii au şul“, întreprinderea forestieră, roul organizaţiei de bază de la organizaţiei de partid nu ţine Majoritatea absolvenţilor au fost an
recuperat pierderile din primul efectuat mii de zile muncă vo fabrica „Simion Bârnuţiu“ şi noseîndu-se această situaţie, s-a S.M.T. Miercurea. Activitatea a- seama de părerile membrilor gajaţi la marile combinate şi uzine
trimestru. luntară. altele, îşi îndeplinesc planul de adus la cunoştinţa adunării ge cestei organizaţii de partid este biroului, nu ia în seamă pro chimice. Celor repartizaţi în învăţă
producţie în mod ritmic, dau nerale a organizaţiei de partid punerile pe care ei le fac, îi mînt li s-a dat posibilitatea să aleagă,
Această metodă folosită de Asemenea exemple de parti produse de bună calitate şi ob oglindită prin rezultatele obţi în ordinea mediilor, posturile pe care
comitet s-a dovedit a fi eficace cipare a tuturor membrilor or ţin economii însemnate în fie şi aceasta a hotărit să fie re nute in campania de primăva subapreciază, lucrează de unu! le-au dorit.
şj ca a fost generalizată in toa ganului raional la aplicarea în care lună. De exemplu, fabrica partizate aceste tovarăşe unor ră şi cea de vară, prin pregă singur şi nu antrenează tot bi
te organele şi organizaţiile de viaţă a unor propuneri şi ho- „Sebeşul“ a realizat planul de roul la realizarea hotăririlor Înscrierile la examenul de admitere
partid. producţie in cinstea zilei de 23 membri de partid cu mai multă tirile care se fac pentru cam luate. Faţă de această situaţie, în anul I se fac la secretariatul facul
tărîri se pot da multe. August în proporţie de 103 la experienţă şi cu înaltă califica pania de toamnă, prin darea în adunarea generală a luat poziţie tăţii din Cluj, strada Arany Janoş
îm bunătăţind formele de sută, dind peste plan 3.337 pe re. Primind ajutorul tovărăşesc folosinţă a ţractoarelor repara şi l-a schimbat din funcţia de nr. 11, etajul I camera 143, în fie
muncă colectivă, luptînd pen La realizarea hotăririlor un rechi ciorapi relon. Aici se re secretar al organizaţiei de care zi între orele 9-14.
tru întărirea răspunderii perso aport deosebit a adus apara flectă în mare măsură munca din partea organizaţiei de par te intr-un timp mai scurt, prin bază.
nale- a fiecărui membru al or- tul de partid, al cărui spirit d'e organizaţiei de partid, a tu tu tid, cele trei tovarăşe au început reducerea preţului de cost pe ----------- XXX -------------
ganlui, comitetul raional de răspundere personală s-a întă ror comuniştilor. să muncească mai bine şi să-şi O deosebită importanţă o are
partid a reuşit să ridice Ia un rit mult. Activiştii iau măsuri îndeplinească normele de pro hantru etc. in conducerea colectivă princi Gata pentru
nivel mai înalt activitatea or cu mult curai pentru desfăşu Membrii biroului organizaţiei Sînt însă şi unele birouri de pialitatea şi fermitatea, autori începerea noului
ganizaţiilor de partid din în rarea unei susţinute munci po de bază de aici ţin o strînsă ducţie. tatea care trebuie să se înte
treprinderile, unităţile agricole litice de masă şi informează cu legătură cu organizatorii de Un exemplu demn de urmat, organizaţii de bază — e drept meieze pe sprijinul comunişti an şcolar
socialiste şi instituţiile din regularitate organul raional a- grupe de partid din secţii şi se lor şi al tuturor oamenilor mun
raion, ceea ce se reflectă şi în supra acţiunilor întreprinse şi întrunesc, de cîte ori apar pro privind legătura strînsă oare e- mai puţine la număr — în ca cii, promovarea iniţiativei mase Colectivul de învăţători şi pro
rezultatele economice. rezultatelor obţinute. bleme pe care trebuie să le cu xistă intre membrii de partid re nu toţi membrii muncesc cu lor, care sînt chemate să-şi a- fesori de la Şcoala de 7 ani
noască întregul birou şi presu şi masa de oameni ai muncii, suficient simţ de răspundere ducă un mare aport la îndepli din comuna Miercurea, raionul
De pildă, într-una din şedin Conducerea colectivă presupu pun luarea de măsuri urgente. nirea hotăririlor de importanţă Sebeş, s-a preocupat din timp
ţele sale, biroul comitetului ra ne întărirea răspunderii perso De exemplu, la secţia circulare ni-î oferă organizaţia de partid pentru traducerea în viaţă a istorică ale Congresului al III- pentru deschiderea noului an
ional a analizat activitatea pri nale a fiecărui membru al co s-a constatat că produsele sînt din G.A.C. Daia Romînă, al sarcinilor ce le stau în faţă. Un lea al partidului nostru. şcolar în bune condiţiuni. Astfel,
vind construirea de grajduri, lectivului, întărirea operativită de proastă calitate. Biroul fiind cărei secretar este tov. Vasile asemenea exemplu este tocmai cu sprijinul Sfatului popular co
magazii pentru cereale etc., ne ţii în muncă. De aici reiese că sesizat de tov. Angela Jiteanu, Piţan. secretarul organizaţiei de ba Organele şi organizaţiile de munal au fost amenajate patru
cesare G.A.C. şi a hotărit, prin principiul conducerii colective secretara organizaţiei de par partid din raionul Sebeş, înva săli de clasă şi s-a schimbat
tre altele, să se acorde impor implică întărirea simţului de tid, s-a deplasat la faţa locu Datorită iniţiativei comuniş ză de la fabrica de hîrtie „1 ţă în permanenţă să munceas pardoseala la două camere, a-
tanţă deosebită efectuării unei răspundere personală, pentru lui, a discutat cu maiştrii şi cu Mai“ Petreşti, oare, deşi a fost că tot mai bine, să promoveze menajîndu-se în felul acesta la
însemnate părţi din lucrări prin îndeplinirea tuturor sarcinilor muncitorii şi s-a stabilit că este tilor, întreaga comună este pe ajutat de mai multe ori, n-a cu fermitate principiul muncii boratorul şi bucătăria interna-
muncă voluntară. ee revin organului sau organi necesar ca firele, după ce se colective, să nu permită nimă tului. In aceste acţiuni, cadrele
drumul unei transformări con lichidat încă cu munca secta nui să încalce disciplina de didactice au efectuat peste 300
Pentru a fi aplicată această zaţiei de partid. vopsesc, să fie ţinute într-o ca tinue înspre binele colectivişti ră, neanternînd întregul birou la partid şi să folosească în mod ore muncă voluntară.
hotărîre, tov. Krisboi Iosif, Ni lor. Numai în acest an s-a dat curajos critica şi autocritica.
colae Ureche, Ioan Popa, secre Entuziasmul şi dragostea cu meră cu mai multă umiditate în folosinţă o magazie de cerea înfăptuirea sarcinilor, lipsă ce P. BĂDILĂ
tari ai comitetului raional, au care comuniştii antrenează ma s-a răsfrînt în activitatea între Aceasta face ca ele să con
sele de oameni ai muncii la rea pînă la folosirea lor în proce le cu o capacitate de 80 va ducă tot mai competent colec corespondent
discutat şi analizat împreună cu lizarea Directivelor celui de-al goane, se va termina al 7-lea gii organizaţii de partid. Aici tivele întreprinderilor şi unită
sul de producţie, măsură ce a grajd care împreună cu cele au fost multe lipsuri în ceea ţilor agricole socialiste pe dru
Dl-lea Congres al P.M.R. do- ce priveşte conducerea învăţă- mul înfăptuirii sarcinilor tra
lalte vor putea adăposti aproa sate de cel de-al lll-lea Congres
pe 600 capete bovine. In cin mîntuiui de partid în anul şco al partidului.
lar 1959-1960. De asemenea, e-
stea zilei de 23 August, s-a
inaugurat căminul cultural, un ducarea şi pregătirea candida
adevărat palat de cultură. In ţilor pentru a fi primiţi în
prezent, se efectuează şi alte rîndul membrilor de partid,
lucrări ee duc la înfrumuse
ţarea comunei, ceea ce dove s-a făcut pînă nu de mult în
deşte o preocupare permanentă mod superficial, iar munca po
litică d,e masă se ducea pe
a comuniştilor pentru bunul
mers al treburilor gospodăreşti. campanii, lacru ce a influenţat
în mod negativ procesul de
Membrii biroului, în frunte cu producţie.
secretarul, lucrează efectiv la
cîmp, Ia construcţii sau în sec- Principiul conducerii colective
presupune promovarea cu per