Page 35 - 1960-09

Nr »776
O dată cu colectiva,
cresc oameni noi
De curînd avi vizitat gos­
podăria agricolă colectivă
„Drumul socialismului“ din
Riu Bărbat, raionul Haţeg.
Am admirai clădirile con­
struite de colectivişti, graj­
dul nou în care pot fi adă­
postite 80 vite mari, maga­
zia pentru cereale, saivanul
şt altele. Am văzut unelte­
le şi vitele. Am văzut încă­
perile sediului gospodăriei
colective, curtea largă şi cu­
rată, livada ce se întinde
pe aproape 20 ha. Am vorbit
cu oamenii: cu preşedintele,
cu brigadierul, cu colectiviş­
tii. Peste tot am întilnit nu­
mai înfăptuiri cu care mem­
brii acestei gospodării pe
bună dreptate se mindresc.
Dar nu despre aceasta vreau
să vorbesc ci despre cei ca­
re muncesc in marea fam i­
lie din Riu Bărbat, despre
colectivişti. Sint oameni noi,
pe care face să-i cunoşti şi
care cresc o dată cu gospo­
dăria colectivă.
...Actualul preşedinte. Va­
ier Duncea, n-are încă 28 de
ani. Dar nu pentru că-i ti-
năr, plin de viaţă, a fost a-
les preşedinte. Are merite.
Pină mai anul trecut, era
un simplu muncitor in bri­
gada de cîmp, dar înţelept
ca un bătrln, şi iute ca ar­
gintul viu. La treabă-i de ne­
întrecut, iar la vorbă şi la
sfat, parcă citeşte din carte.
In vara lui ’59 l-au trimis
să urmeze cursurile unei şcoli
de preşedinţi, care funcţio­
na la Sibiu. N-a reuşit să
termine cursurile pentru că
intre timp se îmbolnăvise.
Dar, atita vreme cit le-a ur­
mat a fost printre primii. A-
cum e preşedinte. Şi-a pro­
pus să facă toate muncile
cu respectarea regulilor a-
grotehnice, să introducă nor­
ma individuală, să lărgească
fermele de animale, să dez­
volte alte ramuri aducătoare
de mari venituri. Colectiviş­
tii îl urmează intrutotul şt
sint siguri că gospodăria lor
va înflori din an în an. Doar
nu degeaba au ei un pre­
şedinte ca Vaier Duncea,'^ ^
Brigadierul Gheorgh'e Stoi­
ca nu a urmat pină acum
vreo şcoală specială. Dar as­
tăzi cunoaşte totul aşa ca la
carte. A învăţat de la pre­
şedinte cum să organizeze
munca, iar contabilul-socoti-
tor, Constantin Bercu, l-a
ajutat să-şi însuşească toate
tainele meseriei de pontator
şi verificator al evidenţei zi-
lelor-muncă. Pină nu de
mult, susţinea că nu e bine
să însămînţezi porumbul pi­
nă ce n-au înflorit salclmii.
Astăzi, el discută cu oame­
nii şi aplică reguli agroteh­
nice înaintate care-i ajută pe
colectiviştii din Riu Bărbat
să obţină producţii m ari:
Directivele celui de-al lll-lea Con­
gres al P-M.R. prevăd încheierea ge­
neralizării învăţămîntului de 7 ani pî-
nă în anii 1962-1963 şi trecerea trep­
tată la învăţămîntul obligatoriu de 8
ani, mărindu-se astfel durata învăţă­
mîntului de cultură generală la 12 ani.
In scopul realizării acestor măreţe o-
biective, se prevede construirea a cir­
ca 15.000 noi săli de clasă.
O însemnată contribuţie pentru
şcolarizarea tuturor copiilor de vîrstă
şcolară şi pentru îmbunătăţirea con­
diţiilor de trai ale oamenilor muncii
o aduce măsura de distribuire în mod
gratuit a manualelor şcolare pentru
toţi elevii claselor I—VII.
Ga urmare a măsurilor luate de
partid şi guvern în ceea ce priveşte
gratuitatea manualelor şcolare pentru
toţi elevii claselor I-VII. începînd cu
acest an şcolar, sint în curs de li­
chidare unele lipsuri ca întîrzierea a-
provizionării elevilor cu multe din ma­
nuale şi rechizite etc.
Pînă în prezent în regiunea noastră
s-au distribuit şcolilor de la oraşe prin vîrstă şcolară.
librării, şi celor săteşti prin coopera­
tive, manuale şcolare în proporţie de
90 la sută. In această privinţă, în
frunte se situează raioanele Petroşani
şi Brad, oraşul Deva, iar rămase în
urmă sint raioanele Sebeş, Haţeg şi
Orăştie.
îmbunătăţirea condiţiilor materiale
ale învăţămîntului în regiunea noas­
tră cît şi o mai bună încadrare a şco­
lilor cu cadre didactice, a făcut ca
în anul şcolar trecut procentul de rea­
lizare a învăţămîntului la clasele l-IV
jn general şi V-VII la oraşe, centre
raionale şi muncitoreşti, să fie de a-
proape sută la sută, iar procentul de
cuprindere a absolvenţilor de clasa a
IV-a în clasa a V-a, să fie de 92 la
şută.
Insuficientă preocupare pentru adu­
cerea Ia şcoală a tuturor copiilor de
vîrstă şcolară au fost în raioanele
peste 1.800 leg. grîu şi mai
mult de 3.500 kg. porumb la
hectar. Nu-s oare toate aces­
tea lucruri minunate ?
Dar clţi alţi oameni nu
s-au înnoit sau nu se înnoiesc
in colectiva din Riu Bărbat ?
Credeţi că bătrînul Gheorghe
Rusu, mai e tot cel de acum
6-7 ani ? Nici pomeneală.
Nici el nu se mai recunoaş­
te. Nu putea să-şi mute o-
mul gîndul de la caii „lui“,
şi pace. Mai in fiecare sea­
ră se ducea pe la grajd şi-l
căşuna pe grăjăar: că nu-s
îngrijiţi cum se cuvine, că
nu-s ţesâlaţi la vreme, că
grăunţele-s aşa, că aşternu-
tu-i prea puţin şi cite şi mai
cile nu-i spunea. Iar cînd
avea nevoie să-şi aducă lem ­
ne din pădure ori să-şi .ducă
griul la moară, numai ce-i
lua, şi dus era. Să se fi pus
ăe-a curmezişul careva că i-o
tăia pe da tă :
— Ce vrei, mă ? Nu-s caii
„mei“ ?
Dar astăzi, chiar el li ia
la rost pe cei care amestecă,
proprietatea gospodăriei cu
cea personală. Nu î-a criti­
cat el in şedinţa colectivei
pe ciţiva care şi-au permis
— e drept că de mult timp
— să folosească boii colec­
tivei fără aprobare ?
Nici cu atitudinea faţă de
muncă n-a mers lesne. Au
fost oameni care nu se prea
dădeau în vînt la treabă.
Pamfil Zoran, bunăoară, n-a
făcut în primul an în. colec­
tivă ăecît vreo 10 zile-mun-
că. Vasile Cîmpeanu, tot cam
aşa. Dar cină au văzut că
aşa nu merge, s-au dat pe
brazdă. Astăzi vin la muncă
şi ei, şi familiile lor. Iar co-
lectiva-i mîndră că din 156
de braţe capabile de muncă,
cite are, peste 130 participă
zi de zi la muncă.
Multe s-ar putea vorbi
despre prefacerile ce au avut
loc in conştiinţa colectiviş­
tilor din Riu Bărbat. Şi ele
au ajutat mult la dezvolta­
rea, la înflorirea continuă a
gospodăriei. Dacă atunci, în
vara lui ’52 cină a luat fiin­
ţă, gospodăria nu cuprindea
decit 53 familii cu 177 hec­
tare teren şi cîteva animale,
acum ea cuprinde întregul
sat şi e tare bogată. Colecti­
viştii au ca proprietate ob­
ştească 84 capete bovine din
care 40 vaci de lapte, 294 oi
şi 52 mieluţe, 47 purcei şi 9
scroafe, un autocamion, nu­
meroase construcţii, un sediu
de toată frumuseţea, iar fon­
dul de bază al gospodăriei a
ajuns la aproape un milion
Erau oare posibile aceste suc­
cese dacă oamenii, care au
crescut o dată cu colectiva,
nu ar fi înţeles că muncesc
pentru ei, pentru binele lor ?
V. PITAN na ; ORĂŞTIE: M um u: O zi
Noul an şcolar ne aşteaptă
cu sarcini sporite
Haţeg şi Brad, unde procentul de cu­
prindere a absolve,nţilor de clasa a
IV-a în -clasa a V-a a fost doar de
82-85 la sută, faţă de 92 la sută
procentul mediu realizat pe întreaga
regiune.
Pentru noul an şcolar procentul de
generalizare a învăţămîntului de 7 ani
va trebui să se realizeze în proporţie
de 95 ia sută pe regiune, existînd po­
sibilităţi ca în raioanele Hunedoara,
Petroşani, Alba, Sebeş şi Orăştie să
se realizeze chiar 99-100 la sulă.
Ţinînd seama de faptul că genera­
lizarea învăţămîntului de 7 ani este
în prezent problema centrală a învă-
fămîntului de cultură generală în pa­
tria noastră, este necesar ca organe­
le. şi organizaţiile de partid şi de stat,
şi în special sfaturile populare comu­
nale, şcolile şi comitetele de părinţi,
să-şi îndrepte toate eforturile în aceas­
ta direcţie, înscriind pe toţi elevii de
Extinderea generalizării învăţămîntu­
lui în regiunea noastră se reflectă şi
în dezvoltarea reţelei de şcoli. Numai
în anul ce urmează vor funcţiona, cu
15 grădiniţe, 5 şcoli de 4 ani, 17 şcoli
de 7 ani, două şcoli medii de zi la
Gălan şi Vulcan, o şcoală serală pe
lingă termocentrala Paroşeni şi două
case de pionieri la Hunedoara şi Lu-
peni, mai multe unităţi şcolare decît
anul trecut. In noul an şcolar vor
funcţiona în regiunea noastră 6 8 6 uni­
tăţi şcolare cu 64.151 de elevi.
In anul şcolar trecut, în unele locuri
îcrmele de ridicare a nivelului prole-
sional al cadrelor didactice s-au
Organizarea cursurilor populare
de limba rusă 1960-1961
Însuşirea ştiinţei şi tehnicii avansa­
te sovietice, precum şi aplicarea meto­
delor înaintate de muncă în între­
prinderile noastre fac ca tot mai mulţi
muncitori, tehnicieni şi ingineri să
înveţe limba rusă, să poată lua astfel
contact nemijlocit cu lucrările sovietice
de specialitate din diferite domenii de
activitate.
Pătrunşi de această necesitate, un
însemnat număr de muncitori, tehni­
cieni, ingineri şi funcţionari au ur­
inat în anul de învăţămînt 1959-1960,
cursurile populare de linjba rusă, or­
ganizate de comisiile A.R.L.U.S, din
cadrul întreprinderilor şi instituţiilor
Preocupare pentru creşterea
şeptelului
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi
ingineri din G.A.S. Sîntămărie-Orlea
se preocupă cu o deosebită grijă de
creşterea şeptelului gospodăriei.
Dacă la linele anului trecut gospo­
dăria avea 120 vaci de lapte, în luna
august a. c., efectivul lor a ajuns la
203. Această realizare s-a obţinut prin
creşterea junincilor din producţie pro­
prie şi prin cumpărarea de noi vaci.
Din fundurile alocate creşterii şepte-
lului s-a reuşit să se cumpere cu 39
------------ — -T -.--= r. - - ----------------- - 8 9 S
sin mosumuLm
îl SEPTEMBRIE 19(10
PROGRAMUL I: 7,15 Polci şi ma­
zurci; 8 ,0 0 Clubul voioşiei; 8,20 Mu­
zică simfonică ; 8,53 Muzică uşoară;
9,30 Teatru la microfon pentru copii:
„Şcoala din Humuleşti", prelucrare şi
dramatizare radiofonică, după cartea
„Amintiri din copilărie“ de Ion Crean­
gă ; 10,18 Muzică uşoară; 11,00 Oa­
meni şi preocupări; 11,40 Concert dis-'
tractiv; 13,10 De toate pentru toţi; 14,30
Muzică uşoară; 15,20 La şezătoare;
16,15 Concert de estradă: 17,00 „Ghi­
tara cîntâ“ — muzică uşoară; 17,30
Muzică simfonică; 19,02 Program pen­
tru iubitorii de romanţe; 2 0 ,0 0 Teatru
la microfon : „Trimis special la Buenos
Aiţeş?;;i*Sl ,?5 Muzică din operete.
PROGRAMUL II: 7,00 Cîntece şi
Z1ÎEMHISBFIE
11 SEPTEMBRIE 1960
DEVA: Lilly; Vagabon­
dul ; ALBA IULIA : Paul
Robeson; Haiducii din Rio
Frio; BRAD : Prima zi de pa­
ce : HAŢEG : Misiune periculoa­
să ; HUNEDOARA : T izo k; Ve­
neţia, luna şi t u ; ILIA : Furtu­
de odihnă: PETROŞANI: N-am
ucis ; în iureşul focului: SEBEŞ :
Intilnire cu Franţa : SIMBRIA :
Casa părintească : I..ONEA : Ea
te iubeşte: TEIUŞ: ultima
noapte pe Titanic ; ZLATNA :
Balada soldatului; APOLDUL
DE SUS : Cîntăreţul mexican.
desfăşurat defectuos. Dc pildă, in în­
treaga regiune, cercurile pedagogice
s-au ţinut de cele mai nriltc ori fără
o temeinică pregătire iar comisiile me­
todice, în majoritatea şcolilor, au dus
o muncă formală, redusă aproape nu­
mai Ia organizarea şi ţinerea unor
interasistenţe.
Succese însemnate s-au obţinut în
şcolile din regiunea noastră privind
introducerea elementelor de politehni-
zare a învăţămîntului; aceasta atît în
ce priveşte condiţiile de desfăşurare a
practicii în ateliere şi în producţie cît
şi în privinţa îmbunătăţirii predării cu­
noştinţelor industriale.
In anul şcolar trecut, s-a lărgit ba­
za materială a politehnizării invăţă-
mîntului cu încă 12 ateliere de lăcă-
tuşerie şi tîmplărie iar unele şcoli
medii ca Simeria, Orăştie, Sebeş şi
Petroşani cu sprijinul întreprinderilor
au reuşit să pună Ia dispoziţia elevilor
maşini la care aceştia să poată în­
văţa conducerea auto.
Şcoala medie din Gugir a fost de­
clarată şcoală experimentală a M.l.C-
în care elevii, după un program spe­
cial, vor fi calificaţi şi în cite o me­
serie.
Mai slab s-a desfăşurat însă preda­
rea cunoştinţelor agricole şi activitatea
practică pe loturile şcolare ale elevi­
lor din mediul sătesc.
In viitor, trebuie acordată o mal
mare atenţie predării cunoştinţelor a-
gricole şi transformării loturilor şcola­
re în mijloace de popularizare a meto­
delor agrotehnice înaintate de muncă.
Analizînd modul în care s-a desfă­
DRUMUL SOCIALISMULUI
lausssmoMcataiiaama^zEss
din cuprinsul regiunii. Marea majo­
ritate a cursanţilor a reuşit să-şi
însuşească limba rusă în mod satis­
făcător avind astfel posibilitatea să
studieze şi să ia cunoştinţă de bogata
ştiinţă sovietică.
Ca şi în anii trecuţi, şi în anul de
învăţămînt 1960-1961 se organizează
cursuri populare de limbă rusă ciclul
I şi II.
Înscrierile la aceste cursuri se fac
la comisiile A.R.L.U.S. din întreprin­
deri şi instituţii, pînă la data de 1
octombrie I960.
GREAVU VIRGIL
corespondent unde să fie expuse mărfurile
de vaci mai mult decit s-a prevăzut în
plan.
In planul de perspectivă s-a prevă­
zut ca numărul vacilor în G.A.S. Sîn-
tămârie-Oriea să crească la 500 ca­
pete, pînă în anul 1965. In acest scop,
s-a hotârit ca să fie cumpărate anul
acesta 150 juninci de rasa ..Pintzgau“.
Primele 20 de juninci de rasa amin­
tita au şi fost cumpărate.
CO RNELIU ARTENIE
corespondent
jocuri populare romîneşti; 8,00 Con­
certul instrumentelor; 8,30 Şcoala şi
viaţa; 9,00 Melodii populare romîneşti;
10,10 „Viaţa nouă a satului“, program
de cîntece şi jocuri populare romîneşti;
11,00 Concert simfonic; 12,45 Muzică
din operetele lui Lehar; 14,30 Cine
ştie cîştigâ; 16,00 Vorbeşte Moscova !;
16,45 Din cîntecele şi dansurile popoa­
relor ; 18,00 Să citim împreună; Ver­
suri ale poeţilor clasici coreeni; 19,00
Pagini alese din muzică uşoară romî-
nească; 19,30 Carnet de reporter: [n
faţa şevaletului; 21,20 Din comoara
folclorului nostru ; 21,45 „Serile la.Mir-
ceşti“ r- montaj literar — muzical
din Urica lui V. Alecsandri; 22,00 Mu­
zică de dans. > [ ŞCOALA TEHNICA DE TO PO G RA FIE
Buletine de ştiri: 7,00; 13,00; 19,30;
22,00; 23,52 (progr. I) 7,50; 14,00;
.20,00; 23,00 (progr. II).
. . . - - • • TT7T-----
m m m .'M m m o im b
P E N T R U 24 O R E
Vremea se îmbunătăţeşte uşor, cu
cerul variabil. Temperatura în uşoară
creştere ziua va fi cuprinsă între 10
şi 26 grade, iar noaptea între 8 şi 12
grade.
PENTRU URMATOARELE
3 ZILE
Vreme frumoasă în prima zi apoi
în curs de răcire.
şurat procesul de învăţămînt, şi ţinînd
seama de rezultatele obţinute, se con­
stată încă o serie de lipsuri faţă de
care va trebui să ţinem cont, să le
lichidăm în viitorul an şcolar.
Astfel, deşi la clasele I-1V s-a ob­
ţinut cel mai mare procent de pro­
movare, lasă încă mult de dorit, la
majoritatea şcolilor, predarea lecţiilor
de gramatică şi caligrafie şi în conse­
cinţă scrisul elevilor. La clasa a IV-a
este evidentă lipsa de suficient exerci­
ţiu de calcul mintal şi rezolvarea de
probleme tip.
O altă lipsă caracteristică a învăţă­
mîntului elementar o constituie subapre­
cierea aplicării principiului intuiţiei, a
folosirii în insuficientă măsură a mate­
rialului didactic. învăţămîntul Ia cla­
sele V-VII în general s-a consolidat în
urma măsurilor de evitare a supra­
încărcării elevilor şi de încadrare a
şcolilor cu elemente calificate. Este în­
să sub nivelul cerinţelor modul de
desfăşurare a învăţămîntului Ia unele
şcoli de 7 ani din mediul sătesc; şcoli
lipsite în cea mai mare parte de ca­
dre didactice calificate, cu o bogată
experienţă, cît şi de laboratoare şi ma­
terial didactic. Aşa este cazul la şco­
lile din : Intregalde, raionul Alba, Bu-
ceş şi Blăjeni, raionul Brad, Ohaba şi
Sulighete, raionul Ilia, Alniaş şi Ac-
tnar, raionul Orăştie, Toleşti şi Pe-
tros raionul Haţeg, Şugag, raionul
Sebeş, Bărbăteni, raionul Petroşani ş,a.
Sub nivelul cerinţelor programelor
şcolare se predă în unele şcoli limba
şi literatura roniină- Aşa se explică
Lucru pe.., jumătate
De mult timp, cetăţenii ora­
şului Orăştie, au dorit să aibă
o piaţă bine organizată unde
să poată găsi din abundenţă tot
felul de produse. Acum prin
grija organelor locale, proble­
ma aprovizionării acestei pieţe
s-a rezolvat. Aproape în fiecare
zi vin aici şi îşi desfac produ­
sele majoritatea gospodăriilor
agricole colective precum şi or­
ganizaţiile comerciale din raion.
Cetăţenii însă nu sint mulţu­
miţi de felul cum se face des­
facerea acestora. Majoritatea
produselor sint aşezate pe jos,
în mod neigienic. E drept că
problema instalării unor mese
s-a discutat în nenumărate
rînduri şi pînă în cele din ur­
mă s-au procurat şi transpor­
tat în piaţă toate prefabricate­
le din beton pentru instalarea
a circa 20 de mese. Dar, deşi
au trecut cîteva luni de atunci,
totuşi nu au fost instalate de-
Ş c o a la îşi
a şte a p tă elevi!
Prin grija sfatului popular şi a ca­
drelor didactice, toate localurile de
şcoală din raza comunei Zam au fost
pregătite din timp. La aceste localuri
s-au spoit pereţii atît în interior cît
şi în exterior, s-au reparat duşumelele,
s-au curăţat geamurile etc. De aseme­
nea, cil mult timp înainte s-au procu­
rat şi 100 m.c. de lemne necesare în­
călzirii claselor pe tot timpul Iernii.
Spiritul gospodăresc al sfatului popu­
lar şi al cadrelor didactice din aceas­
tă comună şi-a spus cuvînţul şi în
ceea ce priveşte pregătirea infernalu­
lui. Astfel, cei 100 de elevi care vor
beneficia în acest an de internat vor
avea la dispoziţie lenjerie curată, şi
tirană consistentă. Tot in vederea des­
chiderii noului an şcolar s-au adus deja
Ia şcolile din raza comunei, manuale
şcolare pentru clasele I—VII, care vor
fi distribuite in mod gratuit.
SEffiBl
Retezatul Hafeg —-
A, 5. Corvinui
Hunedoara 3 -0 (1-0)
Joi, s-a disputat Ia Haţeg me­
ciul restanţă din prima etapă a
campionatului regional de fot­
bal, Retezatul Haţeg — A. S.
Corvinui Hunedoara. Echipa
gazdă a desfăşurat un joc bun
în care a dominat majoritatea
timpului. Deşi au avut nume­
roase ocazii de gol, gazdele le-
au ratat.
Au înscris iordan (min. 19 şi
64), Malac (min. 51).
A arbitrat corect, I. Sîrbu
(Petroşani).
N. SB U C H E A
corespondent
faptul că la toaie examenele elevii
au dovedit că nu cunosc suficient or­
tografia, iar în exprimarea orală folo­
sesc. un vocabular sărac.
Este necesar ca în anul şcolar ur­
mător, să se reia cu mult simţ de
răspundere problema îmbunătăţirii ex­
primării orale şi scrise a elevilor.
Pentru a veni în sprijinul conduce­
rii şcolilor şi a cadrelor didactice în
vederea lichidării lipsurilor existente, se
recomandă secţiilor de învăţămînt şi
cultură să intensifice controlul, în spe­
cial în sistem brigadă, în aşa fel in­
cit în decursul unui an să fie cu­
prinse toate şcolile de pe raza tiefcârui
raion. In felul acesta îndrumarea va
fi mai completă şi mai competentă.
In prezent trebuie acordată toată a-
tenţia pregătirii şi desfăşurării consfă­
tuirilor cadrelor didactice ce vor anali­
za rezultatele obţinute în anul şcolar
expirat şi vor stabili sarcinile concrete
ce revin cadrelor didactice în lumina
Directivelor celui de-al lll-lea Congres
al P.A1.R., în aşa fel îneît consfătuirile
să constituie un adevărat schimb de
experienţă şi prilej de mobilizare a ca­
drelor în activitatea la clasă şi în a-
fară de clasă.
Pe baza rezultatelor frumoase, obţi­
nute in anul şcolar trecut, şi a pre­
gătirilor ce se efectuează, pentru des­
chiderea noului an şcolar, se aprecia­
ză că există toate condiţiile ca Învăţă­
torii şi profesorii să muncească şi mai
bine. Lîchidînd lipsurile ce au existat
anul trecut, depunînd întreaga capaci­
tate creatoare pentru traducerea in via­
ţă a sarcinilor pe care partidul şi gu­
vernul le-a pus în faţa lor, cadrele
didactice vor aduce o mare contribuţie
la cauza măreaţă a poporului nostru —
desăvîrşlrea operei de construire a so­
cialismului in patria noastră.
II.IE A V R A M
inspector-metodist
Secţia de învăţămînt şi cultură
a Sfatului popular regional
Pa,». 3
!^aRţ^f^ fmTn.ata^gjg)[?MTSTIBglSÎgS^J^^
cit cîteva mese şi acelea in niţi aici la odihnă şi tratament,
mod provizoriu. Restul meselor
au căutat să o ajute arătîndu-i
din prefabricate continuă. să
lipsurile, Doctoriţa insă a res­
stea şi acum aruncate la voia pins în mod categoric critica a-
intîmplării prin întreaga piaţă.
dusă.
Acum in sezonul de toamnă Acum, doctoriţa Ecaterina
această piaţă va cunoaşte o Ican erezîndu-se atotputernică
abundenţă şi mai mare de m ăr­
in staţiune, a început să brus­
furi. De aceea, sfatul popular cheze şi să insulte pe salariaţii
orăşenesc trebuie să ia măsuri
staţiunii olt şi pe oamenii mun­
urgente pentru ca mesele de be­
cii veniţi la odihnă şi tra ­
ton din piaţa oraşului să fie tament. Este un lucru grav la
instalate în timpul cel mai
înlăturarea căruia este chema­
scurt. tă să vegheze şi secţia sănătate
a sfatului popular raional Ilia.
C e rta tă cu critica
C în d o ca u ţi n-o găseşti
La casa de odihnă şi tra ta ­
ment din Brănişca, raionul I- Sora de caritate Sanda Tudo-
lia, a fost încadrată şi doctori­ ran de la dispensarul medical
ţa Ecaterina loan. Este o to­ din satul Subcetate, raionul Ha­
varăşă cu multă experienţă în
muncă, lucru necesar pentru ţeg, nu poate fi găsită la ser­
tratarea oamenilor muncii ve­ viciu niciodată. Preocupările ei
niţi în această staţiune pentru sint altele : să meargă prin
odihnă şi tratam ent. vecini cu lucrul de mină, să
ducă discuţii interminabile asu­
Numai că această experienţă pra unor probleme lipsite de
bogată nu este folosită în mo­
dul cel mai just. Crezindu-se o importantă etc. In acest timp,
persoană marcantă. doctoriţa locuitorii din Subcetate sint ne­
Ecaterina loan nu admite nimă­ voiţi să aştepte ore in şir in
nui să o critice. In nenumăra­
te rînduri ea lipseşte de la pro­ faţa dispensarului pentru a
gram în mod nejustificat, nu primi diferite medicamente. Da­
respectă orele de consultaţii, nu
că i se atrage atenţia asupra a-
supraveghează modul de pregă­
cestui luc.ru, sora Sanda Tudo-
tire al hranei etc. Pentru toa­
ran are şi atitudine necuviin­
te acestea, colectivul staţiunii,
cît şi unii oameni ai muncii ve- cioasă faţă de cetăţeni.
Secţia sănătate a sfatului
popular raional Haţeg trebuie
să ia măsuri pentru ca pe vii­
tor asemenea lucruri să nu se
mai întîmple. . Uj
B u letin ele cu p articip aţie la P R O N O S P O R T vă a sigu ră
mari avantaje.
F o lo sin d a s e m e n e a buletine, în fiecare să p tă n iîn ă , ş a n s e le
c iv s . d e p r e m i e r e c r e s c c o n s i d e: r a b i ! .
A zi, ultim a zi pentru comip lectarea buletinelor PRONO-
S P O R T la con cu rsu l din această să p tă m în ă .
SECŢIA 5 DRUMURI Şl PODURI
DEVA
O FER Ă ÎN T R E P R IN D E R II OR SI O R G A N IZ A Ţ II! OR S O ­
C IA L IS T E , D IF E R IT E /M ATERIALE G O S P O D Ă R E Ş T I, P IE S E
< A U T O Şl U T I L A J E D E D R U M U R I — D I N S T O C E X C E D E N ­
T A R — CU PLATA PRIN V IRA M ENT.
< DORITORII SE VOR A D R E S A LA S E D IU L SE C Ţ IE I
' Î N D E V A , STR. H O R E A nr. 2.
fw v w *
r~'l 1/—>/¦—»;—>/— —1/—1/—11—i
Centrul şcolar agricol Galaţi 1
Str. D o b ro g ea n u G herea nr. 27 )
ANUNŢA )
C oncursul de adm itere pentru anul şcolar 1960/1961 Ia'J
)
l urm ătoarele şcoli :
)
)
r ŞCOALA TEH NICA DE ÎM BUNĂTĂŢIRI FUN CIAR E
l CONDIŢII DE A DM ÎT E RE
r S e prim esc ab solven ţi ai şcolilor m edii, cu exam en de m a -J
l tu ritate, în v îr stă d e 17— 25 an i. J
}¦ Exam enul de adm itere se va tine între 25-30 septem brie)
r a -c- şi co n stă din u rm ă to a rele probe: )
r — M a tem a tică : scris şi oral
— Fizică : oral
în s c r ie r ile s e ia c p în ă la d a ta de 24 se p t. a.c. >
C andidaţii vor depune urm ătoarele a cte:
— C ertificatul de naştere
— D iplom a de m aturitate
— Certificat de săn ătate
C ertificat de stare m aterială.
Ş coa,a are căm in şi c a n tin ă ; se acordă bursă de stat de^
r , ei ,u n a r > e ie vi!or care în d e p lin e sc co n d iţiile le g a le, p lu s )
L bursa de m erit. 'J
7 in form aţii se d au la sed iu l C E N T R U L U I ŞCOLAR '
)
1^—fA'—G'’—RfI'—Cf O L — ,G A L A Ţ I — t e l e f o n 1161 sau 1427,
,—i !—i \—! ^—i , r ,__ţ ,_f __, (_, ,__,
Contractaţi cu organele D.C.A.
creşterea viermilor de mătase,
care vă aduce venituri impor­ ' vrv.
tante, ce se obţin în condiţii
foarte uşoare. Contribuiţi tot NOU"
odată la asigurarea sectoru­
lui industrial cu materia /
primă necesară producerii /.
bunurilor de larg consum / | l
din mătase naturală.
Cetăţeni !
îngrijiţi şi stimulaţi
plantarea şi creşterea
puieţilor de dud, care
constituie baza fu­
rajeră necesară
creşterii viermilor
de mătase.
C O O P E R A T I V A „DRUM
H U N E D O ARA
sediul central str. Popa Şapcă 9.
Execută mentru deservirea populaţiei:
% C o n fe c ţii de cro ito rie, după com andă, penrn*
femei, bărbaţi şi c o p ii;
^ incă/făminie comenzi şi r e p a r a fiu n i;
Luerărî de s p ă lă to rie ;
@ R e p a ra ţii şi instalaţii e le c t r ic e ;
if| Zugrăveli şi vopsitorie;
Lucrări de arta fo to g r a fic ă ;
% Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură.