Page 37 - 1960-09
P. 37
-ŢT-g-qTOTTTr-o-
jne^uwi'ii-öava \
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA! DECHET
cu privire Ha cttmsStre» memoriei preşedintelui
mulsocialismului Republicii Democrate Germane, Wllhelm Pleck
Pentru cinstirea memoriei preşedintelui Republicii Democrate Ger
mane, Wilhelm Pieck,
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romîne,
decretează:
Art. unic. Se atribuie uzinelor metalurgice „Progresul“ Brăila, de
numirea de Uzinele „Wilhelm Pieck“ •
A n u í XII N r. 1111 4 pagini 20 bani preşedintele Prezidiului secretarul Prezidiului
Marii Adunări Naţionale, Marii Adunări Naţionale,
ION GţîEGRGHE MAURER
GHEORGHE STOICA
Bucureşti, 8 septembrie 1960.
D u m in ică 11 se p te m b r ie 1980
Bagffigfliagfflsmggggg
în m em oria încercatului cogidwcăior ai poporului germ an
M ITINGUL DE D O LIU DIN BU CU REŞTI FUNERALIILE
LUI WILHELM P lE O %
Sîmbătă la amiază, în Sala Pa exprime sentimentele de adîncă du Emil Bodnăraş, Alexandru Dră- Tovarăşul Chivu Stoica, membtiu
latului R.P. Romîne, a avut loc un rere ale poporului romîn şi solida ghici, general de armată Leontin
mare miting de doliu al oamenilor ritatea cu oamenii muncii din R.D. Sălăjan, Janos Fazekaş, Wilhelm al Biroului Politic al C.C. al
muncii consacrat memoriei tovară Germană. Bick, ambasadorul R.D. Germane la
şului Wilhelm Pieck, preşedintele Bucureşti, Gheorghe Stoica, Avram P.M.R., preşedintele Consiliului de BERLIN 10 (Agerpres). chide prin intonarea imnului Re
Republicii Democrate Germane, Au luat parte membri ai Comi Bunaciu, membri ai C.C. al P.M.R., La 10 septembrie populaţia Re publicii Democrate Germane. Ră
membru al Biroului Politic al Par tetului Centra! al Partidului Mun conducători ai unor instituţii de Miniştri al R.P. Romîne, a evocat publicii Democrate Germane a con sună salve de artilerie.
tidului Socialist Unit din Germa citoresc Romîn, miniştri, membri stat şi obşteşti, muncitori fruntaşi, dus pe ultimul său drum pe ma
nia, eminent militant al mişcării ai Prezidiului Marii Adunări Na oameni de artă, ştiinţă şi cultură. apoi figura lui Wilhelm Pieck, o- rele fiu a] poporului german, Wil la cuvîntul Walter Ulbricht
muncitoreşti internaţionale, luptă ţionale, deputaţi, conducători ai helm Pieck. De dimineaţă, prin prim-secretar al G.G. al P.S.U.G,
tor înflăcărat pentru triumful măre instituţiilor centrale şi organizaţii Mitingul de doliu a fost deschis mul care a întruchipat un minunat faţa sicriului lui Wilhelm Pieck au El spune că întreaga, sa viaţă Wil
ţelor idei ale marxism-leninismuluî, lor obşteşti, oameni de ştiinţă, artă de tov. Florian Dănălache, membru trecut mii de oameni pentru a-şi helm Pieck şi-a dedicat-o partidului
al C.C. al P.M.R., prim-secretar al exemplu de slujire plină de abne lua rămas bun de ia eminentul ac clasei muncitoare, mişcării munci
pentru pace şi făurirea unei Germa şi cultură, activişti de partid şi de Comitetului orăşenesc Bucureşti al tivist al mişcării muncitoreşti ger toreşti germane şi internaţionale,
nii unite şi democrate. stat. P.M.R. gaţie a cauzei păcii şi socialismu mane şi internaţionale. Republicii Democrate Germane şl
întregii naţiuni germane.
Mii de muncitori şi intelectuali, Au fost prezenţi membrii Amba Participanţii la mitingul de do lui. In jurul orei 14,00 în Sala Con
reprezentanţi ai oamenilor muncii sadei R.D. Germane la Bucureşti, liu au păstrat un moment de recu greselor din clădirea C.C. al Wilhelm Pieck a avut fericirea
din întreprinderile şi instituţiile şefii unor misiuni diplomatice şi legere în memoria eminentului con La miting au mai luat cuvîntul P.S.U.G. au venit membri ai C.C: să vadă triumful cauzei căreia el
bucureştene au venit să aducă un alţi membri ai corpului diplomatic. ducător al poporului german, tova al Partidului Socialist Unit din şi-a consacrat întreaga sa viaţă,
ultim omagiu lui Wilhelm Pieck, să răşul Wilhelm Pieck. tovarăşii Alexandrina Drăghici, Germania şi ai guvernului R. D. cauza transformării clasei munci
In prezidiu au luat loc tovarăşii: Germane, deputaţi ai Camerei toare în forţa conducătoare a so
Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, muncitoare fruntaşă ia întreprin Populare, membri ai Prezidiului cietăţii şi a construirii socialismu
Consiliului Naţional al Frontului lui. Wilhelm Pieck şi-a consacrat
derea industria Bumbacului, prof, Naţional al Germaniei Democrate, ¦în întregime viaţa sarcinii măreţe
membri ai C.C. ai Partidului Co a eliberării clasei muncitoare şi a
univ. Gheorghe Mihoc, membru co munist din Germania, conducători poporului de sub dominaţia impe
ai partidelor democratice şi orga rialistă.
respondent al Academiei R.P. Ro nizaţiilor de masă din R.D. Ger
mană, delegaţii ale întreprinderilor Dacă astăzi, a s-pus Walfer Ulb
mîne, prorectorul Universităţii „C. populare şi cooperativelor agricole richt, datorită succeselor uriaşe ale
de producţie care poartă numele lui construcţiei desfăşurate a comunis
I. Parhon“, şi mecanicul de loco Wilhelm Pieck, reprezentanţi ai mului în Uniunea Sovietică şi da
Armatei Populare Naţionale. torită creşterii forţelor sistemului
motivă Ştefan Lungu, Erou al Mun mondial socialist, putem spune pe
Pe postament era aşezat sicriul
cii Socialiste. (Agerpres). ou corpul lui Wilhelm Pieck aco drept cuvînt că războiul nu mai
perit cu drapelul de stat al Re
Cuvîntarea tovarăşului CHIVU STOICA publicii Democrate Germane şi ou este o inevitabilitate, pentru a-
un steag roşu. Din garda de o-
Tovarăşi, miann, neuitatul conducător al Poporul romîn, împreună cu în cident, pentru a accelera reinar- noare fac parte generali ai Armatei ceasta un mare merit îi revine lui
marea revanşarzilor vest-germani.
Ne-am întrunit în acest miting proletariatului german, Wilhelm treaga omenire progresistă, a sa Populare Naţionale a R.D.G. Wilhelm Pieck, unui din fiii po pîi;!
de dbliu pentru a cinsti memoria Pieck a militat cu neobosită con lutat proclamarea la 1 octombrie Recentul „memorandum“ al co m
marelui fiu al poporului german, secvenţă pentru călirea tînărului 1949 a Republicii Democrate Ger mandamentului armatei vest-ger In sală îşi fac apariţia condu porului nostru.
.Wilhelm Pieck, preşedintele Repu mane, eveniment de cea mai mare mane, aprobat de guvernul fede 11
blicii Democrate Germane, mem Partid Comunist din Germania pe însemnătate în istoria poporului ral, este deosebit de concludent cătorii Republicii Democrate Ger întregul popor german, şi în pri
bru al Biroului Politic al Comite baza învăţăturii marxist-leniniste german. Alegerea Iui Wilhelm în ce priveşte caracterul agresiv imfiSa
tului Central al Partidului Socia Pieck ca preşedinte ai Republicii al forţelor revanşarde din Ger mane, membrii delegaţiilor străine mul rînd tineretul se pot convinge wys;u:
list Unit din Germania. Vestea în şi a tezaurului de experienţă re Democrate Germane a constituit mania occidentală. Kg
cetării din viaţă a tovarăşului voluţionară a Partidului Comunist o binemeritată cinstire a însem care au sosit pentru a participa la din exemplul întregii vieţi a lui IS
Wilhelm Pieck, revoluţionar cres Bolşevic. natei sale contribuţii la crearea Republica Populară Rom'înă este
cut la şcoaia leninismului, exem primului stat al muncitorilor şi pe deplin solidară cu lupta Repu funeraliile lui Wilhelm Pieck. Wilhelm Pieck că trecerea de la ca i
plu de slujire a cauzei socialis Instaurarea sălbaticei dictaturi ţăranilor pe pămîntul Germaniei. blicii Democrate Germane, a for
mului şi păcii, a îndurerat pro naziste, de către monopolurile ţelor patriotice ale întregului po Ceremonia funebră consacrată pitalism la socialism necesită exis
fund poporul nostru. Alături de germane, cu sprijinul reacţiunii Strlns legat de popor, modest, por german pentru făurirea unei
poporul german, de întreaga miş internaţionale, n-a putut zdrobi plin de solicitudine şi atenţie fa Germanii unite, paşnice şi demo memoriei lui Wilhelm Pieck se des tenţa unui partid marxist-leninist
care muncitorească internaţiona Partidul Comunist din Germania ţă de nevoile oamenilor muncii, cratice, pentru lichidarea primej
lă, poporul romîn resimte din a- care şi-a continuat lupta din a- ferm şi principial în rezolvarea diei pe care o constituie pentru disciplinat, bine organizat.
dîncul inimii pierderea prilejuită dîncă ilegalitate. In timp ce zeci tuturor problemelor, Wilhelm
de moartea tovarăşului Wilhelm de mii de comunişti şi antifascişti pacea lumii reînvierea militaris (continuare in pag. 3-a)
au fost ucişi, aruncaţi în închisori Pieck s-a bucurat de respectul şi mului revanşard în Republica Fe
Pieck. şi lagăre, Partidul — infruntînd dragostea caldă a celor mai largi derală Germană. Aşa cum a sub Mitinguri de doliu ale oamenilor
ou eroism teroarea sîngeroasă — mase ale poporului german. El liniat tovarăşul Gheorghe Gheor-
Intruchipînd cele mai nobile a chemat masele la luptă pentru şi-a dedicat întreaga energie con ghiu-Dej în raportul prezentat re muncii din regiunea noastră
trăsături ale proletariatului re crearea frontului unic proletar şi solidării şi dezvoltării Republicii cent la sesiunea Marii Adunări
voluţionar, Wilhelm Pieck şi-a a frontului popular antifascist. In Democrate Germane ca stat cu Naţionale : „Ţara noastră sprijină La Hunedoara
consacrat şase decenii şi jum ăta urma arestării lui Ernst Thäl adevărat democrat şi iubitor de cu hotărîre poziţia justă a Uniu
te din viaţă luptei pentru cauza pace, operei de construire a socia nii Sovietice şi a Republicii Demo Pentru oamenii muncii din ora de poporul german in aceste clipe
clasei muncitoare, pentru victoria mann, Wilhelm Pieck a fost ales lismului, luptei pentru viitorul crate Germane, care se declară şul Hunedoara, ca şi pentru în grele şi îl asigurăm că vom lupta
socialismului şi a păcii. preşedinte al Comitetului Central luminos al poporului german. tregul popor român, Wilhelm Pieck cu eforturi sporite pentru con
al partidului. Din Berlin el a con pentru încheierea Tratatului de este o pildă, vie de devotament şi struirea socialismului in patria
Născut la 3 ianuarie 1876, într-o dus mişcarea de rezistenţă anti Sub conducerea Partidului Socia pace cu Germania, pentru norma abnegaţie faţă de învăţătura mar- noastră şi victoria lui in lumea
familie de muncitori din Guben, fascistă, iar mai tîrziu, nevoit să list Unit din Germania, oamenii lizarea situaţiei din Berlinul oc xist-leninistă, faţă de triumful întreagă.
oraş ou vechi tradiţii de luptă emigreze, a continuat să conducă muncii luptă cu avînt pentru rea cidental, ea o cale sigură spre li cauzei socialismului şi a păcii în
muncitorească, el însuşi muncitor mişcarea revoluţionară şi antifas lizarea planului septenal, a cărui chidarea rămăşiţelor războiului şi lume. El a fost unul din conducă Toţi cei care au luat cuvîntul la
tâmplar, Wilhelm Pieck a intrat cistă. îndeplinire pînă în 1965 va duce întărirea securităţii în Europa“. torii de frunte ai Partidului Co miting, printre care laminatorul
la victoria socialismului în Repu munist din Germania, luptător ne Nicolae Vlaicu, instalatorul con
de la 19 ani în rîndurile Partidu Studiind din tinereţe operele însufleţiţi de convingerea că în înfricat împotriva dominaţiei hi structor Gheorghe Bocan n, au
lui social-democrat. încă din pri marilor întemeietori ai comunis blica Democrată Germană. actualele condiţii internaţionale, tleriste. arătat că siderurgiştii şi con
mii ani ai activităţii sale revolu mului ştiinţific, Marx şi Engels, cînd raportul de forţe este în fa structorii din Hunedoara îm părtă
ţionare, el s-a situat cu hotărîre cunoscîndu-i pe Lenin ale cărui Republica Democrată Germană voarea socialismului şi păcii, răz Oţelarii, furnaliştii, laminatorii, şesc întrutotu) durerea poporului
de partea aripii de stingă a so- idei nemuritoare şi le-a însuşit cu este factorul hotărîtor în lupta boaiele pot fi înlăturate din viata german, că vor munci cu eforturi
cial-democraţiei germane, con pasiune, Wilhelm’ Pieck a luptat întregului popor german pentru constructorii şi toţi oamenii mun sporite pentru a face ea pacea şi
de-a lungul întregii sale vieţi cu înfăptuirea ţelului său naţional — societăţii, Republica Populară Ro socialismul, cauza pentru care a
dusă de Karl Liebknecht, Roza neabătută fermitate pentru apă unificarea Germaniei pe baze de mână şi Republica Democrată cii întruniţi la mitingul de doliu luptat Wilhelm Pieck, să triumfe.
Luxemburg, Franz Mehring, Clara rarea purităţii învăţăturii mar mocratice şi paşnice. „Fiind pri Germană, împreună cu celelalte
xist-leniniste. Militant eminent al mul stat iubitor de pace din is ţări ale lagărului socialist, militea ce a avut loc ieri dupâ-amiază la Atât pe feţele vorbitorilor, cît şl
Zetkin, luptînd cu abnegaţie îm mişcării muncitoreşti internaţio toria naţiunii germane — scria pe cele ale ascultătorilor, se citea
potriva forţelor întunecate ale nale, Wilhelm Pieck a jucat un Wilhelm Pieck în 1953 — Ea pă ză neobosit pentru realizarea pla Combinatul siderurgic hunedorean, în acelaşi timp durere şi hotă
imperialismului şi militarismului rol important în conducerea In şeşte în rîndurile marelui lagăr al nului realist de dezarmare gene au ascultat cu adîncă durere cu
german, împotriva politicii tră d ă ternaţionalei Comuniste, ca secre păcii, democraţiei şi socialismului. rală şi totală propus de guvernul vintele tov. ing. Gheorghe Rădh- rîre. Privirile lor spuneau p a rc ă :
toare a conducerii de dreapta a In ciuda tuturor maşinaţiunilor sovietic, pentru triumful princi lescu, care a evocat figura aces
Partidului Social-democrat care tar şi membru al Comitetului E- piilor coexistenţei paşnice. tui eminent om politic şi de stat. Wilhelm Pieck n-a murit 1 Wil
împingea partidul în mocirla o- xecutiv; el a fost de asemenea imperialiste, ea îşi va îndeplini
pcrtunismului şi şovinismului. preşedinte de onoare al Ajutoru misiunea sa istorică şi va croi po Wilhelm Pieck a îmbinat, în în — Noi furnaliştii secţiei a Il-a helm Pieck trăieşte, şi va trăi in
lui Roşu Internaţional. Oamenii porului german calea spre o Ger treaga sa activitate, patriotismul — a spus prim-furnalistu! Ale
Credincios intereselor vitale ale muncii de pretutindeni l-au apre manie unită, democratică şi iu fierbinte faţă de ţara sa cu in xandru Comsa — sîntem alături inimile şi glndurile n o astre!
poporului german şi steagului in ciat pe tovarăşul Pieck ca pe un
ternaţionalismului, Wilhelm Pieck luptător neobosit pentru întărirea bitoare de pace“. ternaţionalismul proletar. Aceas La Lapeni
s-a num ărat printre acei puţini unităţii şi coeziunii mişcării co ta s-a manifestat cu putere şi în
reprezentanţi ai mişcării muncito muniste şi muncitoreşti mondiale. Luptător neobosit pentru ferici munca pe care a desfăşurat-o Muncitorii, tehnicienii, inginerii fletul tuturor oamenilor muncii din
rea oamenilor muncii din patria pentru dezvoltarea prieteniei din şi funcţionarii celei mai mari mine patria noastră, vestea încetării din
reşti oare au luptat împotriva Victoria istorică a Uniunii So sa şi de pretutindeni, Wilhelm tre Republica Democrată Germa din ţara noastră, mina Lupeni, viaţă a tovarăşului Wilhelm Pieck,
creditelor militare şi a pregătiri vietice asupra fascismului în cel nă, Uniunea Sovietică şi celelalte s-au adunat ieri în incinta exploa a stîrnit multă durere — a spus
lor de război ale guvernului lui de-al doilea război mondial a dat Pieck a fost profund ataşat cau ţări socialiste, printre care şi Re tării în cadrul unui miting de do cu emoţie în glas tov. Aurelia Ian-
Wilhelm al II-lea’. Infruntînd cu posibilitate forţelor democratice zei măreţe a apărării păcii în publica Populară Romînă, pentru liu în memoria tovarăşului Wil cu de la Filatura Lupeni.
dîrzenie crunta prigoană dezlăn antifasciste din Germania răsă lume. Republica Democrată Ger întărirea continuă a unităţii de helm Pieck.
ţuită împotriva luptătorilor revo riteană, în frunte cu clasa munci mană duce o politică externă le nezdruncinat a ţărilor lagărului — Cinstim memoria aceluia care
luţionari, Wilhelm Pieck a orga toare, să pornească cu avînt la ninistă, militînd ou consecvenţă socialist. Steaguri îndoliate se aliniază a fost un luptător neobosit pentru
nizat Ia 28 mai 1915 prima de lupta pentru o Germanie nouă, pentru destinderea încordării in lingă portretul cernit al tovarăşu cauza păcii şi socialismului, mun
monstraţie pentru pace în faţa democrată. Lui Wilhelm Pieck, în ternaţionale, pentru înţelegere şi Tovarăşi, lui Wilhelm Pieck. Intr-acolo se în cind cu eforturi sporite pentru în
Reichstagului din Berlin. tors în patrie după 12 ani de e- colaborare între state pe baza dreaptă privirile a peste 3.500 de florirea patriei noastre dragi, pen
migraţie, i-a revenit meritul de a principiilor coexistenţei paşnice, Pentru cinstirea memoriei tova oameni, mineri şi alţi muncitori, ve tru desăvîrşirea construcţiei socia
Victoria Marii Revoluţii Socia niţi din toate întreprinderile şi in liste — a spus tov. Petru Sălcea-
liste din Octombrie, deschizătoa fi adus un aport hotărîtor la pentru rezolvarea pe calea tra ta răşului Wilhelm Pieck, Comitetul stituţiile oraşului Lupeni. In cadrul nu, şeful unei brigăzi de mineri de
re a unei noi ©polci în istoria o- crearea în 1946 a partidului unic al tivelor a problemelor litigioase. Central al Partidului Muncitoresc mitingului, tov. Augustin Zborov- la mina Lupeni.
menirii, a contribuit la creşterea clasei muncitoare germane — Romîn, Consiliul de Miniştri şi ski, secretar al comitetului de par
valului revoluţionar în Germania Partidul Socialist Unit din Ger Cu deosebită vigoare luptă Repu Prezidiul Marii Adunări Naţiona tid de la mina Lupeni, a evocai Despre durerea cu care au aflat
oa şi în întreaga lume. Sub in mania — făurit pe baza princi blica Democrată Germană, îm le a Republicii Populare Romîne figura luminoasă a neuitatului dis de vestea încetării din viaţă a to
fluenţa ideilor leniniste, care au piilor m'arxism-leninismului. Cît preună cu toate forţele patriotice au 'notării să dea uzinelor con părut, Wilhelm Pieck, preşedintele varăşului Wilhelm Pieck, au vor
repurtat o măreaţă victorie în de emoţionante sînt cuvintele ros progresiste ale poporului german, structoare de maşini „Progresul“ Republicii Democrate Germane. bit apoi tov. Ferdinand Ana, dr.
octombrie 1917, Wilhelm Pieck şi tite de Wilhelm Pieck la Congre împotriva reactivizării organiza din Brăila, numele „Wilhelm Mulţimea a ascultat îndurerată cu Gheorghe Rusu, medic emerit şi
alţi conducători ai mişcării mun sul al XlV-lea al Partidului Comu Pieck“. vintele care vorbeau despre omul alţii. Din cuvintele lor s-a desprins
citoreşti germane au întemeiat nist din Germania, ultimul con ţiilor hitleriste în Republica Fe atît de apropiat muncitorilor, lup hotărîrea de a întări şi pe mai de
„Uniunea; Spartakus“, organiza gres înainte de unificare : „Din derală Germană, împotriva poli împărtăşind greaua pierdere parte prietenia dintre poporul ro
toarea puternicelor lupte revolu ocne şi din lagăre de concentrare, ticii nefaste a guvernului Ade- suferită de poporul german, po tător credincios şi devotat idealu mîn şi poporul german în cadrul
ţionare ale proletariatului ger din grupele ilegale care au acti nauer, a cercurilor militariste re porul romîn, împreună ou popoa marelui lagăr al socialismului în
vat în Germania, a răsunat che vanşarde, de remilitarizare a Ger rele celorlalte ţări socialiste şi cu rilor clasei muncitoare. In semn frunte cu Uniunea Sovietică, de a
man. marea înflăcărată spre unitate. maniei occidentale şi înzestrare toţi oamenii progresişti din lume, intensifica lupta pentru pace, cauză
Experienţa mişcării muncitoreşti Aceasta ne-a înaripat în lupta a Bundeswehrului cu arma atomi îşi exprimă din adîneul inimii de omagiu, întreaga asistenţă păs cărei Wilhelm Pieck i-a închinat
noastră pentru unitate. Şi iată, că. In calitate de preşedinte ai sentimentele de profundă solida întreaga viaţă.
germane şi a eroicului proletariat tovarăşi, acest lucru s-a înfăp Republicii, Wilhelm Pieck s-a a- ritate, de caldă şi frăţească prie trează un moment de reculegere.
din Rusia, primul război mondial tuit. Partidul . Socialist Unit din dresat în repetate rînduri între tenie cu poporul german. Sîntem
şi revoluţia din noiembrie 1918 Germania este o realitate politică. gului popor german chemîndu-1 convinşi că relaţiile de prietenie — In sufletul meu ca şi în su
din Germania, au arătat muncito El ia naştere în urletele înfuriate la luptă pentru a zădărnici urm ă şi colaborare rodnică în spiritul
rilor germani că eliberarea de sub rile acestei politici aventuriste ca internaţionalismului proletar între
jugul iunkerilor şi al monopoluri ale bandei de reacţionari, care se re a generat un nou focar de răz Partidul Muncitoresc Romîn şi
lor poate fi realizată numai prin boi în inima Europei şi adânceşte
scindarea Germaniei. Partidul Socialist Unit din Ger
mania, între Republica Populară
crearea unui partid marxist-leni- tem de această unitate. N-au de Poporul romîn, care a avut de Romînă şi Republica Democrată
nist, a unui partid eliberat de re cât să urle şi să se înfurie aceşti îndurat de două ori în decursul Germană se vor dezvolta şi în vii
formism şi şovinism. Wilhelm domni monopolişti, magnaţii capi unei generaţii suferinţele pricinui tor spre binele popoarelor noastre.
talului şi reacţionarii. Ne vom te de cotropirea patriei sale de
Pieck a fost unul dintre întemeie strădui să aibă şi mai multe mo către imperialismul german, ur Vom păstra veşnic în amintire
torii Partidului Comunist din Ger chipul luminos al iubitului nostru
mania ; de la crearea partidului, tive pentru aceasta“. Pe drept cu- măreşte cu toată vigilenţa măsu tovarăş şi prieten, Wilhelm Pieck,
la 30 decembrie 1918. el a făcut, vînt, l-au numit cu dragoste mun rile pe care cercurile militariste
parte neîntrerupt dm conducerea citorii germani pe Wilhelm Pieck de ia Bonn le întreprind, cu spri înflăcărat luptător rrtarxist-leni-
nist pentru cauza păcii şi socia
acestuia. Alături de Ernst Thâi- „părintele unităţii“. jinul cercurilor agresive din Oc- lismului.
