Page 38 - 1960-09

Pag- 2
R a n d a m en te sp©r!te
Ia m im a C l a e l a B 8
In trimestrul I al acestui an între­
prinderea minieră Ghelar nu a reuşit
să-şi realizeze sarcina de creştere a
productivităţii muncii înregistrîndu-se
un randament sub cel planificat.
In şedinţele de la sfirşitul trimestru­ Vasile Bogdan, Aron Munteanu, Aron
lui, principala problemă la ordinea de
zi — cum era şi firesc — a fost a-
naliza muncii în domeniul creşterii
productivităţii. Gomitetul de partid şi
conducerea minei şi-au concentrat a-
tenţia spre descoperirea şi înlătura­ mari, comitetul de partid şi condu­
rea lipsurilor care au dus la neîndepli- cerea minei, au dat o atenţie deosebi­
nirea productivităţii planificate. Aceas­ tă răspîndirii experienţei înaintate.
tă analiză a scos la iveală în primul
rînd că organizarea muncii nu era
făcută temeinic, că erau prea multe
posturi neproductive. Defectuoasă era
şi organizarea transportului în sub­
teran ca şi aprovizionarea echipelor din
abataje cu cele necesare. Se impunea
deci în primul rînd să se treacă la o
mai bună orgamzare a muncii, la1 o
repartizare j^ p o a să a forţelor şi
mijloacelor de producţie, lucru pe care
conducerea minei l-a şi făcut. Planul
de măsuri tehnico-organizatorice în­
tocmit în scopul creşterii randamente­
lor a fost eficace. Acest lucru e dove­
dit de realizările din lunile trimestre­
lor II şi III. De exemplu, în abata­
je, pe trimestrul II s-a înregistrat un
randament cu 0,13 tone pe post mai
mare decît era planificat, iar în sub­
teran cu 0,10 tone post. Pe întreprin­
dere randamentul planificat o fost de­
păşit cu 0,08. De remarcat este
faptul că rămînerea în urmă pe tri­
mestrul I a fost acoperită, iar planul
semestrului a fost nu numai realizat
ci şi depăşit.
Eficacitatea măsurilor luate ca şi
îmbunătăţirea organizării întrecerii so­
cialiste — metoda ce asigură folosirea
cu succes a tuturor căilor de creştere
-------— = = =gFv ——; 11
Succese ie seamă
în întreprinderile forestiere
In majoritatea sectoarelor de exploa­
tare forestieră din regiunea noastră
s-a extins în ultimul timp mecaniza­
rea lucrărilor de exploatare şi sc a-
plică pe o scară tot mai largă me­
todele înaintate de lucru în vederea
sporirii producţiei de iemn de lucru.
Recent, întreprinderile forestiere din
regiune au fost dotate cu 34 ferestraie
mecanice. Pentru mecanizarea lucrări­
lor de scos şi apropiat a materialului,
lemnos din parchete, numărul utilajelor
a fost mărit anul acesta cu încă 20
de funiculare, trolii şi altele. Iri 45
de parchete, unde condiţiile permit,
se aplică cu succes metoda de exploa­
tare a fagului în trunchiuri şi catarge.
La masa lemnoasă exploatată după
această metodă, s-a realizat un indice
de lemn de lucru cu 10 la sută mai
mare decît indicele obţinut în parche-
teleu nde nu se aplică exploatarea în
trunchiuri şi catarge.
Este important şi faptul că un nu­
măr de 43 brigăzi lucrează în a*
cord global. Aceste brigăzi au reali­
zat în ultimul timp o productivitate
mai mare cu 50 la sută decît cele obţinut în primele 7 luni ale anului dor şi alţi muncitori fruntaşi, primiţi şi mulţi alţii.
care nu aplică această metodă.
cAet&fiî
1 t!L(%mm(iilú~§L awihikit d t am aîm l
In anii puterii populare, miş­
carea de .artişti amatori s-a dez­
voltat în Valea. Jiului, ca de alt­
fel în întreaga regiune, într-un
ritm nemaiîntîlnit. In această
mişcare, un ioc de seamă îl ocu­
pă teatrul. In Valea Jiului func­
ţionează în prezent numeroase
formaţii teatrale de amatori pe
lîngă cluburi şi cămine culturale.
In dezvoltarea mişcării tea­
trale dc amatori în Valea Jiu­
lui, un rol important l-a jucat
Teatrul de stat din Petroşani,
care a adus o contribuţie preţi­
oasă în acest domeniu. Nume­
roşi artişti ai teatrului printre
care Al. Jeles, Lucian Temelie,
Adaria Dumitrescu, Jean Tomes-
cu şi alţii, au sprijinit formaţi­
ile amatoare de teatru prin in­
structaje care au avut darul să
clarifice probleme de regie, teh­
nica vorbirii, interpretare şi sce­
nografie. Artişti ai teatrului de
stat au pus în scenă numeroase
spectacole cu artişti amatori, lu­
cru ce a făcut ca raionul Petro­
şani în mai multe concursuri
teatrale regionale desfăşurate
de-a lungul anilor, să se situeze
pe un Ioc de frunte. Activitatea
artiştilor teatrului în privinţa
sprijinirii teatrului amator s-a
extins în toată regiunea. Artiş­
tii amatori din Cugir, Haţeg, Si-
meria, Zlatna, Brad şi din alte
localităţi, au beneficiat în bună
măsură de sprijinul artiştilor
Teatrului de stat din Petroşani.
Preocuparea manifestata de
a productivităţii muncii — se des­
prind şi din realizările obţinute de
majoritatea echipelor. Mai bine apro­
vizionate cu materialele necesare, e-
cbipele conduse de Teodor Bucureştean,
Toma şi altele, şi-au îndeplinit cu
succes angajamentele luate în între­
cerea socialistă, depăşind sarcinile de
plan cu 4-8 la sută.
Pentru a obţine randamente şl mai
De exemplu, înainte, la această mi­
nă, metoda rambleerii în vatră era
folosită de prea puţine echipe. Ince-
pînd cu luna Iulie, această metodă a
fost extinsă peste tot acolo unde lo­
cul de muncă permite şi în special
la orizontul 7 şi la corpul nou. Echi­
pele care au folosit rambleerea în va­
tră, au obţinut un spor de randa­
ment de G-6,5 la sută.
Aceasta desigur, a contribuit la ob­
ţinerea de randamente şi mai mari
în luna iulie, cînd in abataje s-a rea­
lizat cu 0,23 tone pe post, iar în sub­
teran cu 0,32 tone pe post faţă de cît
prevedea planul. Rezultatele obţinute
în luna august arată că şi în această
lună preocuparea conducerii faţă de
creşterea randamentelor a dat rezul­
tate.
Colectivul întreprinderii miniere Ghe­
organizaţiilor de partidlar, deşi a obţinut rezultate bune în
primele opt luni ale anului, în ce pri­
veşte. sporirea productivităţii muncii,
mai are încă posibilităţi. Prin intro- J manifestă o încredere nemărginită în
ducerea pe scară mai largă a tehnicii
miniere noi, prin aplicarea metodelor
de exploatare de mare productivitate, cu dragoste şi convingere nestrămuta­
el va putea ajunge în viitor la ran­ ta linia sa politică ce exprimă năzuin­
damente superioare celor înregistrate
pînă acum, contribuind astfel din
plin Ia înfăptuirea hotărîrii celui de-al dului, întăririi şi lărgirii legăturilor
IÎI-Iea Congres al P.M.R. cu privire
la creşterea producţiei de minereu de
fier. rîndurile sale cresc şi se întăresc an
R. BUDIN
— partid să fie primiţi în rîndui candi­
Extinderea mecanizării, aplicarea cu
rezultate tot mai bune a metodelor
înaintate de lucru, a dus la înre­
gistrarea unor succese importante. De
la începutul anului şi pînă acum,
muncitorii forestieri din regiune au dat
peste plan 29.734 m.c. buşteni şi lemn
de celuloză şi aproape 2.500 m.c.
cherestea. întreprinderile forestiere din din sectorul montaj al 1.G.S.H.', o preo­
Baia de Sriş, Dobra şi Hunedoara,
care au folosit din plin posibilităţile
şi resursele interne, lucrează acum
în contul ultimului trimestru al anu­
lui.
Datorită creşterii procentului de
lemn de lucru şi reducerii consumuri­
lor specifice la prelucrare, pe întrea­
ga direcţie regională a economiei fo­
restiere s-au realizat în primele 7 luni
ale anului economii la preţul de cost
planificat în valoare de 2.949.000 lei.
Trebuie subliniată şi apreciată contri­
buţia colectivului de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri din cadrul întreprin­
derii forestiere Sebeş, care au făcut
ca întreprinderea să. devină rentabi­
lă. Colectivul acestei întreprinderi a
551.000 lei beneficii peste plan.
teatruluimineril&*---ut
teatrul din Petroşani faţă de e-
chipele amatoare şi-a arătat
roadele în marele număr de
spectacole prezentate de aceste
formaţii, în descoperirea unor
talente tinere care datorită spri­
jinului primit au izbutit să rea­
lizeze creaţii de o ţinută ideo­
logică şi artistică corespunză­
toare.
Actorul Alexandru Jeles s-a
dovedit a fi unul dintre cei care
înţelegînd necesitatea dezvoltă­
rii teatrului amator în Valea
Jiului, prin munca sa, a dat
viaţă la numeroase spectacole
izbutite. La succesele formaţiei
de teatru de pe lîngă sindicatul
minier din Aninoasa, la dezvol­
tarea unor tinere talente ca
Gheorghe Negraru, Constantin
Ştefănescu, Lucia Liciu, Con­
stantin Popa, Elena Prada, E-
vanghelina Pintea, a contribuit
în bună măsură şi munca des­
făşurată de Al. Jeles. Lucrînd cu
artiştii amatori pentru punerea
în scenă a spectacolelor cu „Ti­
tanic vals“ de Tudor Muşates-
cu şi „Gaiţele“ de Al. Kiriţescu.
a făcut ca publicul din Aninoa­
sa să îndrăgească tot mai mult
teatrul. De altfel, trebuie amin­
tit că Aninoasa ocupă unul din
iGcurile de frunte în privinţa
mişcării teatrale de amatori.
Brigada artistică de agitaţie dc
aici, ani de-a rîndui a ocupat
primul loc la concursurile regio­
nale, fiind un colectiv amator
DRUMUL SOCIALISMULUI
Şi cartea şi pescuitul, 'sînt ocupaţii odihnitoare pentru co­
pii, în timpul liber.
------ — - ' L ^ = {8 = : :
Cresc rîndurile
Oamenii muncii din ţara noastră
Partidul Muncitoresc Romîn, urmează
ţele şi interesele lor vitale. Ga o ex­
presie a prestigiului crescînd al parti­
sale cu masele, o constituie faptul că
de an. Tot mai mulţi muncitori frun­
taşi, inovatori, cer organizaţiilor de
daţilor.
Rezultate bune în munca de primi­
re în partid au fost obţinute de multe
organizaţii de bază din cele două mari
întreprinderi din oraşul Hunedoara:
G.S.H. şi I.C.S.II.
C u simţ de reispup.dere
Primirea în partid a celor mai buni
muncitori, ingineri şi tehnicieni con­
stituie pentru organizaţia de partid
cupare de seamă. Privind cu simţ de
răspundere munca de primire în par­
tid, organizaţia de bază desfăşoară o
susţinută activitate politică şi organi­
zatorică în rîndui constructorilor. Ga
urmare a muncii depuse, noii membri
şi candidaţi de partid fac. parte din
rîndui celor mai înaintaţi şi conştienţi
muncitori fruntaşi în producţie, mili­
tanţi activi pentru înfăptuirea sarcini­
lor trasate de cel de-al III-lea Con­
gres al partidului. Aşa, de pildă, este
tovarăşul Ioan Gălan, primit în rîndui
membrilor de partid în acest an, şeful
unei brigăzi de lăcătuşi-montori. Ase­
menea lui sînt şi tovarăşii Ioan Vasile,
lăcătuş, Ştefania Iliescu, sudoriţă, Ban- partid, au fost primiţi tovarăşii Mir-
to Francisc, nituitor, Vasile Stoica, su­ cea Tudor, sudor, Gheorghe Dănciules-
recent în rîndurile partidului.
bine închegat, cu bogate resur­
se interpretative. Dragostea faţă
de teatru a publicului respectiv,
se oglindeşte şi cu prilejul tur­
neelor pc care le întreprind di­
feritele teatre în localitate.
Al. Jeles a lucrat cu amatori
din multe localităţi, punînd în
scenă cu ei piese diferite, înce­
pând de la cele clasice, pînă la
cele izvorîte din realităţile zile­
lor noaslre. Printre acestea se
numără „Visul unei nopţi de
iarnă“ de Tudor Muşatescu şi
„Casa de odihnă“, „Bună dimi­
neaţa“, piesă de A, Satrov, rea-
lizale cu echipa amatoare a Ca­
sei de cultură din Haţeg.
„O noapte furtunoasă“ de I. L.
Garagiale, „Nota zero la purta­
re“, de. V. Stocscu şi O. Sava
„Titanic vals“ de Tudor Muşa­
tescu, „Extemporalul" de H.
Sturm, „Ţîrîie brîu“ de T. Mu­
şatescu, „Numai Gulai e de vi­
nă“ de C. Beiu etc., au fost puse
în scenă cu diferite echipe din
Petroşani, printre care se numă­
ră cele ale U.R.U.M., O.C.L..
cadrelor didactice şi elevilor.
O muncă nu mai puţin rod­
nică pe acest tărîm a desfăşurat
şi artista Maria Dumitrescu în
mediul rural. Printr-o muncă
susţinută ea a reuşit să dea jo­
cului amatorilor de la căminele
culturale din Baniţa, Cimpa,
Coroeşti, un stil propriu, să
omogenizeze aceste formaţii. La
~= -------
De asemenea tovarăşii Nicolae Mun­
teanu şi Kalloşi Arpad, lăcătuşi, Begze
Ludovic, nituitor, Marin Soare, lăcătuş
şi alţii, primiţi în rîndui candidaţilor
de partid, sînt lună de lună fruntaşi
în producţie. Numărul celor primiţi ca
membri de partid în acest an de că­
tre organizaţia de bază din sectorul
montaj se ridică la 27, iar cel al can­
didaţilor de partid la 12.
Din rîndui celor mai huni
Şi organizaţia de partid de la sec­
ţia aglomerator din G-S. Hunedoara,
desfăşoară o susţinută muncă politi­
că de a atrage în rîndui membrilor şi
candidaţilor de partid pe cei mai buni
utemişti şi tovarăşi din activul fără
de partid. Participarea acestora la
munca politică de masă, la rezolva­
rea problemelor ce stau în faţa or­
ganizaţiei de partid, încadrarea lor
Ia învăţămîntu! de partid, au contri­
buit la creşterea conştiinţei lor politice cut.
şi ideologice.
O dovadă a acestui fapt o consti­
tuie numeroasele cereri de primire în
rîndui candidaţilor de partid depuse
de biroul organizaţiei de bază. Nu­
mai în perioada acestui an, organiza­
ţia de bază a primit în rîndui mem­
brilor de partid 16 tovarăşi dintre cei
mai buni muncitori, ingineri şi tehni­
cieni, iar în rîndui candidaţilor un nu­
măr de 20 de tovarăşi.
Printre cei primiţi în rîndurile mem­
brilor de partid se numără tovarăşii
Ioan Dinuţă, lăcătuş, şef de echipă,
Tudor Gheorghişor, electrician, şef de
echipă, Garolina Lazăr, mecanic de
bandă, fn rîndui candidaţilor de
cu, lăcătuş, Maria Gismaş, tehniciană
V. FĂNIGA
diferitele concursuri, formaţiile
de teatru ale căminelor instruite
de aceasta, au ocupat locuri bu­
ne. „Soacra cu trei nurori“ de
G. Vasiiescu, jucată de echipa
căminului cultural din Cimpa, a
constituit o adevărată revelaţie.
De asemenea, succesul realizat
de echipa căminului cultural din
comuna Baniţa, cu „Tîrgul ini­
milor“ de Tiberiu Vornicu, nu
poate fi uitat. Şezătoarea mon­
tată la căminul cultural din Co­
roeşti, sau spectacolul de es­
tradă montat la clubul coopera­
tivelor meşteşugăreşti din Pe­
troşani, pe lîngă celelalte munci
legate de sprijinirea formaţiilor
amatoare de teatru, sînt rezul­
tat al activităţii obşteşti desfă­
şurate de Maria Dumitrescu.
Dumitru Căpitanii, secretar li­
terar al teatrului, şi-a înscris
numele printre elementele cele
mai active în instruirea echipe­
lor amatoare de teatru. Compo­
nenţii formaţiei de pe lîngă clu­
bul întreprinderii „Gheorghe
Doja“ din Zlatna ÎI cunosc da­
torită ajutorului primit din par­
tea lui la montarea spectacole­
lor „Doctor în filozofie“ de Bro­
nislav Nuşici, „Gaiţele“ etc. Cei
de la sindicatul sanilar din De­
va, i-au apreciat munca cu pri­
lejul punerii în scenă a specta­
colelor cu „Jocul de-a vacanţa“
de Mihail Sebastian şi „Ultima
etapă“ de Eric Maria Remarque.
întrecerea
pe profesii
—r —r— /—>/--r->/—11
Lupta pentru sporirea pro-
> ducţiei de oţel, reducerea pre-
[ tutui de cost şi creşterea pro-
[ duclivităţii m uncii, constituie
l p e n tru o ţela rii h u n e d o re n i o- 1
C biective de m are im portanţă
t in întrecerea socialistă. Bilan-
1 ţal de sfirşit de lună a scos
Ş în evidenţă hărnicia de care
r dau dovadă m uncitorii, ingi-
{_ n erii şi te h n ic ie n ii d e la sec-
(_ ţia O .S .M . nr. 1 d in C o m b i-
[ natul siderurgic Hunedoara.
t Elaborarea celor 384 tone o-
t ţel M artin peste plan pe luna
g august şi a celor 24 şarje ra-
L pide, reducerea rebutului de la
3,20 la 1,43 la -sută, este ro-
l dul m uncii depuse de echipele
L prim-topitorilor Ion Pinca şi
f Ir — .- ... D*_r..................
De rem arcat este faptul că
L echipa prim -topilorului Ion
[• P in c a a ela b o ra t d e la in ce-
[ putui anului şi pînă în pre-
[ zen t 1.008 ione oţel M artin pes-
t te plan şi 67 şarje rapide, iar
L rebutul l-a red u s Ia 1,77 fa ţă
1- d e 3,20 cit e ste p la n ific a t. D a-
jr to rită a c e stu i fa p t, to v . Io n
r P inca s-a situat pe prim ul loc ^
( în în trecerea pe profesii. D e a- •}
^ sem enea, pe prim ul loc pe ^
L schim buri s-a situat echipa con- 1
f dusă de Traian Birlea, care a ^
^ elaborai 176 to n e o ţel M ar’•> -j
^ Un peste plan şi 12 şarje ra- j
l pide, iar rebutul l-au redus la ^
^ 2,16 la sută.
J uJ lJ lJ uJ u J u J i—t i— r i—îk—j <__r y__r<_t ^ . j , __/«
Prin eforturile întregului colectiv
îmbunătăţirea continuă a ca­
lităţii fontei este una din prin­
cipalele sarcini ale colectivului
secţiei I-a furnale din Combi­
natul siderurgic Hunedoara. Pă­
trunşi de importanţa acestei sar­
cini, furnaliştii au depus interes
în vederea reducerii procentului
de declasate sub cifra admisă.
In consecinţă, au obţinut unele
rezultate frumoase în anul tre­
Iată însă că în prima lună a
anului curent procentul de de­
clasate, în loc să scadă, a atins
cifra de 17,8 la sută, faţă de ad­
mis — 6 la sută. In faţa acestei
situaţii, ziarul a criticat con­
ducerea secţiei, arătînd cauzele
acestei depăşiri şi căile prin ca­
re se poate ajunge la remedie­
rea deficienţelor.
In urma criticii, atît conduce­
rea secţiei cît şi cea a combina­
tului, au trecut la luarea măsu­
rilor menite să lichideze lipsu­
rile existente. Pentru început,
conducerea combinatului a tre­
cut la o aprovizionare ritmică a
secţiei cu materii prime. De a-
semenea, s-a hotărît ca în ca­
zurile cînd minereurile de Ghe­
lar şi Teiiuo nu vor intra în
combinat conform contractelor
încheiate să fie înlocuite cu alte
minereuri ca : aglomerat, Krivoi-
Rog sortat, pentru a se evita
încărcarea în furnale a sideritoi
Cu amatorii clubului U. M. Cu­
gir, D. Găpitanu, a realizat spec­
tacolele „Sosesc diseară“ deTu-
do.r Muşatescu şi „Mielul tur­
bat“ de Aurel Baranga, cu ele­
vii Şcolii medii din Petroşani,
„Extemporalul“, iar cu studen­
ţii Institutului de mine „Căsu­
ţa de la marginea oraşului“ de
Al. Arbuzov şi „Intr-un ceas
bun“ de Viktor Rozov. In cu-
rînd va fi prezentat spectacolul
„Scurtă convorbire“ de M. Le-
vidova, de către echipa de tea­
tru a clubului sindicatului mi­
nier din Petrila, la a cărei pre­
gătire lucrează D. Căpitanii.
Actorul Lucian Temelie a fost
mereu aproape de echipa de tea­
tru a filaturiştilor din Lupeni.
Cu ajutorul său, artiştii amatori
de aici au realizat spectacolul
„George Dandin“ de Moliere şi
„Doamna ministru“ de Bronis-
lav Nuşici. Cu ani în urmă, a-
ceeaşi formaţie a obţinut un real
succes cu piesa „Idolul“ şi „Ion
Anapoda“ de Ci. M. Zamfirescu.
Programele de brigadă artistică
realizate cu ajutorul actorului
Mircea Zabalon de mai multe
formaţii, montarea piesei „Se
împrăştie norii“ de G. Popa şi
Al. Popesou în cadrul clubului
muncitoresc al sindicatelor din
Petroşani, pe lîngă că s-au bu­
curat de succes, ele au eviden­
ţiat mai mulţi tineri talentaţi ca
Mihalea Irimescu, Ioan Adazăre,
Adriana Pechiu-, Ioan Adarinescu,
Doina Marcu şi alţii.
De un succes real la con­
cursul formaţiilor artistice stu­
denţeşti de la Timişoara, care a
avut loc. anul trecut, s-a bucurai
spectacolul cu piesa „Alaşenka“
de Al. Afinoghenov realizat de
N e pregătim pentru
însămînfârile
Noi, colectiviştii "din G. ’A. @. tate în întregime, iar din grîu
„Petofi Şandor“ - Deva, ne-am
j convins ’din practica noastră, că
} respectînd cu stricteţe regulile
] agrotehnice în cultură cereale­
) lor de toamnă, obţinem o recol­
) tă sporită de grîii, secară şi orz.
J Bunăoară, do pe lotul de 70 ha.
însămânţat în toamna trecută
J cu grîu de calitate, selectat, în
.j terenuri bine pregătite şi îngră­
•j şate, producţia medié obţinută
-j la ha. a fost de 2.274 kg. De pe
q cele 12 ha. cu orz, cultivate în
(j condiţii similare, am obţinut în
j medie la ha. 3.234 kg., iar de
1 pe 5 ha. cultivate cu secară
1 s-au obţinut 2.009 kg. în me­
J die la ha. Subliniez şi faptul că
J de pe lotul semincer (12 ha.),
J am obţinut o producţie medie
.. la ha. de 2.800 kg. grîu.
J vestru.
Pentru ca şi în anul viitor să
realizăm producţii sporite de pe
întreaga suprafaţă pe care o
vom cultiva cu grîu, secară şi
orz, în gospodăria noastră se
fac în aceste zile pregătiri in­
tense.
} Sămânţa pentru cele 130 hă.
ţ| ce le vom cultiva cu grîu, 20 ha.
j cu orz, şi 10 ha. cu secară, o
J avem asigurată din loturile se-
T mincere recunoscute. Pentru vi­
-j itorul lot semincer, s-au luat
măsuri de schimbare a griului
~] nostru cu altul, de soiul Ponca.
de o productivitate mult mai
1 mare.
Pînă în prezent, orzul şi se­
cara de sămî'ntă au fost selec-
.|
neprăjite. In acelaşi timp s-a
îmbunătăţit mult aprovizionarea
cu calcar, atît în ce priveşte
cantitatea cît şi calitatea.
Multe declasate au provenit
în prima lună a anului din ne-
respectarea reţetei de încărcare
a furnalelor. Pentru a preveni
repetarea acestei deficienţe, s-a
hotărît ca în fiecare schimb, un
controlor de calitate să urmă­
rească riguros atît calitatea, cît
şi cântărirea materiilor prime,
înainte de a fi introduse în fur­
nale. G atenţie deosebită s-a dat
prăjirii corespunzătoare ă side-
ritei, menţinerii constante a re­
ţetei de încărcare, respectării
procesului tehnologie.
Totodată, în vederea unei mai
mari operativităţi în lichidarea
deranjamentelor, s-a hotărît ca
acestea să fie semnalate atunci
cînd se produc şi nu după 2-3
schimburi, aşa cum se proceda.
Trecerea la desuifurarea fontei
studenţii -artişti ai Institutului
de mine din Petroşani în regia
actorilor teatrului de stat Euge­
nia Nedelcu şi Vladimir Jurăs-
cu. Talentul arătat cu acest pri­
lej de Amalia Popescu, Anton
Saimac şi alţi amatori, a fost
reievat de spectatori.
Actorul Justin Hondoca a
montat cu artiştii amatori din
rîndurile cadrelor didactice din
Lupeni spectacolul „Doctor fără
voie“ de Moliere ; în regia ac­
torului Jean Tomescu s-a reali­
zat spectacolul cu „Partea leu­
lui“ la căminul cultural din co­
muna Pui, raionul Haţeg, ac­
torul Al. Zecu a contribuit la
finisarea spectacolului cu „Doc­
tor în filozofie“ la clubul sin­
dicatului minie-r din Aninoasa,
precum şi la realizarea unor
programe ale brigăzilor artisti­
ce ; alt actor a pus în scenă
spectacolul cu „Pescăriţa de pe
Volga“ de Boris Torohov la
clubul sindicatului minier din
Petrila ; actorul Gristescu Ioan
a scris texte şi a montat pro­
grame ale brigăzilor artistice de
agitaţie din cadrul clubului
muncitoresc al sindicatelor din
Petroşani. De asemenea, reali­
zarea unor spectacole în cadrul
Şcolii populare de artă din Pe­
troşani s-a înfăptuit cu contri­
buţia unor actori şi regizori ai
teatrului de stat „Valea Jiului“.
Din cele arătate rezultă că
teatrul de stat „Valea Jiului“ a
avut un rol activ în îndrumarea
şi dezvoltarea teatrului amator
în Valea Jiului şi chiar în a-
fara ei. Artiştii săi şi-au adus
contribuţia şi pe această cale ia
dezvoltarea gustului artistic al
oamenilor muncii, au contribuit
Nr. 1777
s-au selectat peste 6.000 kg.
Arăturile adînci de vară s-au
terminat la timp, pe toate cele
56 ha. planificate. Acum, cu a-
jutorul tractoarelor din S.M.T.
se îao zi şî noapte arături pen­
tru însămînţări.
Pe măsură ce terenurile se e-
liberează de culturi, arăm în
continuare pentru însămînţări.
In aceste zile am recoltat sfe­
cla de zahăr de pe 10 ha. din
cele 42 cultivate. Pe terenul eli­
berat s-au şi început arăturile
pentru însămînţări. O contribu­
ţie de seamă la recoltarea grab­
nică a sfeclei de zahăr o aduc
colectiviştii din brigada a Tl-a,
condusă de tov. Szebestyen Sil­
In ceea ce priveşte îngrăşă-
mintele, noi ie avem asigurate,
atît cele naturale cît şi cele chi­
mice. Aplicăm acum, mai ales
superfosfaţi, care se încorporea­
ză în sol odată cu arătura pen­
tru însămînţări.
De asemenea, sînt revizuite
cele 'două semănători şi tracto­
rul gospodăriei, cu ajutorul că­
rora vom începe însămîoţările,
peste cel mult două săptămâni.
Pregătindu-ne bine şi din
timp pentru începerea însămîn-
ţărilor, sîntem convinşi că în a-
nuî viitor vom obţine recolte
mari Ia cerealele păioase.
ZSOK LADISLAU
preşedintele G. A. 6 . „Petofi
Şandor« — Deva
în afara furnalului a constituit
un alt element de mare eficaci­
tate în reducerea procentului de
declasate.
La elaborarea unei fonte de
calitate a contribuit în mare
măsură şieforturile corsarilor,
care, cîteva luni (cu aproxima­
ţie pînă în luna mai),aulivrat
cocs de bună calitate.
Toate aceste măsuri au avut
ca rezultat reducerea considera­
bilă a procentului de declasate.
Incepînd încă din februarie, a-
cest procent a scăzut la 1,45
faţă de 6 la sută cît reprezintă
admisul. In martie şi aprilie, a-
cest procent continuă să scadă
ajungînd ia 0,656 şi respectiv
0,684 la sută. In lunile urmă­
toare, deşi se observă o oare­
care creştere, procentul de de­
clasate e sub admis, oscilînd în­
tre 2,38 şi î ,'43 la' sută.
Rezultatele enunţate sînt cît
se poate de bune, dovedind preo­
cuparea întregului colectiv de
îumalişti pentru acest impor­
tant indice de plan. Ele ar pu­
tea fi şi mai bune dacă cocsariî
ar livra’ cocsul conform stasu­
lui, dacă minerii din Teiiuo şi
Ghelar ar colabora mai mult
pentru a trimite zilnic furnalişti-
lor cantitatea de minereuri care
să asigure funcţionarea optimă
a agregatelor.
la relevarea unor talente tine­
re, la creşterea lor artistică.
Aruncînd o privire asupra pie­
selor jucate de echipele de a-
matori, constatăm că repertori­
ile acestora au cuprins piese va­
riate, bogate în conţinut. La a-
legerea lor, fără îndoială, şi-au
adus contribuţia şi actorii tea­
trului din Petroşani. Trebuie a-
ratat că eficienţa muncii desfă­
şurate de formaţiile amatoare de
teatru era mai mare dacă ele ar
fi fost îndrumate să includă în
repertoriile lor piese noi ale dra­
maturgiei noastre (pe acest lu­
cru trebuie pus în primul rînd
accentul), care să oglindească
problemele actuale. Din acest
punct de vedere, ar fi deosebit
de util ca piese cum sînt „O
noapte grea“ şi „Primăvară în
noiembrie“ de Lucia Demetrius,
„Oaspetele din faptul serii“ şi
„Elena“ de Horia Lovinescu,
„Şoimul“ de Mihail Davidoglu,
„Intr-o seară de toamnă“ de
Şteîan Tita, „Bărbatul fără o-
pinci“ de Mihail Leonard, „Fan­
fara“ de Şiito Andraş, prin în­
drumarea dată de actorii teatru­
lui, să fie incluse în repertori­
ile formaţiilor amatoare. O ast­
fel de îndrumare va face ca ac­
tivitatea artistică a echipelor de
teatru amatoare, să fie tot mai
aproape de preocupările oame­
nilor muncii din mine, uzine si
ogoare şi să-şi atingă pe deplin
scopul de a contribui la educa­
rea celor ce munceso, de a-i
mobiliza la traducerea în viaţă
a marilor sarcini pe care le ri­
dică desăvîrşirea construcţiei
socialismului în patria noastră.
VICTOR F0LB.Ş1
membru in Consiliul artistic al
Teatrului de stat din Petroşani