Page 39 - 1960-09

Nr. 1777 DRUMUL SOCIALISMULUI f'ig- 3

lasssscssaa

¦H La furnalele dsn Hunedoara t a deplin

Im gmeiBBorla in e e r e a tu liiî 25.000 TONE FONTĂ

conducător al poporului germ an PESTE PLAN cadrelor

FUNERALIILE LUI WILHELM PIECK Furnaliştii C om binatului side­ In această secţie, printr-o în ­ Astăzi încep în regiunea noastră Ţinînd cont că desfăşurarea procesu­
rurgic din H unedoara au ela b o ­ treţinere corectă a fu rn alelor, la consfătuirile cadrelor didactice — mi­ lui de învăţămînt, calitatea cunoştin­
(U rm are din pag. l-a ) pentru victoria pe pămîntul ger­ fi îndeplinite. Vom păzi ca lumi­ rat în cu r su l d im in eţii d e ieri, c a re şi-a u a d u s în m od d e o s e ­ nunat prilej pentru lucrătorii din în- ţelor predate elevilor depind in cea
cea de-a 25.000 tona de fontă bit aportul echipele con d u se de văţămînt de a analiza în mod temeinic mai mare măsură de nivelul de pre­
Ne angajăm solemn, a spus man a măreţei cauze a socia­ na ochilor unitatea şi puritatea p este p lan de la în cep u tu l a n u ­ tovarăşii Francisc B alasz, D u­ activitatea pe care au desfăşurat-o în gătire polilico-ideologică şi profesio­
Walte-r Ulbricht, că vom depune lui. In aceeaşi perioadă, paralel m itru Struţă şi N ă sta se H ur­ decursul unui an de muncă şi de a lua nală a cadrelor didactice, participan­
toate eforturile, pentru ca victo­ lismului căreia el şi-a consacrat Partidului Socialist Unit din cu sporirea producţiei de fontă, m uz, tim pul de staţionare al fur­ măsuri corespunzătoare în vederea ri­ ţii la consfătuiri vor trebui să dez­
ria socialismului în Republica ei au rea liza t eco n o m ii la preţul nalelor pentru executarea repa­ dicării nivelului învăţămîntului în noul bată pe larg preocuparea lucrătorilor
Democrată Germană să contri­ întreaga viaţă glorioasă. Germania, al cărui părinte ai d e c o st p la n ifica t în v a lo a re de raţiilor planificate a fost redus an şcolar pe o treaptă şi mai înaltă din învăţămînt pentru însuşirea învă­
buie la unitatea clasei munci­ p e ste 9 .5 0 0 .0 0 0 Iei. la jum ătate. In u ltim ele trei luni, ţăturii marxist-leniniste, pentru ridi­
toare şi la unirea tuturor forţe­ Oamenii sovietici, a spus fost. Vom întări neîncetat sta­ prin reducerea tim pului de re­ Fără îndoială că succesul consfătu­ carea neîncetată a calificării lor pro­
lor iubitoare de pace din Ger­ Succesele obţinute de furna- paraţii, furnalele vechi au îunc- irilor, eficienţa lor, sînt condiţionate fesionale.
mania occidentală pentru binele L. I. Brejnev în încheiere, vor tul muncitorilor şi ţăranilor. lişti sînt rodul unor preţioase ţionat cu 32 ore m ai m ult de- în mare măsură de problemele ce au
poporului nostru, în interesul m ăsuri aplicate de ei pentru tra­ cît era planificat. fost incluse în tematica discuţiilor, de In noul an şcolar, in faţa cadrelor
renaşterii Germaniei ca stat iu­ păstra pe veci în memoria lor Vom depune toate eforturile pen­ ducerea în via ţă a sarcinii tra­ participarea activă a cadrelor didacti­ didactice stau sarcini deosebite. Aşa
bitor de pace, democratic, pro­ sa te de cei de-al 111-lea C o n g res Ca urm are a m ăsurilor apli­ ce Ia dezbaterea în mod critic şi auto­ cum prevăd Directivele celui de-al
gresist şi unit. chipul minunat al lui Wilhelm tru a îndeplini sarcina econo­ a! P .M .R . p rivin d sp o rirea in d i­ cate, furnaliştii acestei secţii au critic a acestor probleme. 111-lea Congres al P.M.R., pînă în a-
cilor de utilizare ai agregatelor. realizat d e la încep u tu l anului nii (962—1963 se va încheia genera­
Apoi s-a urcat la tribună L. Pieck, veteran glorios al miş­ mică principală şi a demonstra şi pînă acum un indice m ediu O atenţie deosebită vor trebui să lizarea învăţămîntului de 7 ani, tre-
1. Brejnev, preşedintele Prezi­ P este 150 îurnalişţi, cu m ai acorde cadrele didactice dezbaterii co­ cîndu-se apoi treptat la invăţămîntul
diului Sovietului Suprem al cării comuniste germane şi mon­ în patria lui Marx şi Engels puţină experienţă, frecventează de u tilizare cu 10,3 la su tă m ai lective a celor tnai importante şi mai general de 8 ani.
U.R.S.S. cursurile de m inim tehnic pentru specifice aspecte din viaţa şcolilor de
diale. superioritatea socialismului asu­ ridicarea nivelului de cunoştinţe m are decît în anul trecut. pe cuprinsul raionului sau oraşului Pentru realizarea acestor importante
In aceste zile, a spus el, în­ p ro fesio n a le; s-a introdus în­ C olectivul care deserveşte fur­ respectiv, analizării în mod temeinic obiective în domeniu! învăţămîntului,
tregul popor sovietic, împreună Adio, scumpul nostru tovarăş pra capitalismului. trecerea so cia listă pe p r o fe s ii; la şi cu simţ de răspundere a metodelor cadrele didactice vor trebui să depu­
cu muncitorii, ţăranii şi intelec­ s e c ţia fu r n a le 1— 4 s-a s c h im ­ nalele 3 — 6, au realizat în pri­ bune de muncă, precum şi a cauzelor nă întreaga lor capacitate creatoare,
tualii din Republica Democrată şi prieten ! Vom întări prietenia cu Uniu­ bat sistem ul de alim entare a m ele 9 zile din această lună un care au determinat existenţa, în unele
Germană, este profund îndoliat cauperelor cu aer şi s-a ridicat şcoli, a unor lipsuri care au frînat să muncească cu dragoste şi pasiune,
în urma încetării din viaţă a to­ M. Reimann, prim-secretar al nea Sovietică, a spus Otto Gro­ tem peratura aerului in su fla t în indice m ediu de utilizare de buna desfăşurare a procesului instruc- să dea dovadă de devotament în mun­
varăşului Wilhelm Pieck, pre­ G.G. al Partidului Comunist din tewohl, în continuare, şi după furnale cu peste 100 grad e faţă tiv-educativ. ca lor atît de preţuită de regimul nos­
şedintele Republicii Democrate Germania, a rostit o cuvintare exemplul tău, vom învăţa din de anul trecut. peste o tonă fontă pe m.c. v o ­ tru democrat-popular.
Germane, mare fiu al naţiunii la ceremonie. lum util furnal şi zi ca len d a ris­ De asemenea, vor trebui amplu dez­
germane, talentat luptător revo­ experienţa Partidului Comunist bătute întărirea legăturii şcolii cu via­ Acordînd o atenţie deosebită pentru
luţionar, personalitate de seamă Apoi a luat cuvîntul J. Ko- al Uniunii Sovietice — stega­ tică. crearea unor condiţii tot mai favora­
a mişcării comuniste germane plening, preşedintele Partidului rul victoriei socialismului. bile de studii fiilor oamenilor muncii
şi internaţionale, prieten credin­ Comunist din Austria. din patria noastră, partidul şl guver­
cios al Uniunii Sovietice. După terminarea ceremonie’!, Vom lărgi relaţiile noastre de ţa, cu munca productivă, analizată te­ nul nostru au hotărît ca începînd din

întreagă lui viaţă, a spus L. fanfara a intonat imnul proletar prietenie cu toate statele zonei In aceste zile meinic şi împărtăşită experienţa pozi­ acest an şcolar să fie introdusă gra­
I. Brejnev în continuare, con­ păcii, care cuprinde întreaga lu­ tivă acumulată în această privinţă de tuitatea completă a manualelor pentru
stituie o faptă eroică fără pre­ internaţional „Internaţionala“. me, şi împreună cu omenirea şcolile şi cadrele didactice fruntaşe din
cedent în numele fericirii po­ Generali ai Armatei Populare iubitoare de pace vom lupta pen­ toţi elevii de la clasa I-a pînă la cla­
porului german şi al tuturor oa­ Naţionale au ridicat sicriul şi tru dezarmarea generală şi to­ sa Vil-a inclusiv, iar în viitor, gra­
menilor muncii, un model re­ s-au îndreptat spre ieşirea din tală pe baza propunerilor U-
marcabil de slujire fără preget sală. Sicriul a fost însoţit da niunii Sovietice. tuitatea şi asupra rechizitelor şcolare.
a cauzei eliberării clasei munci­ Walter Ulbricht, Otto Grotewoht. Oîtă grijă reflectă această măsură, ce
toare, ă cauzei păcii, democra- J. Dieckmânn, E. Correns, do Vom lupta neobosit împotri­
ţiei şi socialismului, o pildă gră­ membrii Biroului Politic al va militarismului şi revanşis­ dovadă elocventă de preţuire pentru ti­
itoare de luptă însufleţită pen­ C.G. al P.S.U.G., de M. Rei­ mului şi vom continua lupta că­ prin G. A, S /~ Nt 1 regiunea noastră, l.egînd strîns învă­ neretul şcolar, pentru dezvoltarea fără
tru traducerea în viaţă 'ă măre­ mann, prim-secretar al C.C. al reia i-ai consacrat întreaga ta 0 V R c tiu n ţătura cu munca productivă, cadrele precedent a învăţămîntului 1 lată de
ţelor idei ale lui Marx, Engels, P.C. din Germania. In acordu­ viaţă, atît timp cît nu vor fi a- didactice, cărora partidul şi guvernul ce este o datorie a tuturor cadrelor

Lenin. rile unui marş funebru, sicriul sigurate pentru totdeauna po­ Ultimele „refaişeri" le-a încredinţat o nobilă şi măreaţă didactice să sădească în sufletul elevi­
Pînă în ultimele zile ale vieţii a fost aşezat pe un afet de tun. porului german pacea şi pros­ umplu cu porumb siloz cele 2 silozuri misiune, vor trebui să dezvolte la lor dragostea neţărmurită faţă de par­
Cortegiul funerar s-a îndrep­ peritatea. In toamna aceasta, la gospodăria betonate, în formă de „U“ cu o ca­ elevi deprinderi practice, dragoste faţă tidul şi guvernul nostru, faţă de regi­
sale tovarăşul Pieck a luptat tat pe străzile Berlinului spre O. Grotewohl a spus în înche­ agricolă de stat din Gălan se vor pacitate de 250 tone fiecare. In apro­ de muncă, orientîndu-i potrivit apti­ mul democrat-popular, să cultive în ei
pentru calea paşnică de dezvol­ crematoriu. Pe tot parcursul de iere : Făcînd această promisiu­ însămînţa cu orz peste 2 0 0 ha., iar
tare a naţiunii germane, a aver­ piere se află noua magazie pentru tudinilor pe care le au, spre cele mai respectul şi recunoştinţa faţă de toate
tizat asupra pericolului pe care realizările înfăptuite de poporul nos­
îl implică reînvierea militaris­ alte 40 ha. cu grîu de mare produc­ cerealele necesare furajării animale­ diverse profesiuni. tru muncitor condus de partid.
mului şi revanşismului în Ger­ tivitate.
mania occidentală, a chemat ne­ mai mtllţi kilometri, berlinezii ne solemnă, scumpe prietene şi lor. Invăţămîntul seral şi fără frecven­ Dezbăiînd temeinic problemele şcolii,
obosit clasă muncitoare, între- îndoliaţi au condus pe ultimul tovarăşe Wilhelm Pieck. ne luăm La capătul unui ogor proaspăt arat, analizînd cu spirit de răspundere mun­
gul nopor german să-şî unească său drum pe gloriosul fiu al po­ rămas bun de la tine, nutrind o tractoristul Ioan Dan revizuieşte KD.- Mai sînS unele lucruri ţă, învăţămîntul profesional şi teh­ ca desfăşurată în cursul anului trecut
forţele cu popoarele celorlalte ul. El a lucrat o bună parte din noap­ nic, care au căpătat o mare dezvol­
ţări în lupta pentru o pace trai­ te. Dar nu e singurul care a făcut şi sarcinile ce le stau în faţă în noul
nică şi durabilă. porului german. recunoştinţă profundă pentru ac­ acest lucru. Ga el mai sînt şi Vasile de făcui! tare în ultimii ani, vor trebui să o- an şcolar, cadrele didactice vor aduce
Mureşan şi Ioan Calotă şi mulţi alţii,
Noi, oamenii sovietici, a ară­ ba crematoriu s-au adunat de­ tivitatea ta în slujba clasei mun­ care sfidînd întunericul nopţii, pregă­ cupe un loc important în dezbaterea şi cu acest prilej o substanţială con­
legaţiile întreprinderilor şi insti­ citoare germane şi a poporului tesc de zor terenul pentru însămînţări. Se apropie vremea însămînţărilor. lucrărilor consfătuirilor cadrelor didac­ tribuţie la îmbunătăţirea procesului
tat L. I. Brejnev în continuare, Pentru ei, care fac atît ziua cît şi Dacă conducerea gospodăriei şi orga­ muncii de educare a tinerei generaţii,
tuţiilor din capitala R.D. Ger­ german. Ne plecăm în faţa ta noaptea numai lucrări de calitate, ing. nizaţia de partid din G.A.S. Gălan tice. Aşa cum se precizează în rapor­ vor face ca anul şcolar ce va începe
acordăm o înaltă apreciere acti­ Virgil Gazan, directorul gospodăriei, curînd să se încheie cu succese şi mai
mane. In sala principală a cre­ cu profund respect şi îţi mul­ are numai cuvinte de laudă. s-au îngrijit de pregătirea terenurilor, tul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- frumoase.
nu putem spune acelaşi lucru des­ Dej, la cel de-al 111-lea Congres al
matoriului, unde a fost aşezat ţumim pentru tot ce ne-ai dat. — Datorită strădaniei lor — spune Dorim cadrelor didactice succes de­
tov. Gazan — s-au arat pînă acum pre asigurarea seminţei, despre revi­ P.M.R., corespunzător necesităţilor plin în lucrările consfătuirilor pe care
sicriul, a avut loc ceremonia so­ Glorie şi cinste măreţei cauze peste 2 00 ha. din terenurile eliberate le încep astăzi, deplin succes în rea­
lemnă de doliu. In momentul în­ căreia i-ai consacrat întreaga ta de boreeag, trifoi şi alte 42 ha. teren zuirea tractoarelor şi a uneltelor ne­ crescînde, economia noastră naţională lizarea sarcinilor măreţe ce le aş­
de pe care s-a recoltat porumbul pen­ teaptă !
ceperii ceremoniei, pe întregul viaţă. tru siloz. cesare în campania de însămînţări. va primi în anii 19G0—1965 peste
Din cele 60 tone de orz, necesare
teritoriu al R.D. Germane acti­ Apoi a luat cuvîntul .1. Diec- Terenurilor arate pentru însămînţări li însămînţărilor, nu s-au selectat decît 100.000 de noi cadre tehnice medii,
se fac acum ultimele „rctuşări“ : gră- o mică parte. Cît despre sămînţa de iar în această perioadă, numărul de
vitatea întreprinderilor ă fost kmann. preşedintele Camerei paţul şi discuitul. grîu încă nici nu se ştie de unde se cadre muncitoreşti calificate prin şcoli
va primi. va creşte cu circa 260.000.
întreruptă timp de două minute. Populare a R.D.G. El a spus Pentru hrana animalelor

In sala principală a cremato­ că milioanele de oameni din In apropierea sediului gospodăriei
se aude zi şi noapte zumzetul tocă­
riului a luat cuvîntul O. Grote- Germania şi din lumea întreagă toarelor. Se lucrează intens la însilo- Două din tractoarele gospodăriei mai Educarea patriotică şi internaţiona-
zări. Tractoriştii Kiss Mihai şi Marin
vvohl. preşedintele Consiliului sînt îndureraţi de moartea iubi­ necesită revizuiri, iar unele semănători listă a elevilor, formarea unei con­

’de Miniştri al R.D.G. tului fiu al poporului german n-au fost încă reparate. ..... cepţii materialist-diaîecti’ce despre lu­

Moartea iubitului şi respecta­ şi îşi amintesc cu dragoste de Deficienţe mai există' ia unele tru­ me şi societate la elevi, colaborarea
tului nostru preşedinte al R.D. el. Drumul străbătut de acesta puri ale gospodăriei şi în ceea ce dintre şcoală şi părinţii elevilor, sînt
Germane, tovarăşul Wilhelm va fi pentru tineret şi pentru
Pieck, a’ spus O. Grotewohl, în­ generaţiile viitoare un mare a- priveşte calitatea însilozărilor- lata probleme ce trebuie de asemenea să
durerează în mod profund clasa
cîteva lipsuri care trebuie grabnic li­ stea în atenţia cadrelor didactice, nu

chidate. numai în cadrul consfătuirilor ci şi pe

muncitoare germană şi partidul jutor în viaţă. E . B E R G H I A N parcurs, zi de zi.

vităţii neobosite a tovarăşului ei marxist-leninist de luptă, po­ In încheierea cuvîntării sale. Ghiţulescu nu contenesc cu transpor- _
Wilhelm Pieck în numele întă­ porul iubitor de pace din cele J. Dieckmânn a subliniat că Wil­ tul porumbului de pe cîmp la cele
ririi şi dezvoltării prieteniei din­ două state germane, mişcarea helm Pieck va ocupa un loc de 3 tocătoare. Transportă numai porumb
siloz ajuns în faza de coacere lapte-

tre statele şi popoarele noastre, muncitorească internaţională şi frunte printre cei mai buni. fii ceară. Pînă acum, din cantitatea de
ai poporului german. El va in­ 2.900 tone furaje cît prevede planul
pe care el o numea „cea mai pe oamenii muncii din lagărul tra în istoria Germaniei şi în s-au îfisilozat peste 1.600 tone. Si mun­ off*
istoria omenirii ca preşedinte al ca continuă pentru că întregul colec­
bună chezăşie a păcii, ă unui socialist. primului stat german paşnic al tiv de aici este hotărît să depăşească Echipa de lăcă­
muncitorilor şi ţăranilor. planul de însilozări ştiind că numai tuşi de întreţinere
viitor fericit şi a bunăstării“. Wilhelm Pieck, ă spus vorbi­ asigurînd animalelor o hrană consis­ condusă de Grigo-
După încheierea cuvîn ţări lor, tentă se poate obţine de la ele o re D ărăm uş d e la
L. I. Brejnev a spus că chi­ torul, face parte dintre cei des­ producţie sporită şi mai ieftină.

pul luminos al tovarăşului Pieck pre care Lenin a spus că au

va trăi veşnic, însufleţind pe salvat onoarea socialismului ger­

toţi cei cărora le este scumpă man şi a proletariatului german. asistenţa s-a ridicat în picioare. Se ridică txoi consîrucfii secţia Il-a furnale,
fericirea oamenilor muncii la O. Grotewohl a promis că A fost intonat imnul partidului, aduce o contribuţie
lupta pentru o pace trainică, poruncile lui Wilhelm Pieck vor „Internaţionala“. Virgil Nicola, meşterul de la con­ preţioasă la înde­
strucţii, vorbeşte cu pasiune despre plinirea şi depăşi­
Mitinguri de doiiu ale oamenilor muncii realizările obţinute de oamenii din rea planului de
brigada sa. Sînt toţi constructori des­ producţie pe secţie.
din regiunea noastră toinici : şi muncitorii Carol Erdei, E xeculînd lucrările
Riana Profir, Wafensclimidt Marcel, şi de întreţinere şi re­
zidarul Ioan Geciu şi dulgherul Du­ paraţii la tim p şi
mitru Stan, toţi cei din brigadă. Ei de cea mai bună
şi-au depăşit zilnic normele efec- calitaie, ea asigură
tuînd totodată lucrări de calitate. funcţionarea în bu­
ne condiiiuni a fur­
Rodul muncii lor este concretizat în nalelor.
construcţiile frumoase şi trainice, ridi­
Alături de toţi oamenii muncii din La Uo M, Cagir cate în scurt timp pe locuri care pînă
nu de mult erau pustii. Grajdului desti­
Rînd pe rînd, mai mulţi participanţi ale marxim-leninismului, pentru so­ nat pentru aciăpostirea a 100 vaci, i se

{ara noastră, muncitorii, tehnicienii şi la miting au luat cuvîntul împărtă- cialism, pentru pace. Exprimîndu-ne fac lucrările de finisare. Celuilalt, pen­
inginerii Uzinelor metalurgice Gugir, şindu-şi sentimentul de regret pentru profunda durere pentru pierderea, grea tru adăpostirca tineretului bovin, i se
au aflat cu adîncă durere încetarea pierderea grea suferită de poporul a poporului german, ne exprimăm tot­ ridică şarpanta. In faţa lui, se şi

din viaţă a tovarăşului Wilhelm Pieck, german. odată hotărîrea de a păşi mai departe, eciflnBBBnnrannBBBBBaoBKinsEîsazrrac&

preşedintele Republicii Democrate Ger­ — Cu toţii simţim o adîncă durere- strîns uniţi în jurul partidului nostru

mane, membru al Biroului Politic al — a spus strungarul Traían Rusan. drag şi a Comitetului său Central, Pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole de toamnă
G.G. al P.S.U.G. La mitingul de doliu Prin moartea tovarăşului Wilhelm pe drumul desăvîrşirii construcţiei so­

care a avut loc ieri, la sfîrşitul schim­ Pieck, poporul german pierde un cre­ cialismului în scumpa noastră patrie Recomandările Minisferalui Agrîculturi!
bului I, participanţii au păstrat un mo­ dincios şi devotat fiu al său, iar noi, Pe feţele tuturor celor prezenţi la
ment de reculegere închinat memo­ muncitorii din întreaga noastră patrie,
mitingul de doliu se putea citi dure­

riei tovarăşului Wilhelm Pieck. ca şi cei din toate ţările lumii pier­ rea adîncă pe care o încearcă alături In to a m n a a cestu i an se vor gii capacităţi de lucru a m a şi­ să se ţină seam a de indicaţiile depozitată. S e recom andă să se
A luat apoi cuvîntul tov. Nicodim dem un nepreţuit tovarăş şi un devo­ de poporul german, dar şi hotărîrea însăm înţa peste 3.500.000 hec­ nilor agricole şi a m ijloacelor consfătuirii pe ţară privind c u l­ reco lteze în prim ul rînd c u ltu ­
tat prieten. neclintită de a-şi aduce contribuţia Ia tare din care cca. 3.200.000 hec­ de transport. R ezultatele exp e­ tura griului şi să se acord e to a ­ rile de pe terenurile c e u rm ează
Roşea, directorul uzinei, care a evocat întărirea prieteniei cu poporul german tare cu grîu şi secară. S e va rienţelor făcute de institutele de tă atenţia agroteh n icii sp eciale să iie în săm în ţate în to a m n ă şi
figura marelui fiu al poporului ger­ — Pentru noi toţi — a spus mun­ în marea familie a ţărilor socialiste, strînge recolta de porum b, orez, cercetări agricole din ţara n o a s­ ce trebuie aplicate pentru a se să se execute de îndată pe a-
man, exprimînd durerea profundă pen­ citoarea Genoveva Oniga — persoana pentru triumful cauzei păcii şi socia­ sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, tră şi ex p erien ţa u n ităţilor a g ri­ folosi c a lită ţile p ro d u ctiv e a le a- ceste terenuri arăturile de în să ­
tru marea pierdere suferită de po­ tovarăşului Wilhelm Pieck va rămîne lismului, căreia Wilhelm Pieck şi-a cartofi de pe aproape 4.800.000 c o le fr u n ta ş e au d e m o n s tr a t şi cestor soiuri. m înţare. Lucrările de strîngere
porul german şi de mişcarea munci­ un exemplu însufleţitor de luptă ne­ închinat întreaga sa viaţă. de hectare. în a c e st an că p en tru a s e o b ­ a recoltei la cu ltu rile tîrzii să
torească internaţională. înfricată pentru triumful marilor idei ţine o producţie ridicată este S ch im b u l la b a zele d e recep-
In toate regiu n ile ţării sînt necesar ca arăturile adinei pen­ ţionare a sem in ţelor com u n e cu se o r g a n i z e z e în a ş a lei i n c i t s ă
Ieri după amiază, în cadrul unui mi­ La L AL Barza şî alţii. !n cuvîntul lor, ei au arătat create condiţii pentru buna d es­ tru în să m în ţa re să se facă m ai sem inţe de m are productivitate
ting de doliu, muncitorii, inginerii şi că viaţa şi activitatea tovarăşului Wil­ făşurare a lucrărilor agricole de din vrem e, iar pînă la în s ă m în ­ trebuie term in at în cîteva zile. se desfăşoare concom itent cu
tehnicienii de la I. M. Barza şi Atelie­ care a fost unul dintre întemeietorii helm Pieck constituie un exemplu toam nă. D eoarece sectorul agri­ ţare să fie bine întreţinute ca De asem enea trebuie să se in­ cele de arături şi în să m în ţă ri. In
rele centrale Grişcior, şi-au exprimat primului stat muncitoresc-ţărănesc ger­ demn de urmat. Prin încetarea din col socialist este preponderent ogor negru. Ingrăşăm intele na­ tensifice condiţionarea sem inţe­ reg iu n ile v itico le să se ia m ă ­
adînca durere pentru pierderea tova­ man, Republica Democrată Germană. viaţă a acestui înflăcărat luptător — acum în agricu ltu ră, au crescut tu r a le şl c e le c h im ic e să fie a- lor. suri pentru cu lesu l la vrem e a
răşului Wilhelm Pieck, fiu credincios a spus strungarul Filimon Ştefan — posibilităţile de folosire m ai ra­ plicate odată cu arătura de bază viilor şi pentru a sig u ra rea unei
al poporului german, eminent militant Figura luminoasă de luptător înflă­ oamenii muncii de. pretutindeni încear­ ţională a parcului de tractoare sau sub arătura de însăm înţare Intrucît respectarea epocii op­ b une vin iîicaţii şi d epozitări a
a! mişcării muncitoreşti internaţionale. cărat pentru triumful ideilor marxist- că o grea suferinţă. Noi, muncitorii, şi m a şin i a g rico le, o rg a n iza re în fu n cţie de p la n ta p r e m e r g ă ­ tim e de în săm în ţare are o im ­ vinurilor.
leniniste, a tovarăşului Wilhelm Pieck, sîntem în aceste momente de adîncă m ai bună a lucrărilor, d e folo­ toare, de soiu l folosit şi de ti­ portanţă d eoseb ită în sporirea
Drapele cernite străjuiesc portretul va rămîne veşnic vie în amintirea durere alături de poporul frate ger­ sire a unei cantităţi sporite de pul de sol. producţiei, se recom andă ca în ­ In m are m ă su r ă reco lta a n u ­
îndoliat al marelui conducător. noastră — a spus minerul [oan Pâ­ man. în g ră şă m in te şi m ai ales ap lica­ să m în ţă ri le să se facă în peri­ lui v iito r d e p in d e de lu c r ă r ile ce
rău. Exemplul său va trăi şi va înaripa rea unei agrotehnici diferen­ In toam na aceasta g o sp o d ă ­ oadele cele m ai potrivite fie­ se fac încă de pe acum . D e a-
Cei prezenţi, păstrează un moment popoarele în lupta pentru pace ş! so­ Gei prezenţi la mitingul de doliu, ţiate. riile agricole de stat vor folosi că ru i so i şi să se e x e c u te în ceea arăturile d e toam nă pentru
de reculegere în amintirea tovarăşului cialism. Vom ridica tot mai sus stea­ şi-au exprimat hotărîrea de a lupta num ai sem in ţe de grîu din so ­ aşa îef incit să fie term inate însăm înţările de prim ăvară să
Wilhelm Pieck. Ia apoi cuvîntul tova­ gul internaţionalismului proletar, ideal neobosiţi pentru triumful ideilor că­ Pentru buna desfăşurare a lu­ iuri cu p rod u ctivitate ridicată, p în ă la 15 o c to m b r ie în r e g iu ­ se facă îndată ce s-a strîns re­
răşul Florea Atihoc, directorul Atelie­ pentru care a luptat neobosit tova­ rora tovarăşul Wilhelm Pieck şi-a în­ crărilor agricole de toam n a, iar g o sp o d ă riile colective vor nile n ord ice şi p în ă la 20 o c ­ colta şi s ă se ex ecu te la o adîn-
relor centrale Crişcior, care evocă fi­ răşul Wilhelm Pieck. chinat întreaga sa viaţă. M inisterul A griculturii recom an­ in trod u ce şi ele a ceste soiuri în tom brie în cele su d ice. cim e m ai m are decît pînă a-
gura lui Wilhelm Pieck, figura celui dă să se asigure pe toată du­ cultură pe mari suprafeţe. M i­ cum , în corp orîn d u -se în sol în-
Au luat apoi cuvîntul strungarul rata cam p an iei de toam nă buna nisterul A griculturii recom andă R eco lta c u ltu rilo r tîrzii e ste în g r ă şă m in te le n atu rale şi c h im i­
Filitnon ştefan, inginerul Ebna Creţi: funcţionare şi folosire a în tre­ gen eral bună. Ea trebuie strîn- ce potrivit planului de îngră-
să la vrem e, iară pierderi şi bine şare. •