Page 4 - 1960-09
P. 4
Pan. 4 OKU MUL SOCIALISMULUI Nr. 1708
ÂiUmel© şliiâ • xdümele şjJLnL • judîim&Le şlirX *JUÜliffiÉe Hruşciov a vizitai expoziţia
ungară de la Moscova
1
MOSCOVA 30 (Agerpres). au vizitat Expoziţia industrială
TASS transmite : a R.P. Ungare de la Moscova.
^ n tril^ a n La 30 august N. S. Hruşciov, N. S. Hruşciov era însoţit de
prîm-secretar al C. C. al soţia sa, Nina Hruşciova.
Cheníarea organizafiei Un ssmboi al prseieniei dmfre Cambodgia „A rabii nu vor P.C.U.S., preşedintele Consiliu La intrarea în pavilionul cen
şi Uniunea Sovietică lui de Miniştri al U.R.S.S., şi tral înalţii oa&peti au fost în-
uita niciodată“ tîmpinaţi de Geza Revesz, am
Janos Kâdar, prim-secretar al
basadorul R.P. Ungare la Mos
vest-heilineze a P.S.U.G. inâisgurarea spitalului construit Comitetului Central al Partidu cova şi de directorul expoziţiei
BAGDAD 30 (Agerpres). — lui Muncitoresc Socialist Ungar industriale ungare.
TASS transmite : Ajutorul so
BERLIN 31 (Agerpres). — monstraţii aţîţătoare în Berli de U.R.S.S. în Garubodgia vietic acordat Republicii Ara
Conducerea organizaţiei vest- nul occidental constituie o vădi be Unite în construirea celei
berlineze a Partidului .Socialist de-a doua părţi a barajului de
Unit din Germania a adresai tă provocare şi o verigă consti la Assuan este comentat cu în Presa americană despre
populaţiei Berlinului occidental sufleţire în paginile presei ira rezultatele conferinţei
chemarea de a cere Senatului să tutivă în lanţul acţiunilor a- PNOM PENH 30 (Agerpres). La festivitatea predării aces kiene. de la San Jose
anuleze întâlnirile revanşarzilor
plănuite să aibă loc în Berli- gresive ale militariştilor împo — TASS transmite : La 29 au tui spital guvernului Cambod- Ziarul „Ar-Rai Al-Amm" su
triva păcii şi securităţii cetăţe giei au luat cuvîntul Im Dit, se bliniază că spre deosebire de
nul occidental intr-un viitor a- nilor Berlinului occidental. gust la Pnom Penh a avut loc fes cretar de stat pentru proble „ajutorul“ ţărilor capitaliste, a- NEW YORK 31 (Agerpres). — sublinieze că toate ţările din A-
propiat, să lupte in comun pen tivitatea inaugurării spitalului mele Ocrotirii Sănătăţii, S. V. jutorul ţărilor socialiste nu este TASS transmite: Deşi ziarul merioa Latină „se opun folosirii
Conducerea organizaţiei vest- construit şi utilat de Uniunea Kuraşov, şeful delegaţiei guver condiţionat de nici un fel de „New York Times" încearcă să de către Statele Unite a forţei
tru crearea oraşului liber demi berlineze a P.S.U.G. subliniază Sovietică în conformitate cu.a- namentale sovietice, ministrul obligaţii politice sau militare. prezinte rezultatele conferinţei împotriva oricărei ţări din Ame
litarizat Berlinul occidental. că „memorandumul" dat re cordul sovieto-cambodgian din de la Sa.n Jose (Co-sta Rica) a rica Latină... Trebuie avut de a-
cent publicităţii de către co 31 mai 1957. Ocrotirii Sănătăţii al U.R.S.S., şi Pe de altă parte ţările socia miniştrilor Afacerilor Externe semenea în vedere că delegaţii
După cum subliniază chema mandamentul Bundeswehrului Norodom Sianuk, şeful statului liste acordă împrumuturi cu o drept o „realizare" a diplomaţiei
rea, clica generalilor revanşarzi dobîndă de 2,5 la sută în timp americane, el se întreabă totoda latino-americani dau o interpre
de la Bonn intensifică pregăti este un program de agresiune, Spitalul, cu o capacitate de Cambodgia. ce la împrumuturile ţărilor ca tă ce se asounde în spatele „de tare revoluţiei sociale din Cuba
rile psihologice de război in 500 paturi, are opt secţii, prin In cuvîntarea sa, Norodom pitaliste se plăteşte o dobîndă claraţiei“ adoptate la conferinţă.
Germania occidentală şi Ber deoarece generalii de la Bonn tre care secţii de chirurgie, ra de 6-7 la sută. Ziarul cere ,, să se dea aprecierea într-un mod pe care aproape că
linul occidental. Conducerea or cer să li se acorde dreptul de Sianuk, a subliniat că acest cuvenită perseverenţei cu care a
ganizaţiei vest-berlineze a a dispune în mod liber de ar spital a devenit şi va rămlne Alt ziar irakian — „Al-Isti- luptat la conferinţă ministrul nu-1 întîlneşti în Statele Unite.
P.S.U.G. declară : Berlinui occi pentru generaţiile viitoare un klal" subliniază că ajutorul so Afacerilor Externe al Cubei, Râ
dental nu face parte din Repu me atomice şi pretind rolul con diologie, pediatrie, m aternita simbol al prieteniei dintre Cam vietic a stîrnit un ecou favo In afară de aceasta antiamerica-
blica Federală Germană, el bodgia şi Uniunea Sovietică. rabil în întreaga presă arabă.
fiind situat pe teritoriul Repu ducător în N.A.T.O. „Memoran te etc. A fost construită de a- „Arabii nu vor uita niciodată, nism-ul este un fenomen lafino-
blicii Democrate Germane. In Consider necesar, a spus el, scrie ziarul, atitudinea favora
tenţiile revanşarzilor de la dumul" este un program al mi semenea o policlinică în care să subliniez însemnătatea mâri- bilă a Uniunii Sovietice şi spri american şi nu numai cuban".
Bonn care vor să organizeze de nimcasci contribuţii sovietice jinul pe care îl acordă U.R.S.S.
litarismului german, un pro pot fi consultate zilnic 500 de pentru programul de dezvolta atît popoarelor arabe cît şi Ziarul recunoaşte că lupta împo
rea ocrotirii sănătăţii înfăptuit celorlalte popoare din lumea
gram al războiului atomic a- picrsoane. Secţiile spitalului şi sub conducerea partidului „Co triva dictatului S.U.A. în Ameri
gresiv împotriva Republicii De cabinetele policlinicii sînt în
mocrate Germane şi a celorlalte l zestrate cu cel mai modern u-
ţări ale lagărului, socialist . tilaj medical.
; icmum:
Cum sînt trataţi diplomaţii munitatea popular-socialistă“. întreagă în lupta lor împotriva ul Roa" împotriva declaraţiei ca Latină continuă.
Relevînd că construirea unui a- imperialismului". americane. Ziarul este nevoit să Ziarul „New York Herald Tri
m o,al ri semenea spital depăşea posibi : ţ) 0 - bune" se tînguie că această con
A (PI lităţile unei ţări atît de mici
şi de sărace cum este Cambod ,, Jjnexemplu de colaborare ferinţă „nu a mers mai departe
NEW YORK 31 (Agerpres).— diplomaţii negri este locuinţa... aîricanii lipsiţi de locuinţă. CeU gia, Norodom Sianuk a mulţu de o declaraţie pe hîrtie şi nu a
mit cu căldură medicilor şi spe
I „Districtul federal Columbia este Pentru africani nu este uşor de la secţia protocolară ridică* cialiştilor sovietici care au ac adoptat nici o hotărîre cu privire
ceptat să vină să lucreze în
un loc dezagreabil pentru diplo- să-şi găsească o locuinţă", din umeri şi spun : „Ce putem 1 Cambodgia. int ernaţionala “ la sancţiuni politice şi economi
ce" împotriva Cubei. Ziarul îşi
maţii negri“ — la această eon- Ziarul subliniază că aîricani- face ? Nu putem să ne ameste Sianuk l-a rugat pe minis
tru! Ocrotirii Sănătăţii al
cluzie a ajuns ziarul „Washing- lor li se refuză închirierea a- căm in treburi particulare. Nu, U.R.S.S., S. V. Kuraşov, să tran CAIRO 30 (Agerpres) — be Unite, pentru construirea exprimă nemulţumirea faţă de
smită lui N. S. Hruşciov, Iui TASS transmite : Redacţia zia celei de-a doua părţi a baraju faptul că „Castro continuă să se'
ton Post and Times Herald" du- partamentelor sub cele mai ab- ne ocupăm cu contractări de< Leonid Brejnev, guvernului şi rului „Al-Ahram“ a luat un in lui de la Assuan, constituie un bucure de un sprijin considera
popoarelor Uniunii Sovietice punct culminant in relaţiile bil“ atît în Cuba cît şi în celelal
pă ce a studiat situaţia repre- surde şi ridicole pretexte. De imobile" mulţumiri călduroase şi cele terviu prin telefon conducăto dintre R.A.U. şi U.R.S.S. în do te ţări din America Latină.
mai bune urări de bine. atît rului delegaţiei guvernamentale meniul înfăptuirii acestui pro
zentanţilcr diplomatici ai ţă ri pildă, unui diplomat african ca- Ziarul arată că diplomaţii a- din partea sa. cît şi din partea iect grandios Noul acord con Ziarul „Daily News" din New
lor africane în capitala S.U.A. re încerca să închirieze un a- fricani au pierdut orice speran- guvernului şi poporului Cam- a R.A.U.. care se află Ia Mos stituie încă un exemplu de co York este şi mai nemulţumit de
„Cine şi-ar închipui că eivili- partament i s-a spus: „Am ho- fă de a se bizui pe sprijinul/ bodgiei. cova. El a dat unele amănunte laborare internaţională bazată rezultatele confe'rinţei de ia San
1zaţul, confortabilul, amabilul tărît că în această casă pot lo- Departamentului de Stat al > referitoare la acordul cu pri pe egalitate absolută în drep Jose. Intr-un articol redacţional
1Washington poate fi loc „deza- cui cel mult 75 de copii, iar co- S.U.A. „Avem o arhivă întreagă In încheierea festivităţii, con turi şi pe recunoaşterea princi ziarul sorie nemulţumit că nu ve
Igreabil" pentru unii diplo pilul dv. ar fi al 76-lea". cu adrese în care Departamen- ducătorul delegaţiei sovietice a vire la terminarea construcţiei piului coexistenţei paşnice". de nimic tăios în „declaraţia“ a-
fnmînat prinţului Norodom Sia barajului de la Assuan, semnat doptată. In afară de aceasta zia
maţi ?“ — întreabă ziarul. „Intimpinînd asemenea atitu- tui de Stat se scuză, a spus un nuk actul semnat de preşedin între Republica Arabă Unită şi „In prezent, scrie în încheie rul regretă că în „deolaraţie“ nu
tele Consiliului de Miniştri al Uniunea Sovietică. „Acordul în re ziarul, R.A.U. va putea în se' spune nimic concret despre
La locuinţa ataşatului militar dini, scrie în continuare „Was- african, dar ce folos ?“. U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în ca cheiat cu U.R.S.S. — a declarat făptui liniştită planurile sale Cuba.
re se arată că guvernul U.R.S.S. el — este bazat pe egalitate, pe largi de dezvoltare fără să se
al unui stat african, relateazăhington Post", diplomatul ajun- Ziarul recunoaşte că in capi- oferă în dar acest spital gu teamă de vreun amestec străin
vernului regal şi poporului Cam- neamestec şi pe respectarea re în treburile sale interne".
cu tristeţe ziarul, la ore de ge foarte repede într-o stare tala S.U.A. rasismul ia cele mai bodgiei. In act se arată ciprocă a suveranităţii, ceea ce
de asemenea că acest dar este
noapte sunau telefoane de la de deprimare sau şi mai rău", batjocoritoare forme, o expresie a respectului sincer demonstrează că ambele ţări
şi a simpatiei poporului sovie tind să dezvolte şi să întăreas
persoane anonime care amenin- „Dacă nu putem trăi în a- Astfel, scrie ziarul, un frizer tic faţă de poporul cambodgian că colaborarea dintre ele, de
care luptă pentru independen oarece aceasta contribuie în ma
ţau cu acte de violenţă. Pină ceastă ţară — a declarat cu a refuzat să-l bărbierească pe ţa politică şi economică a ţării re măsură la cauza întăririi pă
saie.
la urmă el a fost nevoit să ple- amărăciune un reprezentant a- primul secretar al unei amba- cii în iumea întreagă. Noul a-
covd a fost încheiat intr-o a t
ce de la „vecinii săi albi". frican suspus — dacă acest o- sade africane, propunîndu-i să mosferă de înţelegere deplină şi
de dorinţa sinceră de a asigura
„Intr-un bufet un diplomat al raş nu ne primeşte, ce mai vină peste, două săpt.ămîni cînd succesul tratativelor".
unui stat african mândru de in- căutăm aici? Am putea să ne va lucra un „specialist în Pbâărr-- <1 Intr-un articol redacţional rt<ţi
consacrat noului împrumut pen
dependenţa sa, a cerut o ceas- facem bagajele şi să plecăm a- Pierit1 tru terminarea barajului de Ia
Assuan, „Egyptian Gazette"
că cu cafea. Nu a fost servit, casă". Subliniind că rînduielile r¦aassiíss-- > scrie : provincia raw saw ri"iSeana**
•j Această atitudine determină „Trei colaboratori cu rang mai ta de la Washington stîrnesc/
„împrumutul sovietic de 900
/ pe diplomaţii statelor africane mic ai unei ambasade, scrie zia- indignarea africanilor, „Was- milioane ruble, sau aproxima
tiv 81 milioane de lire egip
i să considere numirea la Amba- riil, au locuit cîţiva ani la ho- hington Post and Times He- tene, acordat Republicii Ara-
' sada de la Washington drept o tel pentru că nu reuşiseră să-şi raid" citează în încheiere de- a Congou!
neplăcere". găsească locuinţă. Un diplomat claraţia unui diplomat african.
Subliniind că „pentru diplo- suspus a fost nevoit să se a-„idealul nostru naţional este
>maţii ţărilor continentului a- dăpostcască la ultimul etaj al să ridicăm demnitatea omului
frican, problema rasială a A- clădirii ambasadei R.P. Polone negru, dar noi nu am venit aici STANLEYVILLE 30 (Ager apropiate şi de scumpe le sînt
pres). Corespondentul TASS G. aceste cuvinte.
, mericii constituie un factor de in toţi cei trei ani ai şederii sale pentru a fi cobai. Ştim către- Fedeaşin transmite :
Ca şi în alte regiuni al? re
scere trebuiesă seizbească per- la Washington. Puie să lăsăm pe negri ameri- Primul ministru al Republicii publicii, în provincia răsăritea
Congo, Patrice Lumumba, se a- nă situaţia este încă dificilă.
( sonal zi cfâ' zi",ziarul scrie în Poziţia adoptată ds Departa- câni să-şi. ducă singuri lupta, îlă la Stanleyville — centrul Ca urmare a plecării belgieni
5 continuare : „La Washington mentul de Stat în problema lo- dar nu putem uita că şi noi sîn-
( problema cea mai acută pentru cativă îi ajută prea puţin pe tem negri“.
administrativ al Provinciei ră lor şi a închiderii multor între
W contrar spiritului păcii, Iniţiat tic au truniiâ de înaltele .dealuri ale pă săritene. prinderi, şomajul a crescut, di
torităţile de Ia Bonn care promovează cii, şi coexistenţei paşnice. Fireşte, in Provincia răsăriteană este ficultăţile economice şi financi
w i l l si agira o politică bazată în întregime pe in tenţia declarată a guvernului Adenauer are au sporit. In ciuda afirma
tensificarea cursei înarmărilor şi pe de a dota Bundeswehrul cu arma a- centrul în care partidul Mişca ţiilor agenţiilor şi ziarelor bur
maniei occidentale va depinde exclusiv şi a dus tratative cu oficialităţile s» menţinerea încordării înfre state, po tomică este deosebit de primejdioa rea naţională congoleză al că gheze, în provincie este însă li
de N.A.T.O., că aviaţia şi marina vesl- la Pentagon (?Ministerul de Război a! litică pe care opinia publică o înfie să pentru cauza păcii mondiale Dar rui întemeietor şi conducător nişte. Guvernele local şi central
germană vor fi limitate, că nu vor S.U.A.) tocmai pentru a perlecta acor este Lumumba, se bucură de cea
primi arme nucleare şi rachete, deşi se dul final in legătură cu înarmarea a-
Nu mai constituie de-acum o noutate ştie că organizaţia N.A.T.O., este un tomică a Germaniei occidentale, li lie rează cu indignare. Aceasta cu atît lupta de o amploare tot mai mare mai mare influenţă. iau măsuri active pentru nor
faptul că politica pe care o promovea bloc militar cu ţeluri războinice. rior, la 21 iulie, comandanţii N.A.T.O.
ză cercurile conducătoare de la Bonn au căzut de acord cu desfiinţarea ofi mai mult cu cît în ultima vreme, ca pentru pace, vigilenţa sporită a po După cum a declarat P. Lu malizarea vieţii economice.
este în totală contradicţie cu aspiraţiile Astăzi însă nu se mai vorbeşte nie; cială a restricţiei privind fabricarea şi urmare a eforturilor consecvente ale poarelor lumii, actualul raport de for mumba corespondentului agen Corespondentul TASS a stat
de pace şi coexistenţă paşnică ale po măcar in glumă de aşa-zisele „garan stocarea de arme nucleare in Germa Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţâri ale ţa pe plan mondial, mijloacele puter ţiei TASS, scopul vizitei sale
poarelor lumii. Numeroase fapte şi e- ţii“. Este ştiut faptul că Bundeswehr:!! nia federală. In plus, după cum se lagărului păcii şi socialismului. în lu nice de care dispun ţările socialismu este de a lua contact cu popu de vorbă cu Finan, primul mi
venimente petrecute în ultimii ani sînt dispune de toate tipurile de arme mo Ştie, cercurile guvernante de la Bonn me s-a conturat o atmosferă de des lui, solidaritatea internaţională în lupta laţia, precum şi cu guvernul nistru al guvernului provincial
serioase acte de acuzare la adresa o- derne, inclusiv rachete americane de şi concernele vesi-germaue dispun de tindere a încordării, de colaborare în provinciei in vederea discutării — unul din fondatorii Partidu
rientării bonniste, la adresa politicii tipul „Honest-.lohn", „Nike“. „Nike- propria lor industrie de război nu tre state cu orînduiri sociale şi politice pentru apărarea celor mai de preţ cu lui Mişcarea naţională congo
revanşarde a Germaniei occidentale, li Herkules“ ele. pe care le primeşte în clear şi de arme-rachetă. Un număr diferite. măsurilor pe care trebuie să Ic leză. Autorităţile belgiene, a
nul dintre cele mai recente şi elocvent? că din cursul anului trecut. De aseme de 270 de firme vest-germane, in frun ceriri ale omenirii în faţa ameninţă ia guvernul central şi guvernul spus Finan au considerat întot
exemple în acest sens esle aşa-zisul nea, nu e nici un secret că în Germa te cu A.E.G-, Krupp, I. G. Earben. Poporul roniin, care a cunoscut o-
memorandum al comandamentului Bun nia occidentală se construiesc rampe Siemens, Mannesmann lucrează de mai rilor adepţilor războiului vor face. fă
deswehrului, în care generalii cer fără pentru rachete cu focoase nucleare, că mulţi ani în acest domeniu. încă din
nici o jenă, într-o formă ultimativă, s-au făcut nenumărate depozite de ast arm! 1958 în uzinele vest-germane, se rcrile fascismului, condamnă cu hotă- ră îndoială, să eşueze planurile crimi local pentru restabilirea activi deauna Provincia răsăriteană
reînarmarea nelimitată a Germaniei oc fel de arme, că aici s-au adus tunuri lucrează pe bază de licenţe străine, la rîre orice acţiune menită să contri
cidentale, introducerea serviciului mili atomice şi s-au instalat baze aerie rachetele cu focos nuclear de tipurile buie la reînvierea fascismului şi na nale pe care le pun la cale milifariş- tăţii economice normale în ţa drept o provincie rebelă, şi nu
tar general pentru crearea „rezervelor ne pentru avioane capabile să transpor ..Matador“, „Bloodhund“, „Corporal" zismului y sprijină cu hotărîre politi tii revanşarzi de la Bonn. ră şi pentru întărirea puterii de fără temei. Aici a luat naştere şi
necesare“ şi — nici mai mult, nici mai te astfel de bombe. Consecvente politi ele. ca externă ţ guvernului nostru, pă- stat. a luptat activ pentru indepen
puţin — înarmarea nucleară nu nu cii lor militariste, războinice, cercurile CONSTANTIN MAC,OVEI denţă ce! mai revoluţionar par
mai cu rachete, pe care militariştii re conducătoare de la Bonn au trimis un Prin prisma evenimentelor, faptelor P. Lumumba, însoţit de mem
vanşarzi de la Bonn le primesc deja număr de 3.00fl de militari vest-ger- şi datelor amintite mai sus, apare şi
din Statele Unite, ci şi cu toate arme tnani la instructaj în Statele Unite pen mai semnificativă cererea insolentă a brii guvernului local, de depu tid din ţară — Mişcarea na
le moderne, inclusiv cu arma atomică. tru a se deprinde cu noua tehnică mi generalilor vest-germani ca Bundes-
Şi pentru ca să spunem de la început litară, pentru a deveni buni minuitori wehrul să fie dotat cu arma atomică. taţi ai adunării provinciale, de ţională congoleză. Dar acum
lucrurilor pe nuir.e, trebuie să subli ai armelor rachetă şi nucleare. Nu nu Apare in mod evident in faţa popoa-
niem că memorandumul semnal dc- mai că niciodată nici nu s-a pus mă "?!or chipul hidos al fascismului, pri activişti ai Mişcării naţionale aici domneşte ordinea. Sabota
generali ca Heusinger. Kammhubcr. car cu seriozitate problema limitări1 mejdia cre5Cindă pe care o repre
Zerber, amiralul Rudge şi alţii de o înarmării Bundeswehrului dar, mai zintă reînarmarea; în general, şi re- congoleze, precum şi de ziarişti a jul lăţiş şi ascuns al colonia
teapă cu ei, toţi cu vechi state de mult, în cadrul blocului militarist răz inarmarea atomică, in special, a arma
serviciu în Wehrmachtul lui Hitler — boinic N.A.T.O. ofiţeri germani care tei vest-germane. Se dovedeşte o dată vizitat cîteva comune locuite de liştilor belgieni şi al cercurilor
a declarat recent că se raliază la pă au servit cu devotament şi încredere in plus cit de superficiale sînt aşa-
rerile generalilor săi şi că va susţine pe călăul Hitler, cum ar fi de pildă mimitele „garanţii“ pe care se gră populaţie africană. din alte ţări care îi sprijină a
cererea lor la Consiliul N.A.T.O. Aşa Speidel, deţin funcţii de răspundere. Iar besc întotdeauna să le ofere puterile
dar, este evident că avem in faţă un politica de înarmare atomică a noii ar occidentale cînd este vorba de a da Călătoria lui Lumumba s-a adus pagube serioase provinci
document militar aprobat oficial de mate vest-germane a fost confirmată pe mîna unor recunoscuţi generali hit
guvernul lui Adenauer, un program fă pină şi de o asemenea personalitate lerişti cele mai distrugătoare arme de transformat într-o puternică de ei. Trecem printr-o perioadă
ţiş de înarmare atomică nelimitată a autorizată în politica externă a Germa ucidere, se dovedeşte din nou cît H?
R.F. Germane. E vorba nu de un fapt niei occidentale cum este generalul a- amăgitoare este politica acelora care, monstraţie a unităţii celor 3 mi grea, dar sîniem convinşi că
ieşit din comun, senzaţional, de conti merican Norstad, comandantul suprem inarmînd pe revanşarzii vest-germani.
nuarea unei politici, începută încă du a! trupelor N.A.T.O. care, într-o de se socotesc h adăpost şi uită lecţia lioane de locuitori ai provinciei vom reuşi să învingem aceste
pă terminarea celui de-a! doilea război claraţie făcută la München, anul tre istoriei, uită loviturile pe care le-au
mondial, adică chiar imediat după ce cut, anunţa că „toţi aliaţii S.U.A. din Pe distanţe de zeci de kilometri dificultăţi cu forţele noastre şi
maşina de război hitteristă fusese dis cadrul N.A.T.O. vrr primi armament Drimit din partea fasciştilor hitlerişfi
trusă. Atunci cînd faptele au început nuclear“. Şi avem la îndemînă şi alt? cortegiul de maşini înainta prin- cu sprijinii! prietenilor noştri.
să devină publice, cînd opinia publi argumente privind politica de reînar la a căror înarmare contribuiseră.
că mondială, alarmată şi indignată a mare a Germaniei federale. Amil aces tr-un coridor de oameni, care Profit de acest prilej, a spus
dezlănţuit o campanie hotărîtă d- ta. de exemplu, ministrul de Război Popoarele insă, opinia publică, nu
protest, oficialităţile occidentale, sub a de la Bonn, Strauss, a vizitat S.U.A. uită. In presa engleză, franceză şi chiar strigau intr-un singur glas : in încheiere Finan, pentru a
căror oblăduire reînvia militarismul
vest-german, au promis popoarelor... vest-germană au început să apară cri „Uhuru !“ („Libertate“ ). Pretu mulţumi în numele guvernului
„garanţii“. Cică noua armată a Ger-
tici vehemente la adresa noului act, tindeni — pe pereţii sărăcăcioa şi al întregii populaţii din Pro
selor case africane ca şi pe cei vincia răsăriteană poporului şi
ai vilelor luxoase ale belgieni guvernului Uniunii Sovietice
for care au fugit din provincie, pentru dezinteresatul ajutor
printre copaci, deasupra cape prietenesc acordat într-o perioa
telor celor prezenţi se vedeau dă grea pentru noi. Medicii so
pancarte scrise de inînă pe hîr vietici veniţi în Congo lucrează
tie simplă : „Trăiască unitatea în provincia noastră. Conside
G o n g o u i u i „ T r ă i a s c ă pacea răm că poporul rus ne este prie
şi libertatea !“, „Colonialişti bel ten sincer.
gieni, afară din Congo !“, „Tră După vizitarea mai multor
iască solidaritatea africană !“. comune africane, pe stadionul
Văzînd chipuHIe însufleţite ale din oraşul Stanleyville a avut
congolezilor — bărbaţi, femei, loc un miting. Adresindu-se ce
bătrîni şi copii — care scan lor prezenţi, Lumumba a cerut
Vipera militaristă şi cuibul ei. dau într-un avînt unanim cu populaţiei din provincie să-şi în
vintele „libertate şi independen drepte eforturile spro restabili
(desen din „Tzvestia“ ) ţă“ îti puteai da seama cît de rea păcii şi liniştii în ţară.
Redacţia şi administraţia zia ru lai: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în nume! ar conlown aprobării Direcţiunii Generale PJ.TJR. nr. 263.320 din 6 noiembrie ’ iiHH. - IŢgarulV Întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.