Page 40 - 1960-09
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1777
¦¦BBgggfHBBBggg
jjiümei© şîm. • ’vMkmMs sjtlri •juitlm&le şiîri •.uttiméla'.ştiri
Wotele a d r e sa te d e gu vern u l „Un eveniment de o uriaşă
St. B® G erm a ite g u v e r n e lo r însemnătate istorică“
$. U. ÂaŞ A n g liei ş l F ra n cei PARIS 10 (Agerpres). — să delege pe şeful guvernului
Opinia publică franceză acor său la sesiunea Adunării Ge
BERLIN 10 (Agerpres). In note se arată să statul ma mele destinderii încordării şi ale dă o mare atenţie participării nerale a O.N.U., pune într-o
lui N. S. Hruşciov, şeful gu situaţie destul de dificilă pe
Guvernul Republicii Democra jor al Bundeswehrului urmăreş păcii în Germania, să sprijine şi vernului sovietic, la cea de-a conducătorii puterilor occiden
15-a sesiune a Adunării Gene tale, care se eschivează de la
te Germane a remis reprezen te ca teritoriile celorlalte ţări să înfăptuiască măsuri de de rezolvarea problemei dezarmă
rale a O.N.U., sperînd că ea va rii..
tanţilor diplomatici ai S.U.A., ale N.A.T.O. precum şi potenţia zarmare limitate numai la cele putea contribui la rezolvarea
celei mai importante probleme „A accepta provocarea paş
Marii Britanii şi Franţei la Var lul lor militar şi economic, să două state germane. El este de a timpurilor noastre — dezar nică a U.R.S.S. şi a acorda se
marea. siunii O.N.U. importanţa care
şovia note adresate guvernelor fie folosite pentru un război re părere că pentru menţinerea pă i se cuvine, scrie „l’Humanité“,
„Un eveniment de o uriaşă înseamnă a recunoaşte eficaci
acestor ţări în care le cere să vanşard. Acest lucru creează pen cii în Europa cel mai bine ar fi însemnătate istorică“ — aşa tatea iniţiativei sovietice. A nu
apreciază Ia 9 septembrie ţine seama de acest lucru în
ia atitudine împotriva pregătirii tru toate statele aliate din punct ca cele două state germane de ziarul „l’Humanité“ hotărîrea seamnă a dovedi lipsă de inte
cu privire la participarea de res faţă de rezolvarea proble
de către Germania occidentală de vedere militar cu Germania zarmate să se declare neutre iar legaţiei sovietice în frunte cu mei dezarmării care pentru o-«-*,
N. S. Hruşciov, preşedintele pinia publică reprezintă ce,
a războiului atomic, ale cărui occidentală, marea primejdie de această neutralitate să fie ga mai importantă problemă a
Consiliului de Miniştri al timpurilor noastre“.
planuri au iost expuse în me a fi atrase într-un război prin rantată de principalele, puteri U.R.S.S., la sesiunea Adunării
Generale a O.N.U. Ziarul arată Ziarul „Combat“ scoate în
morandumul marelui stat major care militariştii germani caută ale coaliţiei antihitleriste. că participarea personală la evidenţă poziţia „negativă“ a
sesiune a conducătorilor unor puterilor occidentale faţă de
al Bundeswehrului. revanşa. In nota guvernului R.D. Ger ţări, dovedeşte că această se iniţiativa Uniunii Sovietice.
siune va fi cea mai importan „Puterile occidentale, sublinia
Anul acesta a început reconstruirea centrului oraşului In nota adresată guvernului Guvernul Republicii Democra mane se subliniază că dacă pre tă din întreaga istorie a O.N.U. ză ziarul, au adoptat o poziţie
Karl-Marx din R.D. Germană. negativă de expectativă la caro
S.U.A. se subliniază că prin te Germane aminteşte guvernu tenţiile statului major al Bun Ziarul atrage atenţia asupra pot fi nevoite să renunţe“.
In foto: Noi clădiri în centrul acestui oraş. faptului că noua iniţiativă a
sarcinile sale, prin structura sa, lui Statelor Unite ale Americii deswehrului, expuse în memo Uniunii Sovietice care a hotărît
m
prin spiritul şi componeţa sa angajamentul pe care acesta şi randumul său, vor îi realizate,
marele stat major al Bundes l-a asumat Ia Potsdam de a în guvernul R.D. Germane, călău
Se pe bordul motonavei „Baltika“ wehrului este succesorul direct cheia cu Germania un tratat de zit de interesele apărării popu
al marelui stat major a! Wehr- pace care să asigure secu laţiei sale va fi nevoit să ia
Bordul motonavei „Balti nemarcei şi Norvegiei, în a- machtului hitlerist. ritatea poporului german şi po toate măsurile necesare pentru Ziarul „Dunya4' se pronunfă penfru
ka“ 10 (Agerpres). — TASS propierca cărora navighează poarelor Europei, împotriva unei a face inofensivă chiar de la în dezvoltarea relaţiilor comerciale
tra n sm ite: ,,Baltika“. In notă se subliniază că ace noi agresiuni a militarismului ceput orice agresiune a milita- între Turcia şi făriîe sociaiisie
iaşi generali care au pregătit şi german. riştilor vest-germani. Republica
Grupul de presă de pe lin La bordul motonavei „Bal au înfăptuit atacurile criminale
gă preşedintele Consiliului tika“ domneşte o atmosferă ale Germaniei hitleriste împotri Guvernul R.D. Germane de Democrată Germană, se spune
de Miniştri al U.R.S.S., trans de lucru. N. S. Hruşciov, va ţărilor din estul şi vestul, din clară în continuare că consideră în notă, face parte clin ţările
mite : La ora 13,00, motona N. V. Podgornîi, K. T. Ma nordul şi sudul Europei, pun din drept o problemă de deosebită membre ale Tratatului de la Var
va, la bordul căreia se află zurov, A. A. Gromîko, se o- nou la cale acte de agresiune şi importanţă şi urgenţă dezarma şovia, care traduc în viaţă prin
delegaţiile Uniunii Sovietice, cupă cu problemele curente, cer înarmarea Bundeswehrului rea generală şi totală a celor cipiile coaliţiei antihitleriste. Cu
R.S.S. Ucrainene, R.S.S. Bie discută problemele apropia cu cele mai moderne tipuri de ajutorul lor, ea poate lua toate
loruse, R.P. Bulgaria, R.P. tei sesiuni a Adunării Gene rachete şi arme nucleare. două state germane şi că este măsurile necesare pentru a li
Romîne şi R.P. Ungare, care rale. Lucrează de asemenea chida orice aventură războinică
se îndreaptă spre New York Guvernul Republicii Democra gata, în conformitate cu nume a militariştilor vest-germani.
pentru a participa la sesiu membrii delegaţiilor Bulga te Germane declară că nici un
nea Adunării Generale a riei, Romîniei şi Ungariei, stat nu ameninţă Republica Fe roasele sale propuneri în proble-
O.N.U., a străbătut strtmtoa- conduse respectiv de T. Jiv-
rea Sună în apropierea ţăr kov. Gh. Gheorghiu-Dej şi ---------- --------------------- BE
murilor Danemarcei, şi Sue J. Iiadar.
diei. De pe bordul motona derală Germană. In acelaşi timp CMtiiiicatui comun mongole-pineez
vei, N. S. Hruşciov a adresat La 10 septembrie, marea guvernul vest-german emite de
telegrame d-lui T. Erlanăer. este calmă, cend este înso
primul ministru al Suediei, rit. La 9 septembrie, seara rmiit timp pretenţii teritoriale ULAN-BATOR 10 (Agerpres). — comunicatul comun inongolo-guineez şi ISTANBUL 10 (Agerpres). — Situaţia internaţională evo
d-lui V. Kampmann, primul târziu, după plecarea din faţă de alte ţări europene şi pre luează pe calea coexistenţei
ministru al Danemarcei, şl Baltiisk, in salonul motona conizează ocuparea cu forţa a După cum transmite agenţia Monţa- un acord de colaborare culturală. TASS transmite : paşnice a ţărilor cu regimuri şi
d-lui E. Gerhardsen. primul vei, membrii delegaţiilor au Republicii Democrate Germane. Ziarul „Dunya“ se pronunţă ideologii diferite. Mai devreme
felicitat în timpul dineului me, la 10 septembrie în urmă trata După semnarea comunicatului co sau mai tîrziu, toate ţările lu
ministru al Norvegiei. In a- pe tovarăşii bulgari, cu pri De aceea înarmarea atomică a tivelor dintre delegaţia guvernamenta mun şi a acordului cultural, a avut pentru dezvoltarea relaţiilor co mii vor păşi pe această cale.
lejul sărbătorii naţionale. lă a Republicii Guineea, în frunte cu loc un mare miting ai prieteniei mon- merciale dintre Turcia şi ţări
ceste telegrame, N. S. Hruş Wchrmachtului vest-german este Seku Ture, preşedintele republicii şi golo-guineeze la care a luat cuvîntul Nu are nici un sens să rămî-
Escortată de nave aparţi- L. Ţend şi Seku Ture. le lagărului socialist. nem în urmă în această pri
ciov a urat prosperitate, pa echivalentă cu pregătirea unui „Sîntem convinşi, scrie ziarul,
nînd Flotei Baltice, Moto nou război. şeful guvernului, care s-a aflat în R.P. In cursul dimineţii de 10 septembrie vinţă“.
ce şi fericire primilor miniş că comerţul în condiţii de ega Ziarul arată in continuare că
nava „Baltika“ a intrat în Noua manevră a generalilor Mongolă într-o vizită oficială, şi gu delegaţia guvernamentală guineeză a
tri şi popoarelor Suediei, Da- strlmtoarea Kattegat. litate cu Uniunea Sovietică şi acum cînd Turcia caută căi
vest-germani nu numai că este vernul R.P. Mongole, a fost semnat plecat cu avionul ia Pekin. cu celelalte ţări socialiste, ar pentru extinderea comerţului
-------~ î g=~:-- ' ¦r : fi avantajos pentru ambele ei exterior, nu trebuie să neso
incompatibilă cu principiile a- Un jalon important în dezvoltarea părţi. In afară de aceasta, con cotească posibilitatea dezvoltă
cordului de la Potsdam, dar ur siderăm util să amintim că bu
nele relaţii comerciale consoli rii comerţului cu vecinii ei.
măreşte să înlăture şi restricţiile conştiinţei politice dează prietenia între popoare,
prevăzute în acordurile de Ia a muncitorilor englezi contribuie Ia îmbunătăţirea re
Paris. laţiilor dintre ele.
DOUGLAS 10 (Agerpres). — TASS Spiritul dc luptă al sindicatelor en ---------- --------------- — — ....... -------------------------------------------------------------------
transmite : gleze s-a reflectat şi într-o serie de
Lucrările Consiliulu o rezoluţii. Astfel, congresul a condam Lucrările Congresului Partidului
Congresul sindicatelor britanice care nat vehement politica economică a gu
s-a încheiat la Douglas, va intra în vernului care a dus la adîncirea pră- celor ce muncesc din Vietnam
istoria Angliei ca un jalon important pastiei dintre cei bogaţi şi cei săraci,
Securitate în dezvoltarea conştiinţei politice a a scos în evidenţă numeroasele lip HANOI 10 (Agerpres). — tarea sa probleme privind con
oamenilor muncii englezi. Pentru pri suri existente în sistemul de învăţă- In dimineaţa zilei de 9 sep strucţia de stat, precum şi po
NEW YORK (0 (Agerpres). — Kuzneţov. tat de S.U.A., Argentina şi Ecuador, ma oară în ultimii ani, reprezentanţii mînt şi în sistemul ocrotirii sănătă tembrie, în cadrul Congresului litica externă a R.D. Vietnam.
TASS transmite : care, în loc să aprobe rezoluţia adop Congresului sindicatelor britanice au ţii. Delegaţii au reafirmat hotărîrea al III-lea al Partidului celor ce
In încheiere, V. V. Kuzneţov a de tată de Organizaţia Statelor Ameri refuzat să urmeze, calea pe care erau sindicatelor engleze de a obţine ma muncesc din Vietnam, Truong Vo Nguyen Giap, vicepreşe
l-a 9 septembrie, Consiliul de Secu clarat că aprobarea rezoluţiei Orga cane, prevede numai ca Consiliul de împinşi dc Consiliul general şi au Cbinh, secretar al C.C. al Par dinte al Consiliului de Miniş
ritate a încheiat discutarea rezoluţiei nizaţiei Statelor Americane de către Securitate „să la cunoştinţă“ de re ales o linie proprie. jorarea salariilor şi îmbunătăţirea con tidului celor ce muncesc din tri şi ministrul Apărării Naţio
Organizaţiei Statelor Americane cu Consiliu! de Securitate, după cum pre zoluţia O-S.A. diţiilor de muncă. Vietnam, a rostit o amplă cu- nale’ şi-a consacrat cuvîntarea
privire la acţiunile agresive ale gu vede articolul 53 al Cartei O.N.U., nu înainte de congres, liderii de dreap vîntare în care s-a ocupat în problemei întăririi capacităţii
vernului Republicii Dominicane. numai că va conferi acestei rezoluţii Reprezentantul Italiei şi-a consacrat ta ai partidului laburist şi ai Con Congresul a constituit o catastrofa mod deosebit de munca ideolo de apărare a ţării şi organiză
putere de lege, dar o va face şi mai in linii generale discursul, elogierii gresului sindicatelor britanice au cre gică a partidului. rii forţelor armate populare.
Luînd cuvîntul pentru a doua oară eficientă întrucât Organizaţia Naţiuni activităţii Organizaţiei Statelor Ame zut că vor continua să coniroleze vo pentru boşii sindicali de dreapta şi
V. V. Kuzneţov, reprezentantul Uniu lor Unite va sprijini această hotărîre ricane şi a sprijinit proiectul de rezo turile sindicatelor care fac parte din In şedinţa de după-amiază, Ton Duc Thang, membru al
nii Sovietice a declarat că regimul a O.S.A. îndreptată spre asigurarea luţie al celor trei state. Partidul laburist, dar s-au înşelat a- pentru liderii Partidului laburist, de
antipopular al lui Trujillo a comis ac păcii şi securităţii internaţionale. marnic. a luat cuvîntul Fam Van Dong, C.C. al Partidului celor ce mun
ţiuni agresive împotriva Veneziielei, La sfîrşitul şedinţei, reprezentantul clară delegaţii în convorbirile lor cu
primejduind prin aceasta pacea şi Lewandowski, reprezentantul Repu U.R.S.S. a retras d“ la vot proiectul Cu toate maşinaţiunile disperate din membru al Biroului Politic al cesc din Vietnam, vicepreşedin
securitatea nu numai în America de blicii Populare Polone, a subliniat ne de rezoluţie al Uniunii Sovietice. Re- culise ale Consiliului general al Con reprezentanţii presei. Belcher, secre
sud, ci şi în lumea întreagă. De a- seriozitatea afirmaţiilor delegaţilor pu trăgîndu-şi de ia vot proiectul de re gresului sindicatelor britanice, congre C.C. al Partidului celor ce mun te al R.D. Vietnam şi preşedin
ceea este just să se aplice măsuri de terilor occidentale potrivit cărora Con zoluţie, a declarat V. Kuzneţov. de sul a respins categoric îndemnurile tarul general al Sindicatului munci
constrîngere împotriva regimului lui siliul de Securitate nu ar avea împu legaţia sovietică merge in întîmpinarea liderilor laburişti de dreapta de a cesc din Vietnam, primul mi tele Prezidiului C.C, al Frontu
Trujillo. Totodată, a continuat V. V. ternicirea de a aproba hotărîrile unor celorlalte ţări în cc priveşte colabo îmnormînfa ideea naţionalizării. Din torilor din industria tutunului, a de
Kuzneţov, o hotărîre a unor organi organizaţii regionale. El s-a pronun rarea în rezolvarea problemelor atit iniţiativa celui mai mare sindicat din nistru al R.D. Vietnam. Fam lui Patriei din Vietnam, a pre
zaţii regionale care se referă la men ţat în favoarea proiectului sovietic de mari cît şi mici. Anglia — Sindicatul muncitorilor din clarat că acest congres a dat o lo
ţinerea păcii şi a securităţii, şi cu rezoluţie care propune să se aprobe transporturi şi al muncitorilor neca- vitură nimicitoare poilticii conducerii Van Dong a abordat în cuvîn zentat raportul cu privire la
atît mai mult, o hotărîre cu privire rezoluţia Organizaţiei Statelor Ame A fost adoptat cu majoritate de vo lifkvaţi — congresul a adoptat o re de dreapta a Partidului laburist şi a
la aplicarea de măsuri de constrîngere ricane, deoarece în caz contrar, a de turi proiectul comun de rezoluţie al zoluţie în care sc arată că mişcarea Congresului sindicatelor britanice. Frontul Naţional Unit.
trebuie să fie aduse ia îndeplinire în clarat el, Consiliul de Securitate va S.U.A,, Argentinei şi Ecuadorului, în sindicală este ferm convinsă de nece
strictă concordanţă cu Garta O.N.U. încălca Carta O.N.U. care se spune că Consiliul de Secu sitatea de a se introduce în Anglia NEW YORK 10 (Agerpres). rit pagube în valoare de 300 tat al eforturilor acestor po
Nu se pot întreprinde nici un fel de ritate ia cunoştinţă de rezoluţia Or forma proprietăţii obşteşti. La Bogota continuă Conferin milioane de dolari. poare. Investiţiile de capital
Reprezentanţii Ceylonului şi Tuni ganizaţiei Statelor Americane în ce ţa economică a ţărilor membre străin trebuie să aibă un rol se
acţiuni represive în baza unor acor siei au condamnat acţiunile agresive priveşte acţiunile agresive ale guver Congresul a adoptat rezoluţia pre ale Organizaţiei Statelor Ame Delegatul Ecuadorului, Jose cundar. Cuba nu contestă avan
duri regionale sau de către organe nului Republicii Dominicane. zentată de acest sindicat în care se ricane, Delegaţiile ţărilor din Quiriboga, a declarat că „capi tajele care pot fi obţinute de pe
ale Republicii Dominicane faţă de Ve preconizează coexistenţa paşnică, re America Latină critică politica talul nord-american nu are all urma relaţiilor cu ţările dezvol
regionale, fără împuternicirea Consi nezuela. Ei s-au pronunţat totodată Delegaţiile U.R.S.Ş. şi R.P. Polone nunţarea de către Anglia la arma nu economică a S.U.A. faţă de ţă scop decît realizarea de profi tate, cu condiţia ca aceste rela
pentru proiectul de rezoluţie prezen- s-au abţinut de la vot. cleară. lichidarea bazelor militare străi rile lor şi urmăresc să obţină turi“. ţii să se dezvolte pe baza egali
liului de Securitate, a subliniat V. V. ne de pe teritoriul ei, admiterea in satisfacerea revendicărilor lor. tăţii şi suveranităţii depline a
Dag Hammarskjoeid, secre O.N.U. a reprezentanţilor R.P. Chineze. Agenţia Prensa Latina rela „Ţările noastre, a spus el în popoarelor slabe si să urmăreas
* 1k tarul general al O.N.U. a făcut In celelalte rezoluţii. în ciuda poziţiei tează că Federico Schmidt, con continuare, doresc să li se acor că ridicarea nivelului de trai al
o amplă declaraţie. Dacă ante Consiliului General, congresul a con ducătorul delegaţiei braziliene, de credite în condiţii mai libe maselor largi populare.
NEW YORK 10 (Agerpres). siliului de Securitate asupra te rior, secretarul general încerca damnat renaşterea nazismului în Ger a condamnat în cuvîntarea sa rale, să se fixeze, termene mai
în rapoartele şi declaraţiile sale mania occidentală şi s-a pronunţat activitatea Fondului monetar in lungi şi o dobîndă mai redusă Pornind de la aceste principii \
TASS transmite: legramei primului ministru ai la Consiliul de Securitate să as împotriva înzestrării Rundesvehruluî ternaţional. Brazilia, a spus el, pentru a. evita datoriile excesive Cuba renunţă la forma de fi
cundă caracterul adevărat al po vest-german cu rachete şi arme nu deşi are nevoie de capital pentru care se răsfrîng asupra balan nanţare a dezvoltării economice
La 10 septembrie, ora 20,45, Republicii Congo, P. Lumumba, ziţiei pe care o ocupă în privin cleare. dezvoltarea sa economică, nu va ţei de plă|i“. In prezent, a su pe care o reprezintă investiţiile
ora locală, s-a deschis şedinţa în care se propune ca cea de-a ţa Republicii Congo, de claia a- accepta condiţiile formulate de bliniat el, ..plătim mai scump directe de capital străin.
Consiliului de Securitate, con 5-a şedinţă a Consiliului de Se ceasta el a arătat clar ce repre Uragan! din Âniits acest, fond, care se află sub con pentru ceea ce cumpărăm şi pri
vocată Ia stăruinţa guvernelor curitate să aibă loc în capitala zintă politica sa de „neamestec“ trolul Washingtonului. mim mai puţini dolari pentru In încheiere Botti a declarat:
U. R.S.S. şi Iugoslaviei, precum Republicii Congo — Leopoldvil în treburile interne ale acestui NEW YORK 10 (Agerpres). ceea ce vindem“. „In ce priveşte investiţiile indi
şi la cererea secretarului general le. V. Kuzneţov a declarat tînăr stat african. Agenţia France Presse relatează că Luînd cuvîntul la conferinţă, recte de capital, Cuba le accep
ai O.N.U. în vederea discutării că delegaţia sovietică sprijină a- uraganul tropical care a devastat deja Juan Auss, ministrul Economiei Atenţia asistenţei a fost a- tă atunci cînd ele sînt necesare
situaţiei din Congo, care peri ceasta propunere şi consideră că Secretarul general a încercat regiuni întregi din Porto Rico şi ar al Boliviei, a condamnat activi trasă îndeosebi de cuvîntarea dezvoltării economiei sale şi sa
clitează pacea şi securitatea ge ea trebuie să fie examinată în să pună Ia îndoială legalitatea hipelagul Antilelor, a atins la 9 sep tatea organizaţiilor de credit rostită de Regiono Botti, minis tisfac următoarele condiţii :
nerală. Aceasta este a cincea primul rînd. hotărîriî primului ministru Lu tembrie coasta Floridei. La Miami, americane deoarece pe ele nu trul Economiei aLGubei care re-
şedinţă a Consiliului de Securi Propunerea sovietică a fost unde orice activitate a încetat vîntu! le interesează decît profitul. Ră Să nu fie legate de nici un
tate convocată în decurs de două sprijinită de reprezentanţii Cey mumba, cu privire Ia înlăturarea minerea în urmă în ce priveşte ferindu-se la situaţia din ţările fel de clauze politice, sau clauze
luni şi consacrată discutării si lonului şi Poloniei. suflă cu o vitez.ă de 106 km. pe oră dezvoltarea economică a ţărilor Americii Latine a condamnat a- cu privire la menţinerea a-
trădătorului Kasavubu din func şi cade fără întrerupere o ploaie to din America Latină se datorează titudinea Statelor Unite faţă de numitor iorme de organizare e-
tuaţiei din Republica Congo, si Proiectul de rezoluţie prezen renţială. Mai multe părţi ale oraşului îndeosebi faptului că ele sînt Cuba şi faţă de America Latină conomică internă ;
ţia de preşedinte al republicii. producătoare de materii prime, în ansamblu.
tuaţie care s-a creat în urma a- tat de U.R.S.S. a fost pus la vot. sînt cufundate în întuneric. Cei circa ale căror preţuri scad neîncetat, să ' fie destinate exclusiv ne
gresiunii din partea Belgiei şi El a obţinut voturile delegaţiilor Hammarskjoeid a justificat în t.0 0 0 .0 0 0 de locuitori ai oraşului s-au a spus Auss. Vînzînd cositor la Cuba, a spus el. declară sus voilor ţării beneficiare şi să fie
baricadat în casele lor aşteptînd tre şi tare de la această tribună în folosite după aprecierea ţării
a acţiunilor inadmisibile ale se U.R.S.S., Poloniei şi Ceylonului. totul acţiunile comandamentului preţurile stabilizate în timpul faţa tuturor popoarelor din Ame respective ;
cerea uraganului care nu a atins încă celui de-a| doilea război mon rica Latină şi în faţa lumii în
cretarului general al O.N.U. şi Delegaţiile Tunisiei şi Ecuado trupelor O.N.U., care au privat punctul său culminant. Biroul de in dial, .a spus el,-Bolivia a sufe tregi că dezvoltarea, economică dobînda să nu depăşească 3
formaţii olandez a anunţat că uraga la sulă, iar'termenele de amor
ale reprezentanţilor lui in a- rului s-au abţinut de la vot. Ce guvernul Congo de posibilitatea nul a provocat mari pagube in insula a ţărilor slab dezvoltate trebuie
ceastă republică africana. lelalte delegaţii au urmat docil St. Martin din Antilele olandeze.' Mai să fie în primul rînd un rezul tizare să fie de peste zece ani“.
S.U.A. şi au votat împotriva folosirii postului ele radio naţio
La şedinţă a luat cu proiectului sovietic. multe persoane au fost ucise.
vîntul reprezentantul U.R.S.S., nal şi a aerodromurilor.
După aceea Consiliul de Secu
V. V. Kuzneţov. El a a- ritate a început examinarea si
tras atenţia membrilor Con- tuaţiei din Congo.
Redacţia şî administraţia zia ruiui: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generaie P.T.T.R, nr. 203 320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.