Page 41 - 1960-09

1 t í !p i I -JK- ' •' '
Anul XII Nr. 1778
P la n ii! c o n str u c ţiilo r D I N V A L E A JIU L U I lin milion
de locuinţe poate
Si r e a liz a t I
De Ia o zi la alta, numărul
celor care se mută în casă
nouă creşte. Acest lucru este
rezultatul’ grijii pe care parti­
dul şi guvernul nostru o poartă
oamenilor muncii. Pentru con­
strucţia de locuinţe, se acordă
un volum tot mai sporit de
fonduri băneşti. Numai în re­
giunea noastră au fost alocate,
in acest an, fonduri pentru
construcţia a 3.300 apartamen­
te. Această cifră depăşeşte cu
mult nivelul construcţiilor de
locuinţe, de pînă acum.
Constructorilor li s-a stabi­
lit drept sarcină principală gră­
birea' ritmului de lucru, reduce­ folosinţă a locuinţelor nu sînt zile de mineri din sector pen­ planificată cu 22—27 la sută.
rea preţului de cost şi îmbu­
nătăţirea calităţii lucrărilor.
Volumul mlare de lucrări a
impus ca pe şantierele de con­
strucţii să se ia inăsuri cores­
punzătoare, astfel da planul să
fie îndeplinit în întregime.
In cadrul întrecerii socialis­
te desfăşurate pe şantierele
de ¦locuinţe, în bătălia pentru
îndeplinirea obiectivelor stabili­
te, s-au născut iniţiative va­
loroase. Astfel, este bine cu­
noscută iniţiativa constructo­
rilor de la I.C.S. Hunedoara de
a realiza din economiile de la
24 blocuri un bloc cu 24 apar­
tamente peste sarcinile de plan.
Iniţiativele în muncă, cit şi a-
vintul în întrecerea socialistă
au dat posibilitate constructo­
rilor de pe şantierul noului oraş
muncitoresc Hunedoara să dea
în folosinţă pînă acum 582 a-
partamente din totalul de 710
planificate pentru acest an.
Dar la realizarea celor 3.300
apartamente ce urmează a fi
date în folosinţă în acest an,
sarcini deosebite revin con­
structorilor de la T.R.C.H. In
acest an, constructorii T.R.C.H.
vor trebui să termine 2.038 a-
partamente. Pînă acum au fost
terminate 1.050, deci pînă la
sfîrşitul anului mai trebuie te r­
minate şi date în folosinţă în­
că 988 apartamente.
Raportat la perioada de timp
rămasă pînă la sfîrşitul anului,
respectiv mai puţin de 4 luni
de zile, numărul de aparta-
Cm p lan u l an u al în d e p lin it
Tractoristul Ioan Şendrescu, de la
S.M.T. Orăştie, munceşte cu mult en­
tuziasm in vederea îndeplinirii sarci­
nilor ce-i revin. Gîteva cifre dovedesc
hărnicia şi priceperea cu caţe a lu­
crat zi de zi pe tarlalele G.A.G. din
Orăştie, acest tînăr candidat de partid.
Cu tractorul pe care-1 are în primi­
re, ioan Şendrescu a realizat în cam­
pania de vară 260 ha. arătură nor­
mală faţă de 90 ha. cît prevedea pla­
nul pe tractor. Astfel, el a reuşit să
realizeze piuă la 1 septembrie a.c., în­ organizator de partid
treg planul ce-i revenea pe anul în
Nu-i uşor să sudezi la înalţi mea de 40 m. Sudorul Radu Roman însă e obişnuit cu astfel de lucrări.
In aceste condiţiuni el reuşeşte să depăşească norma lună de lună cu 15—20 la sută.
In clişeu : Tov. Roman, lucrînd la montarea halei cuptoarelor de 400 tone de la O.S./V1. II din C. S. Hu­
nedoara.
A
H mt-dbaro-Deva \
Marţi 13 septembrie 1960
mente ce trebuie date în folo­
sinţă este mare. Ca urmare,
pe şantierele T.R.C.H. trebuie
să fie luate toate măsurile pen­
tru asigurarea unui ritm in­
tens de muncă. Aceasta cu atît
mai mult cu cit, la un număr
de 275 apartamente ce u r­
mează a fi date în folosinţă pî­
nă Ia sfîrşitul anului, lucră­
rile nici nu au început. Este
necesar deci ca în cel mai scurt
timp să se lichideze cu unele
lipsuri care persistă în activi­
tatea' şantierelor.
Pe mai toate şantierele
T.R.C.H. termenele de dare în
respectate. Congresul al m -lea
al P.M.R. a stabilit ca sarcină
principală pentru constructori
terminarea unui bloc mediu în
4-5 lunii. Trustul regional de
construcţii însă nu s-a încadrat
în aceste prevederi. Durata de
execuţie depăşeşte cu mult te r­
menul stabilit. Aşa, de pildă,
blocurile din str. Mănăstirii din
Deva au început să se constru­
iască încă din toamna anului
trecut şi nici pînă în prezent
nu au fost terminate. Situaţii
asemănătoare se găsesc şi pe
şantierele din Călan, Petroşani,
Lupenj etc.
Una din cauzele care au de­
term inat această stare de lu­
cruri este desfăşurarea unei
munci neritmice pe şantiere.
Deşi lucrările de zidărie s-au fă­
cut într-un termen relativ scurt
(circa 4-6 zile un etaj), în mul­
te cazuri acestea nu au putut
continua din lipsa grinzilor pre­
fabricate pentru planşee. Şi
astfel timpul ciştigat se pier­
dea. Desigur că o vină impor­
tantă revine O.RA.D.-uiui De­
va, care nu a insistat în sufi­
cientă măsură pe lingă între­
prinderea de prefabricate din
Turda ca aceasta să-şi respec­
te contractul de livrări ritm i­
ce. Rău este că situaţia conti­
nuă să persiste. Şi este cu atit
mai rău cu cît, deşi s-a pro­
pus secţiunii de industrie lo-
(Continuare in pag. 3-a)
curs. Concomitent, prin îngrijirea şi
folosirea raţională a tractorului, har­
nicul tractorist a economisit, numai
în campania de vară, piese de schimb,
carburanţi şi lubrifianţi în valoare de
peste 1.500 lei.
Pentru munca şi strădania depusă,
tractoristul a realizat, în luna august,
un venit de 3.298 lei, din care 1.190
Iei sînt premii.
AUGUSTIN STANICI
în S.M.T. Orăştie
ie-säfe :
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VN1ŢI-VA I
4 pagini 20 bani
lei economiiOOOOOOOOOOO000<XXXX>0000000<XXX>OOOOOOOOOOOQOOOOOOOO
Brigăzi fruntaşe
S porirea pro’ductivităjii mun- tru sporirea productivităţii mun­
rcri cşii rrAedr îuncr Aerrpena nprrpeţfun lî un ii Hdep cii, locul de frunte îl ocupă pînă > neăoara muncesc cu insu- )
acum brigada condusă de mine­
cost sînt obiective principale ale rul comunist Iosif Petric, din a-
întrecerii între brigăzile de mi­ batajul ou front scurt nr. 2. Prin ^ comunele să fie din ce în 1
neri din sectorul III al minei organizarea bună a muncii în
Aninoasa. abataj, brigada îşi depăşeşte
zilnic productivitatea planificată [ în acest an, au fost înce- 1
încă din primele zile ale lunii cu 40 la sută.
septembrie, s-au şi obţinut suc­
îmbucurătoare sînt şi realiză­
cese îmbucurătoare în această rile brigăzilor conduse de Vaier
L.iciu, Ioan Toma, Gheorghe
direcţie. Astfel, colectivul secto­ Bulgaru. Aceste brigăzi îşi de­
păşesc zilnic productivitatea
rului III a realizat însemnate
economii de lemn de mină şi
exploziv.
In ceea ce priveşte întrecerea
care se desfăşoară între brigă­
Cărbune pesfe plan
n abatajele minei Vulcan,
brigăzile de mineri se în­
rului Pavel Bovte cu 700 kg.
trec cu entuziasm sporit pentru Aceste brigăzi au extras peste
a obţine realizări cît mai fru­ sarcinile lor de plan între 150-
moase în muncă. In sectorul III, 266 tone de cărbune.
spre exemplu, sporirea produc­
tivităţii muncii este obiectivul Realizări asemănătoare au ob­
ţinut şi brigăzile din sectorul
principal al întrecerii. Brigăzile II. Astfel, brigada condusă de
Vasile Negrescu a extras peste
conduse de Andrei Vizi şi Vla­ plan 330 tone de cărbune cocsi-
ficabil, iar brigada condusă de
dimir Scutelniou şi-au depăşit Traian Păcurarii 141 tone de
cărbune peste plan.
productivitatea planificată cu
1,400 şi respectiv 1,300 tone căr­
bune t>e nost, iar brigada mine-
1 80.000 lei bonificafie pentru calitate
mbunătăţirea calităţii căr­ seama îmbunătăţirii calităţii şi
bunelui constituie şi ea un granulaţiei cărbunelui, colecti­
obiectiv de seamă pentru înde­ vul minei Vulcan să obţină o bo­
nificaţie de 180.000 lei, sumă
plinirea căruia luptă întregul co­
lectiv al minei Vulcan. Alegînd care reprezintă o preţioasă con­
tribuţie la scăderea preţului de
şistul vizibil în abataje, plasînd cost al cărbunelui extras.
judicios găurile în fronturile de
cărburje şi puşoînd cu exploziv
mai puţin, minerii din Vulcan 95Să laminăm cu toleranţe
au obţinut realizări frumoase.
Ei au îmbunătăţit cu 9,4 la su­ negative“
tă procentul planificat de gra-
nulaţie a cărbunelui şi au redus In lupta pentru obţinerea u-
cu 0,3 la sută procentul de umi­ nor cantităţi cît mai mari de la­
ditate. Procentul de cenuşă în minate, colectivul laminorului
cărbunele cocsifioabil trimis pre- de 650 mm. găseşte noi şi noi
paraţiei Lupeni a fost de aseme­
nea redus cu 0,8 la sută. A- forme cu ajutorul cărora ridi­
ceste realizări au făcut ca pe
că necontenit producţia.
Astfel, zilele trecute, maistrul la sută.
comunist Alexandru Savu, a
mm
Se deschide stagiunea teatrală
Piesa „Vlaiou şi feciorii lui“ are loc sîmbătă, 17 septembrie
de Lucia Demetrius, cu care 1960. După această dată, spec­
Teatrul de stat „Valea Jiului'’ tacolul va fi prezentat şi în ce­
deschide cea de-a 13-a stagiune lelalte centre ale Văii Jiului,
a sa, va fi prezentată în seara precum şi în regiune.
de 15 septembrie 1960 în pre­ In regia lui Marcel Soma, pie­
mieră festivă pe scena clubului sa „Vlaicu şi feciorii lui" este
minerilor din Vulcan. interpretată de actorii : G. Ni-
Pe' scena teatrului premiera culescu, Ana Golda, Ana Nicu-
lescu, Justin Handoca, • Vaier
Donca, Dumitru Drăcea, Gheor­
ghe Miclea, Valeria Nanei, Ste­
la Popeseu, Ion Cristesou şi Ma-
ria Iordache Dumitrescu.
—o —
UI
muncă voluntară
Mobilizaţi de deputaţii Gheor­
ghe Pupăză, Aron Vfad, Ilca
Gaşpar şi Vlad Abel, locuitorii
comunei Teliuc au muncit cu
însufleţire la modernizarea dru­
mului HunedoaraTeliuc şi la
construcţia şcolii de 4 ani din
Tel incul Superior.
Cu toate că planul prevedea
pentru acest an ca la şcoala din
Teliucul Superior să se procure
doar materialul necesar cons­
trucţiei, s-a reuşit totuşi ca
şcoala să fie ridicată în roşu şi
acoperită. Este rodul muncii en­
tuziaste i a cetăţenilor, care au
depus toate eiorturile ca şcoala
din Teliucul Superior să fie da­
tă în foipsinţă înainte de termen. put să se ridice oamenii.
Şi locuitorii din comuna Sînt-
andrei au. realizat însemnate e-
conomii. Prin munca patriotică
depusă de cetăţenii comunei la
construcţia căminului cultural, a
şcolii şi la amenajarea parcului
din faţa sediului Sfatului popu­
lar comunal, s-au realizat eco­
nomii în valoare de peste 54.000
Iei. In fruntea acestor acţiuni au este în întrecere cu brigada
fost deputaţii Solomon Tctra,
Mihai Huieţ şi Gheorghe Sîn-
creanu.
® F estivalul de teatru „Ion Luca
C a ra g ia le: Cit mai bine pregă­
tiţi pentru iaza regională.
(pag. 2-a)
9 Fiecare zi întîrziată la
însilozări, provoacă pierderi
însemnate. (pag. 3-a)
® In preajma sesiunii ge­
nerale a O.N.IJ.
(pag. 4-a)
¦*/—\ /•—-» 1r~ ' t—*
ţ Cetăţenii raionului Hu- ^
r fleţire pentru ca satele şi 1
[ ce mat frumoase. Numai )
( pute 70 de lucrări, din ca- 1
t re, 34 au fost date în folo- 1
l sinţă. Dintre acestea, fac ţ
t parte 5 şcoli de 4 ani în <
^ satele Bîrcea Mare, Poe-
f raţa Tomii, Vălar, Poeniţa -j
ţ Răchiţelii şi Păroasa, con- ţ
Iţ struite prin muncă patrio- ]
ţ tică şi cu sprijinul sfatu- ]
jr rilor populare. Tot prin 1
t muncă pătriotică au fost
împrejmuite 9 şcoli, s-a
electrificat şcoala din sa­
tul uroi — Simeria şi s-a
terminat internatul şcolii
de 7 ani din Teliuc. In to­
tal, în raionul Hunedoa­
ra au fost prestate în
cursul acestui an peste
t 265.000 ore muncă patrlo-
[¦ tică, realizîndu-se ast- 1
[ fel economii de peste
t 1 .000.000 lei.
ţ- La realizarea acestor e-
l conomii o contribuţie în-
L semnată au adus-o cetă- j
[ ţenii din Simqţia, care la )
[ lucrările de întreţinere a 1
t străzilor, de construcţie a
\ şcolii din simeria Veche şi )
[ la alte lucrări, au prestat .j
t peste 53.000 ore de muncă j
1 patriotică.
[¦ In lupta pentru cit mai I
j- multe economii, şi locui- -j
ţ torii din Călan au obţinut j
t frumoase succese. In cele 1
^ peste 42.000 de ore efec- ^
( tuate, ei au realizat o e- -j
C conomie care depăşeşte ]
L suma de 128.000 lei.
lansat o nouă iniţiativă: „Să
laminăm cu toleranţe negati­
ve“. Plecind de la un calcul
simplu, comunistul Savu a vă­
zut că reducind dimensiunile
ţaglelor cu numai un milime­
tru, sporul de producţie pe fie­
care schimb se va ridica cu 3
Această iniţiativă, care a
stîrnit un viu interes printre la-
minoriştii de aici, a şi fost îm­
brăţişată de celelalte schimburi.
ENTUZIAŞTII
La început, în 1954, cină pe
locul unui maidan de la mar­
ginea oraşului Alba lulia s-a
terminat construcţia Ateliere­
lor centrale „Ardealul“, au
venit 12 oameni — 12 comu­
nişti. Ei au fost primii care
au păşit iaici şi în jurul lor a
început să se formeze colecti­
vul ce avea să numere atunci
vreo 80 de oameni. Au venit
din toate părţile; cei mai
mulţi nişte copilandri abia
scăpaţi de pe băncile şcolilor
profesionale.
„Ne uitam unii la alţii — îşi
aminteşte comunistul Gheor­
ghe Faur, ne cintăream din
ochi, căutînd parcă să ne a-
flâm puterile, şi ne-am dat
seama că aveam mult de lu­
cru, şi în primul rînd cu noi
înşine“.
Şi aşa, cei 12 comunişti en­
tuziaşti şi perseverenţi, cu
multă răbdare şi migală, s-aii
apuucat de cea mai grea ope­
raţie : creşterea oamenilor,'
făurirea colectivului de m un­
că. Sub mina maistrului
Gheorghe Faur, a lui Manole
Josan, Ion Drăghici, Roman condusă de comunistul Mano­ te acestea arată că munca co- (
Kerekeş şi a altora, au înce­
Tînăra Maria Pleşa, care
atunci abia ştia să mînuiascâ
strungul, este astăzi printre
cei mai buni strungari din a-
telier. Devenită in 1958 m em ­
bră a P.M.R., ea nu se sfieş-
te să spună cît îi datorează
comunistului Gheorghe Faur,
care a crescut-o. Acum con­ noastră — spune Manole Jo­ colectiv spre locul ce trebuie
duce o brigadă de tineret şi
comunistului Nicolae Ujvari,
la fel de tînăr, crescut şi el
tot de comunistul Faur.
Schimbul condus de prim-maistrul Octavian imbrea, de la
oţelăria Martin nr. 2 a C.S. Hunedoara, a produs peste plan,
in luna august a acestui an, 611 tone oţel.
In clişeu: Prim-maistrul Octavian Imbrea, urmărind
prin sticla de cobalt elaborarea unei şarje de oţel.
ZIUA POMPIERILOR
DIN R. P. R.“
In fiecare an la 13 Septem­ In vederea cunoaşterii cauze­
brie. se sărbătoreşte „Ziua lor incendiilor şi pentru res­
pompierilor din R.P.R.“. pectarea măsurilor de preveni­
Partidul şi guvernul au în­ re, au fost puse la îndemina
credinţat pompierilor din ţa ­ oamenilor muncii normative,
ra noastră măreaţa şi nobila broşuri, îndrumătoare şi afişe
misiune de a apăra contra in­ care ii înarmează cu cunoştin­
cendiilor toate realizările po­ ţe preţioase în domeniul pa­
porului muncitor pe drumul zei contra incendiilor. De ase­
construirii socialismului. An de menea, noile construcţii ale so­
an, cu prilejul „Zilei pompie­
rilor din R.P.R.“, apărătorii a- cialismului sînt puse în afara
vutului obştesc împotriva flă­ pericolului de incendiu prin
cărilor fac bilanţul realizărilor măsurile de prevenire ce se
dobîndite în paza contra incen­ iau încă de la proiectarea lor.
diilor. Astăzi, unităţile şi formaţiunile
de P.C.I. au fost dotate cu m a­
In anii regimului democrat- şini şi utilaje moderne.
popular s-au luat măsuri con­
La cea de-a 112-a aniversa­
crete care să asigure securita­ re a luptelor din Dealul Splrii,
tea bunurilor centra incendii­
lor. Astfel, au luat fiinţă in­ pompierii patriei noastre se
specţiile regionale şi raionale de prezintă cu realizări im portan­
supraveghere pentru preveni­ te în toate domeniile. Cu min-
rea incendiilor, iar în între­ drie, ei raportează că numărul
prinderi şi instituţii s-au orga­ incendiilor şi valoarea pagube­
nizat comisii tehnice de P.C.I. lor sînt în scădere de la un an
Astăzi, peste tot în întreprin­ la altul. Trebuie amintit că in.
deri şi localităţi sînt organiza­ acţiunile grele pline de riscuri
te, dotate şi instruite cores­ împotriva flăcărilor, pompierii
punzător, formaţiuni şi grupe au făcut în nenumărate rin-
de pază contra incendiilor din duri dovada înaltelor lor cali­
rîndul muncitorilor, ţăranilor, tăţi morale şi de luptă. Puhîn-
du-şi uneori viaţa in pericol, ei
1 intelectualilor etc. In cadrul re­ n-au pregetat nici măcar o cli­
giunii noastre, s-au organizat pă şi s-au aruncat în viitoarea
pînă în prezent 575 de forma­
ţii şi grupe P.C.I. in care ac­ flăcărilor pentru a salva vieţi
tivează peste 11.700 de membri. omeneşti şi avutul poporului. Va
rămîne în memoria noastră
1
îndrum ate şi sprijinite de fapta de vitejie a eroului ser­
organele de partid şi de stat, gent major post-mortem, Ama-
formaţiile de P.C.I. obţin tot ximoaiei Ilie, care a pus apăra­
maţ bune rezultate în. munca rea avutului obştesc mai pre­
de prevenire şi stingere a in­ sus decît însăşi viaţa sa, că-
cendiilor. Demnă de remarcat zînd eroic in lupta grea cu
este activitatea formaţiunilor incendiul.
P.C.I. de la Uzinele metalurgi­
ce Cugir, Fabrica chimică Orăş­ Vitejia, abnegaţia, curajul şi
tie, exploatările miniere Uri- eroismul de care pompierii dau
cani şi Petrila, Uzinele metalo- dovadă în îndeplinirea misiu­
chimice Zlatna etc. şi din loca­ nilor, îşi găseşte izvorul în e-
lităţi ca Apoldul de Jos, Criş- ducaţia făcută de partid, în le­
cior, Uia, Teiuş şi altele, care gătura lor strînsă eu masele
anul acesta au reuşit să se populare, în înaltul lor patrio­
claseze fruntaşe în paza con­ tism, în conştiinţa că apără
tra incendiilor pe regiune şi cuceririle revoluţionare ale re­
raioane. gimului democrat-popular.
;sssas : NICOLAE A. N1COLAE
— In iulie am pierdut dra­ jutăm cit mai bine prin repa­
pelul de fruntaşi — spune raţii de calitate.
Maria. Ujvari a făcut o raţio­
nalizare şi a ciştigat punctaj. Şi pentru că vorbim despre
Dar în august, l-am ciştigat calitate şi cifre, trebuie să a-
iară. Noi am avut o depăşire rătăm că din atelier rebutul
de plan mai mare. a dispărut demult, tot aşa cum
ultima absenţă nemotivată a
— Lasă că nu stă drapelul fost „îngropată.“ în urmă ou
mult la voi — intervine Uj­ doi ani. Lună de lună, ate­
vari. Crezi că ne lăsăm bătuţi? lierul îşi depăşeşte planul de
Vedem noi la sfîrşitul lu n ii1 producţie. Oamenii vorbesc a-
poi cu mîndrie legitimă des­
De la Andrei Tîmpea, secre­
tarul organizaţiei U.T.M., am pre economiile lo r:
aflat că majoritatea angaja­
ţilor sînt tineri. Dintre ei, — Şi noi ne-am încadrat in
Din carnetui marea bătălie pentru econo­
DE REPORTER mii din acest an. Angajamen­
22 învaţă la şcoala medie tul de 350.000 lei economii
serală. Toţi tinerii sînt pur­
tători ai insignei de briga­ peste plan, s-a realizat în nu­
dier. Am mai aflat că în ul­
timul timp, printre ei a că­ mai 8 luni.
pătat o mare circulaţie roma­
nul „Bătălie in marş“. Disciplină, ordine, mină de
La montaj, lucrează echipa buni gospodari — iată cum
poate fi caracterizat în clteva
cuvinte atelierul, înzestrat cu ?
maşini de un ridicat nivel teh- t
nic. Este rezultatul muncii co- >
muniştilor, în frunte cu secre- ^
tarul lor, Gheorghe Faur. Toa- ţ
le Josan. Prin mîinile celor 18 muniştilor a dat roade, că oa- )
băieţi ai săi, au trecut anul
acesta 26 de tractoare, peste menii au crescut o dată cu \
40 motoare şi 24 compresoare,
în afara altor maşini şi u ti­ colectivul. \
laje. Că au lucrat bine, o spu­
ne faptul că n-au avut pină La început au fost doar 1J2
acum nici o reclamaţie pri­ oameni. Munca şi lupta lor
plină de avint, de frămîntări
vind reparaţiile. şi căutări, a ridicat întregul
— E vorba doar de mîndria
san. Lucrul exploratorilor de­ să-l ocupe în producţie un a-
pinde în mare măsură de uti­ devărat colectiv de muncă so­
lajele reparate de noi. şi an­ cialistă.
gajamentul nostru este să-i a-
L. VIŞKI
- A aT .__