Page 43 - 1960-09

Nr. 17? 8
fle® cas*© z i© m^ t i«?/Sr z ©i a tjJ a
la IsasIIozari, provoacfi.
pierderi ínsem iaate
Practica a demonstrat că fo­
losirea porumbului siloz în hrana
animalelor duce la obţinerea u-
nor însemnate sporuri de carne
şi lapte. Ca urmare, în tot mai
multe G.A.S. şi G.A.C. din re­
giunea noastră; se însilozează
în aceste zile mari cantităţi de
porumb-siloz.
Acţiunea de însilozări se des­
făşoară cu succes şi în unele u-
nităţi agricole socialiste din ra­
ionul Ilia. Aşa de pildă, la
G.A.S. din Mintia, unde organi­
zaţia de partid şi conducerea
gospodăriei au organizat temei­
nic această muncă, se lucrează
intens la recoltatul, transportul
şi însilozarea porumbului. Cu
tocătoarele gospodăriei se lu­
crează în două schimburi, din
zori şi pînă seara, iar la trans­
portul porumbului siloz, în trei
schimburi, deci şi noaptea. Prin
eforturile comune ale tuturor lu­
crătorilor gospodăriei, dar mai
ales prin contribuţia deosebită
adusă în această privinţă de tov.
Duminiţă Mănescu, Dumitru Că-
nija şl Gheorghe Cărăuş, s-au
însilozat pînă în seara zilei de
9 septembrie a.c. 576 tone de di­
ferite furaje — din care, cea
mai mare parte porumb-siloz.
Succese în munca de însilozări
s-au obţinut şi în unele gospo­
dării colective din raion. In
G.A.C. din Stretea, de exemplu,
s-au însilozat pînă în prezent
92 tone furaje faţă de 90 tone
cît prevede planul. Colectiviştii
din Lăpuşnic, convinşi de faptul
că nutreţul-siloz constituie cea
mai bună şi ieftină hrană
pentru animale în perioada de
stabulaţie, însilozează şi ei de
zor. In numai ctîeva zile, au re­
coltat, tocat ş'i însilozat peste
200 tone de porumb-siloz.
Această lucrare se desfăşoară
cu succes şi în gospodăriile co­
lective din satele Veţel, Lăsau,
Grind, Şoimuş, Leşnic etc.
Nu în toate gospodăriile co­
lective din raion se dă însă im­
portanţa cuvenită însilozării po­
rumbului. Aşa se face că în ra­
ion, din cele 19.950 tone pre­
văzute a se însiloza de către
gospodăriile colective, nu s-au
Acţiuni patriotice ale tineretului
'Organizaţiile U.T.M. din întreprin­
derile, instituţiile şi şcolile oraşului
Hunedoara cuprind peste 264 brigăzi
utemiste de muncă patriotică, în care
sînt încadraţi peste 8 .0 0 0 de tineri si- au participat voluntar la efectuarea
derurgişti, constructori şi şcolari. De
la începutul anului şi pînă în pre­
zent, membrii acestor brigăzi au efec­
tuat peste 150.000 ore muncă volunta­
ră şi au colectat 11-500 tone fier
vechi.
Brigăzile utemiste de muncă patrio­
tică de la laminorul de 800 mm. au
colectat peste 1.700 tone fier vechi,
iar cele de la' furnalele 1-4, O.S.M. I,
T.U.G. şi altele, au fost declarate bri­
găzi fruntaşe în acţiunile patriotice.
Planul construcţiilor de locuinţe
poate fi realizat
(Urmare din pag. l-a).
cală să studieze problema exe­
cutării de grinzi la fabrica din
Bircea Mare, aceste studii bat
pasul pe loc.
Cu totul nesatisfăcător s-au
desfăşurat şi lucrările de fini­
saj pe unele şantiere ale
T.R.C.H. Astfel, deşi lucrările în
roşu erau terminate pe şantie­
rele din Deva, Călan şi Valea
Jiului s-a aşteptat săptămîni şi
uneori chiar luni de zile pînă
au început tencuielile. Ori, mult
mai bine este daca aceste lu­
crări se desfăşoară concomitent
cu cele de zidărie.
Pe şantierul T.R.C.H. orga­
nizarea muncii lasă încă de do­
rit. La începutul acestui an, la
Călan, Deva şi Petroşani s-a
trecut la organizarea muncii în
acord global. Drept rezultat,
ritmul de muncă s-a impulsio­
nat. Din păcate însă, acest sis­
tem de muncă a fost abando­
nat pe majoritatea şantie­
relor. De ce oare ? Conduce­
rea T.R.C.H. ar putea da răs­
punsul cuvenit.
Deseori, în faţa conducerii
T.R.C.H. şi a şantierelor s-a
pus problema organizării mun­
cii în doua schimburi. Cu toa­
te acestea, nici pînă în pre­
zent această problemă nu a
fost rezolvată. Necesitatea or­
realizat pînă acum decît 1.009
tone. In unele gospodării colec­
tive, această muncă nici măcar
n-a început. Aşa de exemplu,
la G.A.C. „11 Iunie" din Bretea
Mureşană, în ziua de 9 sep­
tembrie, nu începuse însiloza­
rea, deşi porumbul de pe cele
8 ha. destinate acestui scop, a
ajuns de cîteva zile în faza de
coacere lapte-ceară. Gospodăria
posedă o tocătoare cu motorul
respectiv, dar ea nu este folo­
sită. De ce ? Pentrucă în rîndul
unor colectivişti mai dăinuie ten­
dinţa de a păstra porumbul-siloz
pentru boabe. Aceasta este o
tendinţă dăunătoare pe care or­
ganizaţia de partid şi consiliul
de conducere din gospodărie,
trebuie să o combată cu toată
tăria.
La fel stau lucrurile şi Ia
G.A.C. din llia. Şi această gos­
podărie are tocătoare proprie,
are şi sanţiul necesar — respec­
tiv 4 gropi siloz — dar colecti­
viştii n-au recoltat încă porum­
bul siloz de pe cele 6 ha. Din
această cauză, o parte din po­
rumb a şi intrat în faza de coa­
cere deplină.
Dezinteres faţă de importanta
şi actuala problemă a însilozări-
lor se manifestă şi în alte gos­
podării colective din raionul i-
lia, ca acele din satele Bîrsău,
Pojoga, Sălciva şi Bacea. La
G.A.C. din Bîrsău, bunăoară,
s-au însămînţat cu porumb si­
loz 20 ha. Pînă acum însă, co­
lectiviştii de aici nu s-au gîn-
dit să înceapă recoltarea şi în­
silozarea lui.
Organizaţiile de partid şi
consiliile de conducere din gos­
podăriile colective, trebuie să a-
rate colectiviştilor că orice în-
tîrziere a recoltării porumbului
siloz face să scadă din valoarea
sa nutritivă şi, în consecinţă,
duce Ia pierderea unor cantităţi
apreciabile de carne şi lapte. Ele
du de asemenea datoria de a
duce o intensă muncă politică
în rîndul colectiviştilor pentru
ca aceştia să treacă de urgenţă
la însilozarea porumbului de pe
toate suprafeţele destinate a-
cestui scop.
E. BERGHIAN
Nu există sector din oraşul Hunedoara
unde tineretul să nu-şi fi adus con­
tribuţia sa preţioasă. Majoritatea bri­
găzilor din G-S. Hunedoara şi I.G.S.H.
unor lucrări auxiliare de la cuptorul
de 400 tone, la noua secţie de fur­
nale, la săparea şanţului pentru con­
ducta magistrală de apă potabilă, la
înfrumuseţarea oraşului şi străzilor.
Printre brigăzile fruntaşe se numă­
ră cele conduse de Ion Icnescu de la
laminorul de 800 mm., Ion Tordea
de Ia O.S.M. 1, iar de la I.G.S.H.
brigăzile utemiste conduse de Ion
Simon, Ştefan Roşian şi altele.
ganizării muncii în două schim­
buri se impune acum cu atît
mai mult cu cît volumul lu­
crărilor ce trebuie executate
pînă la sfîrşitul anului este
mare.
La Călan, în noul oraş mun­
citoresc, au fost date pînă în
prezent in folosinţă oamenilor
muncii 210 apartamente. Con­
form proiectului, aceste blocuri
au încălzire centrală. Din pă­
cate însă lucrările la centrala
termică nu au început, deşi
se apropie timpul răcoros, cînd
e absolut necesară încălzirea.
Vinovat se face în primul rîn.d
D.S.A.P.C. Deva care a tărăg ă­
nat predarea proiectului cit şi
conducerea T.R.C.H. care nu a
insistat în suficientă măsură
să primească proiectul în te r­
men. Tot legat de problema în­
călzirii centrale trebuie amintit
faptul că pe şantiere se simte
lipsa cazanelor şi a ţevilor fer-
bătoare. Deoarece timpul este
înaintat, este absolut necesar
să se ia legătură cu întreprin­
derile furnizoare şi chiar cu
ministerele de resort pentru
urgentarea livrărilor.
Numărul apartamentelor pe
care constructorii T.R.C.H. tre ­
buie să le dea în folosinţă este
mare. La mare parte din a-
cestea lucrările au fost ataca­
te. Aşa după cum arătam, la
275 apartamente lucrările nu au
început. Este necesar ca la a-
ceste blocuri lucrările de roşu
Plenara
Comifefuiui
regional
de Cruce Roşie
De curînd a avut loc şedinţa ple
nară a Comitetului regional de Cruce
Roşie- Plenara a discutat referatul:
„Rolul şi eficienţa muncii de propa­
gandă desfăşurată de organizaţia de
Cruce Roşie. — Metode folosite şi
rezultate obţinute", prezentat de tova­
răşa A. Dubariu, precum şi planul de
muncă întocmit in vederea pregătirii
şi desfăşurării săptămînii Crucii Ro­
şii. Participanţii la discuţii au scos
în evidenţă succesele obţinute de or­
ganizaţiile de Cruce Roşie din regiu­
ne în instruirea sanitară a cetăţeni­
lor, recrutarea de noi donatori de
sînge, în organizarea de expoziţii în
care au fost popularizate medicamente­
le romîneşti, în acţiunile de curăţenie
a oraşelor şi satelor regiunii. Cu a-
ceastă ocazie, au reieşit şi o serie de
lipsuri care s-au manifestat în viaţa
de organizaţie, în colaborarea organi­
zaţiilor de Cruce Roşie cu celelalte
organizaţii de masă, în activitatea des­
făşurată pentru educarea sanitară a ce­
tăţenilor.
In vederea bunei organizări a „Săp-
tâmîr.ii Crucii Roşii“, care se va des­
făşura între 18 şi 2o septembrie a.c.,
a fost adoptat un plan de măsuri care
prevede organizarea de concursuri „Sa­
nitarii pricepuţi", caravane sanitare ca­
re să se deplaseze în cele mai înde­
părtate localităţi ale regiunii şi exploa­
tări forestiere. Tot în vederea întîm-
pinării „Săptămînii Crucii Roşii“, ple­
nara a hotărît ca, în colaborare cu
celelalte organizaţii de masă, să se
organizeze 1.200 de echipe de curăţe­
nie-
In intervalul de la !8 la 25 sep­
tembrie, cînd se va desfăşura „Săp-
tămîna Crucii Roşii", în regiune se
vor organiza conferinţe, întîlniri între
donatorii şi primitorii de sînge, schim­
buri de experienţă între echipele sani­
tare, precum şi numeroase programe
artistice şi întîlniri sportive.
CoţofanahoaţăS3
IN CLIŞEU : O scenă din film.
F ilm u l so v ie tic „C o ţo fa n a h o a ţă " re­
prezintă ecranizarea nuvelei cu acelaşi
titlu a sc riito ru lu i H e rţe n , u n a clin cele
m ai îndrăzneţe şi m ai acuzatoare ope­
re ale literaturii clasice ruse.
Autorul îşi exprim ă in acest rom an
protestul său plin de indignare îm po­
triva iobăgiei, care înjosea şi distrugea
oam enii talentaţi din popor.
Soarta tragică a rnarei artiste Ane-
ta, eroina principală a rom anului, fe­
m eie de o m are puritate sufletească şi
devotam ent faţă de artă, este un fe­
nom en tipic al acelei epoci.
să fie urgentate astfel ca pînă
la începutul iernii să fie te r­
minate şi deci să se poată des­
făşura în continuare lucrările
de finisaj.
Dar în atenţia constructori­
lor trebuie să stea în continua­
re îmbunătăţirea calităţii lu­
crărilor. Deşi s-au obţinut u-
nele succese, pe majoritatea
şantierelor îmbunătăţirea cali­
tăţii construcţiilor este destul
de neglijată. In mod deosebit
trebuie insistat asupra calităţii
lucrărilor de finisaj şi instala­
ţii sanitare.
In ce priveşte calitatea con­
strucţiilor şi terminarea la
timp a lucrărilor, un cuvînt de
spus au şi beneficiarii. Ei tre ­
buie să vegheze la respectarea
termenului de execuţie, a în­
cadrării lor în grafic şi chiar
scurtarea duratei de execuţie.
înfăptuirea întocmai a sarci­
nilor de plan privind darea în
folosinţă de noi locuinţe de
către T.R'.C.H., depinde şi de
felul în care organizaţiile de
partid de aici îşi vor desfă­
şura activitatea. Organizaţiile
de partid vor trebui să desfă­
şoare o susţinută muncă politi­
că în rîndul constructorilor,
să răspîndească metodele bune
de lucru şi să stabilească mă­
suri concrete care să conducă
la lichidarea tuturor lipsurilor
care se mai manifestă pe şan­
tiere şi Ia îndeplinirea tuturor
sarcinilor ce le au în acest an.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
— MB— r o . i . 'tvv.uiw . '.u '-'.Mi'J ü a S g a g g B a E e a r o i n » »
In pragul noului an şcolar 1eilEMRJISIiriEE
Acum, cînd noul an şcolar văţămînt şi cultură au luat toate
bate la uşă, în toată regiunea măsurile pentru aprovizionarea 14 S E P TE MB R I E 1960
se înteţesc eforturile depuse de cu materialele necesare termi­ DEVA: Coţofana hoaţă; Con­ caval; Pe jos spre r a i; PETRO.
trabandiştii ; ALBA IULIA : ŞANI: Pudriera vorbitoare;
către sfaturile populare raionale nării acestor construcţii. Pînă Bomba ; O si de odihnă ; BRAD : Pescarii din arhipelag ; SEBEŞ :
Rămii cu n o i; HAŢEG : La răs­ Submarinul „Vulturul“ ; SIMB­
şj comunale şi de către secţiile la începerea noului an şcolar,
cruce de drum uri; HUNEDOA­ RIA: Razia; LONEA: Moar-
de învăţămînt şi cultură în ve­ se vor termina construcţiile de tea-n şa ;¦TEIUŞ : intilnire cu
RA : Mamelucul; Soarta unui Franţa ; ZLAT NA : Ultima a-
derea asigurării celor mai bune şcoli din Straja, comuna Hă-
om ; IH A : Primăvara ; ORĂŞ- ventură a lui Dón Juan: A.-.
condiţiuni pentru desfăşurarea pria, cu două săli de clasă şi
procesului de învăţămînt. şcoala de 4 ani din NecriIeşti,
Comitetul executiv al Sfatu­ comuna Intregalde, cu două T IE : Cîntec de dragoste din POLDUL DE SU S: Sînge alb.
lui popular al raionului Alba, săli de clasă. In această muncă
prin secţia de învăţămînt şi cul­ remarcăm deosebita preocupare Institutul Politehnic Cluj
tură, a repartizat tuturor şcoli­ a Comitetului executiv a sfatu­
lor din raion cantitatea de lem­ lui popular comunal Intregalde \P r i m e ş t e î n s c r i e r i p e n t r u c o n c u r s u l d e a d h l i t e r e î n a n u l 1,
ne necesară funcţionării lor. şi în special a tov. Nicolae
Pentru a asigura o hrană bu­ Pascu, preşedinte, precum şi a ,cursuri de zi şi fără frecventă, la : \
nă şi îndestulătoare elevilor, in­ tov. Silviu Tecşa, directorul I. FACULTATEA MECANICA, avînd secţiile: l
ternatele din raion au început şcolii din Necri Ieşti. — Tehnologia construcţiei de maşini
să se aprovizioneze cu alimen­ Intrucît odată cu încheierea — Tehnologia prelucrării la cald
tele necesare. Acolo unde lotu­ anului şcolar o serie de materia­ — Electro-mecanică.
II. FACULTATEA CCNSTRUCŢ1I, cu secţia:
rile experimentale şcolare au le didactice au fost degradate,
— Construcţii civile, industriale ş1 agricole.
fost bine îngrijite, ca cele din secţia de învăţămînt şi cultură Condiţiile de admitere precum şi obiectele de examen sîrit
Tăuţi, Feneş şi Ighiu, o bună a făcut în cursul verii verifica­ , cele arătate în broşura „Admiterea în învăţăniîntul superior",
publicată de Ministerul învăţămîntului şi Culturii, ediţia 1960.
parte din zarzavaturile necesare rea întregului material didac­
internatelor se va obţine de pe tic şi a dispus repartizarea ma­ înscrierile se fac pînă la 14 septembrie a. c. inclusiv, la
terialului supranormativ şcolilor
aceste loturi.
Pentru ca elevii să se simtă care duc lipsă de acesta. Pînă .secretariatele facultăţilor, unde se dau şl informaţii:
cît mai bine în internate, pentru la începerea anului şcolar, în­ — Facultatea mecanică, str. Gheorghe Bariţiu nr. 28, tele­
ca ei să aibă condiţii optime de tregul material didactic va fi
fon 29.98.
odihnă, s-au distribuit interna­ în posesia şcolilor. —- Facultatea de construcţii, str. Emil Issic nr. 15, telefon
telor 100 paturi, 100 saltele, 100 In raionul Alba au fost repar­ ; 29.98.
dosuri de perină şi 180 pături tizate pentru nou! an şcolar o Pentru concursul de burse, înscrierile se fac prin sfaturile
cumpărate cu bani din bugetul serie de cadre didactice tinere. populare raionale ş'l întreprinderi.
sfatului popQlar raional. Prin comitetul executiv al Sfa­ C on cu rsu l de a d m itere la cu rsu rile de zi în cep e în ziu a
In comunele unde nu a fost tului popular raional şi comite- 'd e 15 sep tem b rie a. c.
posibilă deschiderea internatelor, iele executive ale sfaturilor popu­
ca de exemplu la Ampoiţa, Ber- lare . comunale, s-au luat mă­ ¦*/—'!—11—' !—11—11—»i—»t—> r~> t—>r* t
ghin şi Oarda de Jos, pentru a- suri ca tuturor acestor cadre
sigurărea generalizării învăţă­ didactice să li se asigure lo­ \ ANUNŢ ]
cuinţe corespunzătoare, lemne
mântului de 7 ani, au fost luate de foc etc. INSTITUTUL DE MINE „GH. GHEORGHIU-DEJ“ DIN\
măsuri de formare a gazdelor
comune. Tot în vederea îmbună­ In cele cîteva zile care ne des- l PETROŞANI, ADUCE LA CUNOŞTINŢA ABSOLVENŢILOR-]
tăţirii condiţiilor de şcolarizare ' part de noul an şcolar, condu­
se vor deschide noi internate la CŞCOLILOR MEDII DE CULTURĂ GENERALĂ, CĂ SE MAD
şcoala de 7 ani din Vinţul de cerile şcolilor trebuie să-şi in­
Jos şi Almaşul Mare, iar în ve­ tensifice munca pentru a pune [ PRIMESC ÎNSCRIERI LA FACULTATEA DE MINE PEN-3
derea terminării noilor localuri la punct ultimele pregătiri ce
de şcoli, conducerile sfaturilor le mai au de făcut. r TRU SECŢIILE: EXPLOATAREA ZĂCĂMINTELOR DE M l-ţ
C. NICOLAE [ NEREU, TOPOGRAFIA MINIERĂ SI PREPARAREA MINE-n
l REUR1EOR, CIT SI LA FACULTATEA DE ELECTROMECA-j
CNICÂ MINIERA CU SECŢIA UTILAJ MINIER, PÎNĂ IN ţ
• ZIUA DE 14 SEPTEMBRIE A. C. J
populare comunale şi ale şcoli­
lor, precum şi secţiunea de în- m programul de înainte de complectarea buletinelor pentru concursul PRO-
NOEXPRES, nu uitaţi să consultaţi broşura cu scheme reduse.
14 SE P T E MB R I E 1900
Azi, ultima zi cînd vă mai puteţi depună buletinele pehtrd
Programul 1: 7,15 Melodii populare tragerea de rmirie 14 septembrie 1960, care are loc în ră-
romîneşti executate la diferite Instru­ giunea noastră, în localitatea Hunedoara.
mente ; 7,30 Sfatul medicului: Reuma­
tismul şi bolile de inimă; 8,00 Din Uniunea raională a cooperativelor de Gonsum
presa de astăzi; 8,30 Muzică simfo­ HAŢEG, REGIUNEA HUNEDOARA
nică ; 9,00 Muzică uşoară : 9,30 Vreau
să ştiu (reluare) ; 10,40 Cînfece de desface prin magazinele sale
brigadieri; 11,03 Muzică de estradă; din oraş şi raion
12,00 Lectură din volumul „Un cîntec
de departe" de scriitorul ceh F. C. - PRODUSE INDUSTRIALE — ŢESĂTURI DE MATASE,
Weiskopf; 12,15 Melodii populare ro­ BUMBAC SI IN IMPRIMEURI STOFE — ÎNCALTA-
mîneşti; 13,05 Concert de prinz ; 14,16 MINTE - CONFECŢII SI GALANTERIE — ARTICOLE E-
Muzică uşoară de compozitori sovie­ LECTRfCE - RADIO — MAŞINI DE GUSUT — BICICLE­
tici ; 14,40 „Viaţa nouă a satului" ; TE ŞI MOTOCICLETE ETC. In magazinele de produse ali­
15,40 Muzică distractivă romînească; mentare se găsesc tot lelul de produse alimentare, dulcitirl şl
16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,30 In produse zaharoase.
slujba patriei; 18,30 Inovatori şi ino­
vaţii; 19,40 Muzică uşoară orchestra­ MAŞINI ŞI UNELTE AGRICOLE, PIESE DE SCHIMB — CU
lă ; 21,01 Noi înregistrări de muzică PRETURI REDUSE
populară estonă ; 21,45 Muzică uşoară. VIZITAŢI RESTAURANTELE Şi BUFETELE DIN RAIONUL
HAŢEG !
Programul II: 14,07 Mari ansam­
bluri corale din ţâri prietene; 14,30
Muzică simfonică ; 15,00 „Cînt pentru
tine“ — program de muzică uşoară;
Aneta a fost cum părată îm preună 16,50 Curs de limba rusă ; 17,20 Din SECŢIA 5 DRUMURI Şl PODURI
cu întreaga trupă de actori iobagi de presa noastră contemporană: . 17,35
către cneazul Sokolinski pentru a juca Muzică uşoară ; 17,50 Răspundem as­ DEVA
la teatrul său. C neazul, om crud, hain cultătorilor ; 19,00 Din muzica popoa­
la suflet, care nu se îndoia nici o cli­ relor ; 20,30 Emisiune literară; 21,10 OPERA ÎNTREPRINDERILOR SI ORGANIZAŢIILOR SO­
pă de „dreptul" său feudal asupra a- Muzică uşoară; 21,58 Valsuri din o- CIALISTE, DIFERITE MATERIALE GOSPODĂREŞTI, PIESE
cestei fete lipsite de apărare, i-a pro­ perete; 22,30 „Moment poetic“ : Ler- <AUTO ŞI UTILAJE DE DRUMURI — DIN STOC EXCEDEN­
m is că o va elibera în schim bul obli­ montov; 22,35 Muzică uşoară; 23,15 T A R — CU PLATA PRIN VIRAMENT.
Festival Bergen. ? DORITORII SE VOR ADRESA LA SEDIUL SECŢIEI,
gaţiei de-a juca 10 ani la teatrul lui { ÎN DEVA, STR. HOREA nr. 2.
şi a-i dărui dragostea ei Fiindcă Ane­ -O -
ta a răspuns cu refuzuri categorice tu ­
turor insistenţelor cneazului, aceasta a PENTRU 24 ORE
început s-o persecute, iar pe iubitul
ei l-a trim is la oaste. Dar nici opri­ Vremea uşor nestabilă cu cerul va­
m ările, nici bajocurile m eschine ale riabil mai mult noros ziua. Vor cădea
cneazului n-au putut fringe m indria ploi slabe locale. Temperatura staţio­ C O O P E R A T I V A „DRUM NOU"
fetei, care in locul unei vieţi lipsite nară, ziua va fi cuprinsă între 19 şi HUNEDOARA
de libertate, a preferat moartea. 24 grade, iar noaptea între 4 şi 9.
sediul central str. Popa Şapcă 9.
Film ul rulează la cinem atograful Vînt potrivit cu intensificări tempora­ Execută pentru deservirea populaţiei :
„Filim on Sîrbu" din D eva intre 12-14
C o n fe cţii de croitorie, după comandă, pentru
septem brie a.c. re din sectorul nord şi nord-est.
femei, bărbaţi şi copii ;
Colectiviştii din Petreni
încălţăminte comenzi şi reparafiuni ;
...20 martie 1960. In această înfiinţare au trecut cîteva luni. In
zi, la Petreni, raionul Hunedoa­ acest- timp, la gospodăria din Ü Lucrări de sp ă lă to rie ;
ra, a luat fiinţă gospodăria co­ Petreni s-au înregistrat succese H) R e p a ra ţ ii şi in s ta la ţii e le c t r ic e ;
lectivă „Dr. Petru Groza“, în demne de laudă. Concomitent |§) Z u g r ă v e li şi v o p s ito r ie ;
care s-au unit toţi ţăranii mun­ cu lucrările agricole din campa­ @ Lucrări de artă fo to g ra fică ;
citori din sat. Noii colectivişti, nia de primăvară şi din cea de Ü Coafură, frizerie, manichiură, pedichiură.
au înscris în gospodărie, în a- vară, colectiviştii au muncit ne­
fara terenului, 42 vaci de lapte, obosit pentru a traduce în fapt -*/¦—' r—' r
36 boj pentru muncă, 54 cai, hotărîrile luate. S-au pregătit
fără nici un ban 100.000 bucăţi l Secţia sănătate a Sfatului popular regional
numeroase atelaje şi unelte a- cărămidă, s-au procurat din re­
gricole. Dar, cum e şi firesc, la surse locale şi din fondurile Caduce !a cunoştinţa celor interesaţi că înscrierile pentru Şcoala
începutul existentei gospodăriei, proprii ale G.A.C. 30 m.o. lemn
s-au ivit şi unele greutăţi. pentru construcţie care a şi fost Ctehnică sanitară de Ia Alba lulia se Iac pînă Ia 23 septem­
transportat din Vadul Dobrii,
Adunaseră oamenii laolaltă a- s-au procurat 20.000 bucăţi ţi­ b r i e a.c„ iar examenul de admitere va avea loc în ziua de
tîtea animale.. Dar, unde să le glă, uşile şi geamurile au fost !j 24 septembrie 1960.
adăpostească ? Trebuia neapă­ confecţionate, alţi 20 m.o. lemn
rat construit un adăpost cores­ au fost transformaţi în seîndură ( Examenul de admitere va consta din probă scrisă şi oral
punzător şi... fondurile necesare la un galer apropiat, s-a turnat
lipseau. Erau deci necesare mă­ fundaţia ş.a.m.d. Construcţia Lla anatomie şi chimie, iar la fizică numai oral.
suri ca totuşi construcţia să fie grajdului de la Petreni în care
ridicată. vor fi adăpostite 100 vile mari C Pentru înscriere, sînt neces are următoarele acte :
începe să se profileze. C
...30 martie 1960. In adunarea L — cererea de înscriere
generală a colectiviştilor s-au Cînd va fi gata ? Petru Pîrva, — diploma de maturitate în original
stabilit măsuri concrete în a- Petru Alexoi, Ioan Herţ, Adam
ceastă privinţă. Toţi cei prezenţi L — certificatul de naştere ( copie legalizată)
au hotărît ca fiecare familie Lazăr, preşedintele gospodăriei, l — certificatul de sănătate cu rezultatul analizelor R.B.W.
(sînt 96 la număr în Petreni), şi mulţi alţii, au spus că în cel
să lucreze prin muncă voluntară mult o lună. Entuziasmul cu ca­ Cşi pulmonar.
cîte 1.000 bucăţi de cărămidă. re se munceşte aici, dovedeşte
S-a hotărît apoi ca transportul că aşa va Ii. Şi grajdul va costa ^ — declaraţia tip din care să rezulte starea materială a
lemnului, a pietrişului, a varu­ numai 55.000 lei, mai puţin de (candidatului sau a susţinătorul ui acestuia.
lui, săparea fundaţiei etc. să fie jumătate decît se prevede în C Se pot înscrie tineri în vîrstă de 17-30 ani.
făcute exclusiv prin muncă vo­ deviz.
luntara. J- Actele se vor depune Ia secţia sănătate şl prevederi sociale
V. P. !ja raionului Alba lulia, telefon 444.
...I septembrie 1960. De la
r Şcoala are durata de 3 ani. Va pregăti asistent! medicali,
Lasistenţi medicali de pediatrie şi asistente sociale <se obste-
Itrică genicologie.
1—7 u J vmJ \mmJ i—7 i—7 i—7 u-71—7 i—7 v
• /«. .J*