Page 45 - 1960-09

‘-XiUrsIa I
mulsodaIsmui
Anuí XII Nr, 1779
CU ACELEAŞI
La bluming, râmînerea îr
urma trebuie recuperata
In primul semestru al acestui
an, laminatorii de la laminorul
bluming din C. S. Hunedoara,
prin cele peste 26.200 tone la­
minate peste plan şi-au adus
din plin contribuţia' la realiza­
rea angajamentelor combinatu­
lui, de a da patriei cit mai mult
metal. Directivele Congresului
âl IlI-lea al Partidului, au însu­
fleţit şi mai mult acest colectiv,
din rîndui căruia s-au născut
iniţiative preţioase, îndreptate
spre ridicarea continuă a indi­
cilor de utilizare ai agregatelor.
Astfel, iniţiativa „Să laminăm
în fiecare schimb minimum 155
lingouri'1 s-a îmbunătăţit conti­
nuu, angajamentele ulterioare
ridieîndu-se la laminarea a pes­
te 200 lingouri pe schimb. A-
ceasta, ca şi elanul ou care s-a
muncit, au fost principalele căi
care au dus la realizările fru­
moase obţinute de colectivul la­
minorului bluming în primul se­
mestru al anului. Era de aştep­
tat ca lucrurile să meargă tot
mai bine de la o lună la alta.
Dar, începînd cu semestrul II,
situaţia s-a înrăutăţit. Dacă în
luna iulie s-au dat peste plan
doar 5 tone laminate, în luna
august, acest colectiv a rămas
dator faţă de plan cu peste 3.300
tone laminate, datorie ce a con­
tinuat să crească, atingînd pînă
la 5 septembrie cifra de aproape
3.900 tone.
Incercînd să justifice rămîne-
rea în urmă, unii ingineri şi teh­
nicieni au căutat explicaţia ne-
realizării planului în lipsa lin-
gourilor calde ce trebuiau primi­
te de la oţelărie, sau în alte cau­
ze independente de ei. Realita­
tea însă arată că în spatele a-
cestor „explicaţii“ se ascund
alte cauze, asupra cărora colec­
tivul laminorului bluming tre ­
buie să reflecteze cu multă se­
riozitate şi simţ de răspundere.
Disciplina de producţie —
lacfor principal
Intr-un colectiv de muncă cum
este cel de la bluming, care în
cei doi ani de existenţă a trecut
In şcoală nouă
In urmă cu trei săptămîni, în sa­
tul Dudeşti din comuna Luncoiul de
,los a început construcţia unui local
de şcoală. In prezent, acest local îşi
aşteaptă elevii. Pentru construcţia lui
cetăţenii satului au transportat circa
10.000 buc. cărămidă de la distanţa
de 2 km., au extras şi transportat la
locul construcţiei 6 m.c. de piatră şi
circa 5 m.c. material lemnos. Materia­
lul lemnos a fost tăiat şi fasonat de
asemenea prin muncă voluntară. Noul
local al şcolii este compus dintr-o
sală de clasă, birou şi antreu.
Un sprijin preţios la construirea
şcolii au adus comitetul de cetăţeni
şi comisia de femei. Prin munca de­
pusă de cetăţenii acestui sat, care au
prestat peste 2.500 de ore de muncă
voluntară, s-au realizat economii in
valoare de circa 5-6.000 lei Tovarăşii
Boldura Virgil, Aurel Lazăr, Petru
Gherman, Rusalin Dud şi mulţi alţii,
au fost în fruntea acestor acţiuni.
FLORIN BENF.A
corespondent
—O—
Spectacol
de estradă
Luni seara, colectivul Teatru­
lui de stat de estradă, din De­
va a prezentat în sala „7 No­
iembrie“ din Brad, spectaco­
lul-concert „invitaţie la... es­
tradă“.
La spectacol au asistat profe­
sori şi învăţători din raionul
Brad, ’ care au participat la
consfătuirea cadrelor didactice,
cit şi alţi oameni ai muncii.
Spectacolul s-a bucurat de o
caldă apreciere. H. POPA
corespondent
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA! ® Agitaţia vizuală — la loc Lucrările Plenarei lărgite
a Consiliului Centrai
Huntck^méva. de cinste al Sindicatelor
® Brigada a treia In z iu a d e 12 s e p te m b r ie au a v u t lo c lu c r ă r ile P le n a r e i
lărgite a C onsiliului C entral a! Sindicatelor.
(pag. 2-a)
P lenara a hotărît:
• Necazurile unor auto­ C on vocarea la 26 octom b rie 1960 a celui de-al lV -lea C on ­
gres al Sin d icatelor din R ep u b lica P op u lară R om înă, cu u rm ă­
buze toarea ordine de zi :
0 Constructori şi construc­ 1. — R a p o r t u l C o n s i l i u l u i C e n t r a l a l S i n d i c a t e l o r c u p r i­
ţii obşteşti (pag. 3-a)
® Răspunsurile lui N. S.
Hruşciov la întrebările zia­
Miercuri 14 septembrie 1980 rului „Daily Express“
(pag. 4-a)
4 pagini 20 bani
vire la a ctiv ita tea sin d ica telo r din R .P .R . în p erioad a dintre
C o n g resu l al IlI-le a şi al IV -lea al S in d icatelor şi sa rcin ile ce
tevin sindicatelor pe baza hotărîrilor celui de-al IlI-lea C on ­
gres al P.M .R .
2. — Raportul C om isiei C entrale de R evizie.
3. — A d op tarea n oului S ta tu t af S in d icatelor.
4. — A leg erea C on siliu lu i C entral al S in d ica telo r şi a C o­
m isiei C entrale de C enzori.
P lenara a adoptat proiectul noului Statut al Sindicatelor
din R .P.R . care u rm ează să lie su p u s spre aprobare celui de-al
IV-lea C ongres al Sindicatelor, precum şi m ăsurile ce urm ează
a fi lu a t e d e o r g a n e l e şi o r g a n i z a ţ i i l e s i n d i c a l e în v e d e r e a d e z ­
— putem spune — de „adoles­ baterii proiectului cu întreaga m asă a m em brilor de sindicat.
cenţa“, abaterile de la disciplina D e asem en ea, a m ai hotărît eliberarea tov. P ascu N icolae
de. producţie sînt inadmisibile. din funcţia de secretar şi m em b ru al P rezid iu lu i C .C .S. şl c o o p ­
Şi aceasta, ou atît mai mult, ou tarea tov. Cotot Ion ca m em bru al C onsiliului Central al S in ­
cît acolo există o puternică or­ d ica lelo r şi a leg er ea sa în p rezid iu şi secretar al C .C .S .
ganizaţie de partid, un mare nu­
măr de muncitori şi tehnicieni F ru n ta ş i m in tre e s re a
harnici şi pricepuţi, capabili să
influenţeze pozitiv asupra disci­ s o c i a l i s t ă gs© { p r o f e s i i
plinei de producţie.
Lăsînd pe plan secundar fap­
tul că în luna trecută şefii de La oţelăria M artin nr. B ilanţul întrecerii fă- trecută 300 tone o ţ e t i
schimb şi maiştrii au aprobat
plecarea în concediu a peste 100 2 din C om binatul side- cut la sfirşitul lunii au- peste plan. De ta ince- 8
de oameni direct productivi I ?
(lipsa de oameni în producţie rurgic H unedoara, a g u st a scos in eviden- puiul anului şi piuă in )
manifestîndu-se foarte acut), că
dispoziţiile date de şefii de Brigada de m en­ fost organizată şi se ţă succesele obţinute de prezent, această echipă }
schimb şi maiştrii nu sînt întot­ tori condusă de co­
deauna respectate, să vedem în m unistul Nicoinc desfăşoară întrecerea so- oţelari in lupta pentru a dat peste prevederile \
ce fel indisciplina în producţie N âsiase, de la şa n ­ cialistă pe profesii. In îndeplinirea şi depăşirea planului 4.000 tone o- s
a acţionat asupra planului. tierul cuptorului de această întrecere, sini sarcinilor de plan. Eco- ţel de bună calitate L
400 tone al I.C .S. tiunedoara, cuprinşi peste 452 m un- nom iile realizate piuă Drapele de fruntaşi in /
La bluming, de cîtva timp, se folosind din plin cele 480 de
manifestă o totală lipsă de co­ Prind viaţă iniţiativele m inute, ale zilei de m uncă, îşi ciiori, ingineri şi teii- in prezent, se ridică la întrecerea pe profesii au 3
laborare între schimburi, atît la depăşeşte norm a lunară cu 33
exploatare cît şi la întreţinere. la sută. nicieni. C om uniştii, in- sum a de 2.300.000 lei, m ai prim it echipa de
Şefii de schimb (inginerii Sala-
In fo to : Brigada, la sfirşitul tregul colectiv al sec- iar productivitatea m un- turnători condusă de
unei zile de muncă.
ţiei, au pornit cu entu- cit a crescut cu 5 la E m ilian M thăilă, cea de
Bibliotecile
oamenilor muncii H asm la înfăptuirea o- sută. D rapelul de frun- zidari şam otori a lui
biectivelor fixate in in- taş in întrecerea so d a - C onstantin Capră, ing.
trecere pentru sporirea listă pe profesii, l-a .„ ,,
Blocol din economii producţiei d e oţel, redu- p rim ii echipa de oţelari. M axIm B u n ¦ W Ae
cerca preţului de cost condusă de com unistul schunb & O ctavian Im -
ş i creşterea p ro d u c tiv i- C o n sta n tin E n a ch e, ca- ?vea, m a istru La elabo-
Constructorii noului cvartal de rămizi, 103.000 kg. ciment, 8.000 kg. tăţii m uncii. re a elaborat in. lu n a rarea oţelu lu i.
blocuri din Hunedoara au pornit la fier-beton, 8 m.c. cherestea şi însem­
începutul anului iniţiativa de a rea­ nate cantităţi de alte materiale.
liu, Cursan, Olah) şi maiştrii, liza la fiecare bloc cu 24 apartamen­ La ora actuală, constructorii sînt la de casă Cursuri de ridicare a calificării
de schimb respectivi, s-au obiş­ te. economii pentru construirea unui turnarea penultimului planşeu al. blo­
nuit să nu vadă lucrurile în an­ apartament în plus. cului din economii iar brigada lui Şte­ Comitetul orăşenesc al femei­ In majoritatea secţiilor din Combi­ mal bine tainele meseriei de turna-
samblul secţiei ci doar interesele De Ia pornirea iniţiativei, construc­ fan Roşianu, a început tencuirea par­ lor şi Biblioteca raională din natul siderurgic Hunedoara au fost list. Lecţiile sînt predate de către mai­
înguste ale schimburilor lor. A- terului. Sebeş au analizat de curînd ac­ create cursuri de ridicare a calificării ştri, ingineri şi tehnicieni din cadrul
ceastă gravă deficienţă a avut torii au economisit 204.000 bucăţi că­ tivitatea bibliotecilor de casă muncitorilor. Recent, şi la cele două celor două secţii de furnale. La aceste
urmări accentuat negative asu­ din oraş. secţii furnale, au luat fiinţă aseme­ cursuri se predau noţiuni de matema­
pra mersului general al produc­ Reduc preţul de cosi nea cursuri, la care participă toţi tică, desen tehnic, tehnologia mese­
ţiei. Pentru exemplificare, tre­ Din referatul prezentat de că­ muncitorii. Durata cursurilor este de riei, limba romînă, protecţia muncii
buie arătat că numai neglijarea Pentru a realiza cît mai mulţe eco­ gatele şi timpul de lucru. Drept ur­ tre Biblioteca raională a reie­ 10 luni. şi altele. Cursurile de ridicare a cali­
predării cuptoarelor adînci în­ nomii la preţul de cost, colectivul de mare, s-au obţinut însemnate econo­ şit că cele 25 biblioteci de casă
cărcate după grafic, a provocat muncă de la Industria ceramică Baru mii de materie primă, iar productivita­ Muncitorii care frecventează aceste ficării sînt frecventate de peste 120
stagnări în producţie din lipsă Mare a pornit în acest an o valoroasă tea muncii a crescut, faţă de cea pla­ existente au înregistrat 709 ci­
titori care au citit 4.872 cărţi cursuri, au posibilitatea să cunoască de furnalişti.
iniţiativă: „Fiecare muncitor să eco­ nificată în 8 luni, cu aproape 12 la şi broşuri.
sută.
nomisească în fiecare zi cel puţin 3 In discuţiile ce au urmat re­
feratului, tovarăşele Aurora
.Tulea, Maria Fleşeru, Heffler
de lingouri calde. Astfel, in lu­ Iei“. In vederea traducerii în fapt a Aceste realizări au dus la îndepli­ FTorica şi Olimpia Faraga, au Veşti din satele regiunii
na august, cele trei schimburi acestui angajament, echipele de mun­ nirea angajamentului anual la econo­ dezbătut aspecte care privesc
dezvoltarea gustului de citit în
şi-au predat unele altora un nu­ citori s-au străduit să gospodărească mii în proporţie de 84 la sută.
rînd’ul oamenilor muncii, apro­
măr de 185 cuptoare goale, fapt cu mai multă grijă materia primă şi vizionarea bibliotecilor de casă Au terminat însilozarea ha. din care 24 ha. sînt ocupate
care a dus la pierderea a circa materialele, au folosit mai bine agre­ I. Ş O L C O I cu cărţi agrotehnice, ştiinţifice încă cu culturi de porumb.
porumbului
3.000 tone laminate. corespondent şi literare şi au arătat o se­ In dorinţa de a efectua la timp
Colectiviştii din Spini şi-au arăturile pentru însămînţări, co­
rie de greutăţi întîmpinate în propus să însilozeze în acest an lectiviştii au folosit şi atelajele
40 vagoane de porumb-siloz. gospodăriei, cu care au arat 28
Nici la întreţinere lucrurile nu Curse cu carburanţi economisiţi activitatea lor de zi cu zi. Dis­ ha. Celelalte 18 ha., eliberate de
stau mai bine. Unii maiştrii de cuţiile au scos la iveală activi­ Muncind cu perseverenţă la culturi, s-au arat cu un tractor
aici nu-şî predau corect schim­ Şoferii de la autobaza I.R.T.A. Deva pe autobuzul nr. 51.041 Dv„ care în recoltarea, tocarea şi însilozarea primit de la S.M.T. Dobra.
burile, ba, de nenumărate ori acordă o deosebită atenţie economisirii lunile trecute a obţinut însemnate eco‘- tatea frumoasă desfăşurată în porumbului, ei au terminat a-
nici nu discută la primirea şi pre­ carburanţilor. Iniţiativa „Să circulăm nomii, şi-a luat zilele trecute un nou majoritatea bibliotecilor de ca­ ceastă muncă în urmă cu cîteva Cele mai mari suprafeţe au
darea schimburilor despre sta- o zi pe lună cu combustibil economi­ angajament. El a hotărît ca în fiecare să din oraş. Tovarăşa Aurora zile. întreaga cantitate de 40 fost arate de către colectiviştii
sit« a găsit aici un larg cîmp de a- lună să efectueze cîte două curse pe vagoane porumb-siloz a fost în- Augustin Alba, Remus Lazăr,
L. VISKI plicabilitate şi ca urmare a dat roade ruta Deva-Sarmizegetusa şi retur cu Julea, împărtăşind din expe­ silozată în faza de coacere lap- AAihai Stoenesc şi alţii.
dintre cele mai bune. carburanţi economisiţi. te-ceară. In munca de însilozare
(Continuare în pag. 3-a) rienţa sa, a arătat cum a reu­ cei mai harnici au fost colecti­ E. BO BU
Comunistul Alexandru Josan, şofer şit să înscrie într-o stradă viştii din brigada condusă de
populată de ţărani muncitori 54 tov. I. Roman. corespondent
cititori şi cum a difuzat 581
CO NSTANTIN G EO RG ESCU Recolfesză sfee a de zahăr
cărţi şi broşuri folosind pe
scară largă metoda colportaju­ corespondent •In multe gospodării colective
din raionul Sebeş, printre care
lui. Şi tovarăşa Olimpia Fara­ Folosesc atelaje1® rele din Ci Inie şi Daia, recolta­
rea sfeclei de zahăr este în toi.
ga, oare conduce biblioteca de gospodăriei La G.A.C. din Daia, spre exem­
plu, s-a recoltat pînă în prezent
casă din strada Mărăşeşti, a Timpul prielnic din ultima sfecla de zahăr de pe 50 din cele
A 40-ag o sp o d ă rie c o le c tiv ă înscris în acest an 54 cititori. vreme a fost folosit din plin de 100 ha. cultivate cu această
Rezultate frumoase a obţi­ către colectiviştii din Bretea Mu- plantă.
nut şi tovarăşa Florica Vanţa reşană la efectuarea arăturilor
care a înscris 55 cititori şi a pentru însămînţări. Ei şi-au pro­ Coletele şi frunzele de sfeclă
pus să însămînţeze grîu pe 70 se însilozează concomitent cu
din raion difuzat 365 cărţi, şi broşuri. porumbul siloz. Colectiviştii din
Cîlnic au însilozat pe lingă cele
Pentru munca depusă, tova­ 215 tone de porumb-siloz şi 42
răşei Aurora Julea, care a în­ tone de frunze şi colete de sfe-
cl
scris 54 cititori şi 581 cărţi ci­
F. CH1RUŢĂ
Vestea că în anul trecut cei mai fiecare din aceştia au devenit a- Bucurie a produs şi vestea că tite, Comitetul de femei şi Bi­
corespondent
mulţi dintre colectiviştii din satele devăraţi agitatori. Constituiţi în înainte de începerea adunării, alte blioteca raională i-a înmânat
învecinate — Lăpuşnic şi Uia — grupe de cîte 3-4, avînd în mijlo­ cinci familii din sat printre care drapelul de bibliotecă de casă
au primit ca răsplată a muncii lor cul lor şi cîte un membru de par­ cele ale lui Virgil Gostea, Elena fruntaşă.
peste 3.000 kg. de grîu. mari sume tid, ei au stat de vorbă rînd pe Dascăl şi llie Gocîrcă, au cerut şi P Â R A SC H IV A RĂDĂCINĂ
de bani şi multe alte produse, nu rînd cu ceilalţi întovărăşiţi care nu ele să fie primite în gospodărie. bibliotecară şefă la bîblioieca
i-a putut lăsa indiferenţi pe înto­ se hotărîseră încă să rupă cu în­ — Gu acestea, a spus tov. Da­ raională—Sebeş
vărăşiţi!' din Gurasada. Comuniştii doiala, le explicau felul în care se vid Kafca, preşedintele comitetului
din întovărăşire au ridicat această munceşte în gospodărie, ce pot ei de iniţiativă, gospodăria noastră u-
problemă într-o adunare generală. cîştiga muncind în această mare neşte 125 de familii cu 278,82 ha.
— Şi pămîntul nostru — le-a familie, le demonstrau prin fapte Avem pentru început — a continuat
spus cu această ocazie Aurel Pelle, convingătoare că munca în gospo­ tov. Kafca — 31 bovine din care
secretarul comitetului comunal de dărie e mai spornică. Aşa au reu­ 29 vaci, 38 cai, 61 care şi căruţe.
partid — este la fel sau chiar mai şit să-i atragă, curînd, in noua 57 pluguri, 5! grape, 14 semănă­
fertil decît al lor. In întovărăşire gospodărie pe David Biriş, Octa- tori diferite etc.
am obţinut rezultate bune, dar a- vian Buştea, Ignat Bolea şi pe
csastă formă simplă de cooperare mulţi alţii. Urările oaspeţilor Contribuţia colectivistelor
nu mai corespunde întrutotul ce­ In ziua in a u g u rării — Sînteţi mulţi, bogaţi şi puter­ Recent, în gospodăria agricolă
rinţelor şi condiţiilor existente la nici — a spus în cuvîntul său tov. colectivă „Drumul lui Lenin“
noi. ...tl septembrie 1960. Această zi a Lucreţia Costea — preşedinta gos­ din Peştişul Mare, raionul Hu­
găsit satul Gurasada împodobit podăriei colective dtn Lăpuşnic, de­ nedoara, s-a terminat recoltarea
— In gospodăria colectivă ne cum nu mai fusese nici cînd. Dra­ putată în sfatul popular regional. florii-soarelui şi depozitarea nu­
este locul — au afirmat atunci, ca pele roşii şi tricolore fîlfîiau la Cu doi ani în urmă, cînd am inau­ treţurilor strînse de pe cîmp. La
într-un glas, comuniştii. mai toate casele, în ferestre apăru­ gurat gospodăria în Lăpuşnic, noi efectuarea acestor munci, colec­
seră flori. De dimineaţă, oamenii eram doar 27 de îarn'lii şi n-aveam tivistele Carolina Farkaş, Clara
Şi n-au stat prea mult pe gîn- se îndreptau spre căminul cultural. decît 34 ha. teren, iar valoarea fon­ Chepeţ, Letiţia Gherman şi al­
duri. In seara aceea, 12 dintre ei Curînd au sosit şi oaspeţii: erau dului de bază se ridica la numai tele, au adus o contribuţie în­
şi-au şi făcut cereri. Primele trei au printre ei colectivişti din Lăpuşnic, 2.309 lei. Am fost însă uniţi şi ho- semnată.
fost cele ale comuniştilor Adrian llia, Brîznic şi mulţi ţărani întovă­ tărîţi Am muncit cu rîvnă şi, drept
fluida, Sabin Suba şi Gheorgbe la- răşiţi din satele apropiate. urmare, am obţinut recolte mult Terenurile gospodăriei fiind e-
cob. mai mari decît ceilalţi ţărani mun­ liberate la timp de culturi, trac­
In sala festivă a căminului, de­ citori, Convinşi de fapte, ni s-au a- toriştii Gheorghe Contor şi losif
Peste puţin timp s-au făcut a- venită neîncăpătoare, se auzea mur­ lăturat curînd alte 180 de familii Hanţ de la S. M. T. Orăştie au
dunări cu activul fără de partid, murul vocilor celor prezenţi. Discu­ La fondul de bază avem azi peste reuşit să are pînă în prezent
cu utemiştii, cu agitatorii şi apoi, tau treburi gospodăreşti, glumeau. 600.000 lei, dispunem de 62 vaci, peste 90 din cele 140 ha. cît au
cu toţi membrii întovărăşirii. Toţi Deschiderea adunării îi făcu pe toţi
au fost de acord cu formarea unui atenţi. Pe feţele noilor colectivişti peste 200 porci, cai, oi, şi alte ani­ planificat colectiviştii să însă-
comitet de iniţiativă. Intre timp,
şi-au înaintat cereri spre a fi pri­ se putea citi bucuria că cererea lor male, autocamion, motoare Diesel mînţeze cu grîu.
miţi în viitoarea gospodărie Viore!
Dehel, Alexe A- Buştea şi Maria de a se constitui într-o singură şi E. BERGH IAN Vezi norul acela ? După declan şare, caută să te înscrii în spirale IOAN O LARU
Sorinca din activul fără de partid, strînse, pentru a urca odată cu e l!
utemiştii Atigustin Andrica, Mea mare familie, în gospodăria colec­ (C onfirm are In pag 3-a)
Instructorul de zbor Ladislau Balo, de la Aeroclubul regional Hunedoara-
Augustin şi alţii. Şi cum era firesc, tivă „23 August", fusese aprobată. Deva, dă ultimele sfaturi vopsitorului Mihai Iova, de la I.O.S.H., care peste
cîteva clipe va decola cu planorul pentru executarea unui zbor de înălţime. » corespondent
}